8,525 matches
-
sfârșit, situl de la „Cantonul Silvic” (aflat la 800 m sud-est de satul Păușești) conține așezări din epoca bronzului târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (perioada daco-romană), secolul al V-lea, secolele al VI-lea-al IX-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XI-lea-al XIII-lea (epoca medievală timpurie), secolul al XVI-lea și secolele al XVI-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu). Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
-al XVIII-lea. Situl de peste Baltă cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al III-lea-al II-lea î.e.n., secolele al IV-lea-al V-lea, secolul al V-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XIV-lea-al XV-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1805) din satul Holboca, și (1820) din
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
aflat la marginea de nord a satului Mogoșești, și care cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada Latène (epoca geto-dacică), Halstattul mijlociu și final, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea, secolul al XIII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea.
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), potârnichi, lebede. Animale sălbatice: porc mistreț,vulpe, căprior, iepuri și în migrație cerb. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Miroslava se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%). Pentru 7,19% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări din eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolele al III-lea-al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VIII-lea
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
de interes local, toate fiind situri arheologice. Situl de la „Beizadeaua II” ( sud de satul Oțeleni) cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XV-lea-al XVI-lea, și secolul al XVII-lea. Situl de la „Movila lui Ștefan cel Mare” ( sud-est de satul Oțeleni) conține o așezare și o cetate din perioada Latène. Situl de la „Poiana”, aflat în marginea nordică a
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
așezare și o cetate din perioada Latène. Situl de la „Poiana”, aflat în marginea nordică a aceluiași sat, are în compunere așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolul al IV-lea e.n. (epoca migrațiilor).
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
se așeze în localități bănățene cu comunități puternice de slovaci, printre care și Vucova. Da-a lungul secolului XIX, comunitatea slovacă a crescut numeric în mod constant, în timp ce românii au scăzut treptat ca număr, fie din cauza inundațiilor frecvente, fie din cauza migrației spre oraș. La recensământul din 1930 s-a înregistrat schimbarea balanței demografice în favoarea slovacilor. Cu toate că populația totală a scăzut, românii i-au întrecut pe slovaci în jurul anilor 70. În prezent românii alcătuiesc circa 60% din populație iar slovacii 35%. Conform
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
o importantă așezare dacica de tip dava, datând din sec. I î.Hr. - I d.Hr. Așezarea dacică suprapune o mai veche locuire din prima vârstă a fierului. "Dealul Cetățuica" a continuat să fie locuit și în secolele următoare, inclusiv în perioada migrațiilor, până în Evul Mediu.
Unip, Timiș () [Corola-website/Science/301406_a_302735]
-
-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt (secolele al VI-lea-al IV-lea î.e.n.), una din perioada Latène (secolele al V-lea î.e.n.-I e.n.), una medievală timpurie din secolele al VI-lea-al VII-lea și una din epoca migrațiilor (secolele al VII-lea-al VIII-lea). Situl de pe platoul Podei și de pe culmea Chichilău de la Valea Lupului cuprinde și el multiple așezări: una neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), una din Epoca Bronzului (mileniile al III
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
-lea î.e.n.), una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), una geto-dacică din secolul al II-lea î.e.n.-secolul I e.n., una din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.), una medievală timpurie din secolele al VIII-lea-al XII-lea și una din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Al treilea sit, de la Valea Viei, conține o așezare geto-dacică, o necropolă din Epoca
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
timpurie din secolele al VIII-lea-al XII-lea și una din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Al treilea sit, de la Valea Viei, conține o așezare geto-dacică, o necropolă din Epoca Bronzului și o altă așezare din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea). Alte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVIII-lea) din satul Gornet; biserica „Sfinții Voievozi” (secolul al XIX-lea) din satul Mărunțișu; biserica „Nașterea
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
oara în 1909, sub numele de "Lăpuș", sătul a făcut parte inițial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924 localitatea Arieșeni, împreună cu Gardă de Sus și Scărișoara, formau o singură comună, purtând numele "Scărișoara". Dezvoltarea ei se datoreaza migrației populației din zonele joase spre locurile mai înalte, libere, în căutarea pășunilor montane. Arieșeni este o stațiune turistică de interes local. În sezonul de iarnă, atracția principala sunt pârtiile de schi de la Vârtop -două dotate cu teleschi și una dotată
Arieșeni, Alba () [Corola-website/Science/300144_a_301473]
-
Senei în Normandia. Este neclar în momentul de față cât de diferită era limba lor față de cea a galilor armoricani ce se aflau deja pe aceste teritorii, sau cât de diferită era limba față de dialectele mai recente de bretonă. Oricum, migrația a luat sfârșit în jurul anului 600, perioadă în care istoria bretonilor se confundă cu cea a Marii Britanii. De asemenea, numele regiunii este originar din această perioadă, capătul peninsulei fiind numit Mica Britanie sau simplu Bretania. După această perioadă contactele dintre
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
al ministrului de stat și de securitate I. L. Mordoveț în conformitate cu un plan numit „Operațiunea Sud”. Alte campanii de deportare au afectat: etnicii germani (al căror număr a scăzut de la peste 140.000 în 1938 la 4.000 în 1959, datorită migrației voluntare din timpul războiului și prin relocări forțate în calitate de colaboratori după război) și minoritățile religioase (700 de familii, mai ales adepți ai cultului Martorii lui Iehova au fost deportate în Siberia, în aprilie 1951 în cadrul planului numit „Operațiunea Nord”. Colectivizarea
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
de centru dreapta de dupa anul 1977 au favorizat mai puțin alocările bugetare pentru oraș. Între timp s-au așezat aici și numeroși evrei ultra-ortodocși, de asemenea refugiați din Sudan și Eritreea. În urmă închiderii unor locuri de muncă a crescut migrația negativă a populației active și a tineretului. Zăcăminte de fosfați descoperite în vecinătate au crescut poluarea cu radon în adăposturi și la parterul caselor. Din anul 1982 se organizează în Arad, în fiecare vară, "Festivalul Cântecului Ebraic". Deși și-a
Arad, Israel () [Corola-website/Science/301505_a_302834]
-
pare să crească. Cu toate acestea, există prea puține informații referitoare la eventuale persoane infectate, incluzând bărbații care au relații sexuale cu bărbați și consumatorii de droguri (ambele acte sever oprimate sub legea islamică). De asemenea, par a fi semnificative migrațiile persoanelor infectate în alte țări pentru căutarea unor tratamente sau remedii, realizând astfel o sporire a numărului celor infectați în țările respective. America Latină este caracterizată printr-o concentrare mare de epidemii, în special în America de Sud. De fapt, majoritatea seropozitivilor din
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
evidențele arheologice sunt inutile dincolo de ceea ce poate fi motivat dintr-un punct de vedere lingvistic. Începând din 1990 noi evidențe arheologice provenind din culturile preistorice din nord-estul Europei au ridicat noi întrebări privind influența și expansiunea culturii gorganelor spre vest. Migrațiile paneuropene și procesul de „kurganizare”, în special a nu ar fi fost atât de importante pe cât le considera experta în preistorie Marija Gimbutas. Modelul unei „culturi a gorganelor ” postulează existența de asemănări culturale între variate culturi din stepele nord-pontice și
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
dar el a fost, mai întâi, sub sezeranitatea Suzdalului și mai apoi a Vladimirului, care avea să devină capitala principatului Vladimir-Suzdal. Datorită tot mai deselor incursiuni ale nomazilor turcici din "Stepele Sălbatice" în regiunea Kievului, s-a înregistrat o importantă migrație spre nord a slavilor. Cum regiunile sudice erau depopulate prin plecarea boierilor, meșteșugarilor și oamenilor de rând, principatul Vladimir-Suzdal a devenit o putere dominantă în cadrul Rusiei Kievene. În 1169, prințul Andrei Bogolubski al Vladimir-Suzdalului a dat o lovitură gravă Rusiei
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
culturale cu predecesoarele sale, Imperiul Țarist și cu Uniunea Sovietică. Strămoșii rușilor au fost triburile slave, ale căror tărâmuri natale sunt considerate de unii oameni de știință ca fiind zonă împădurită a mlaștinilor Pripet. Mutându-se în teritoriile eliberate prin migrație de triburile germanice, slavii răsăriteni au ocupat pământurile dintre Munții Carpați și râul Don. În acest teritoriu au ajuns sub influența creștinismului bizantin. În timp ce Imperiul Bizantin trecea printr-un tot mai accentuat declin economic și politic, cultura sa continua să
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
analogie intrarea în mină se considera tot o baie, datorită temperaturii ridicate a mediului umed și închis) Pentru perioada secolelor VI - XII (e.n) toate dovezile și argumentele arheologice, etnografice, numismatice, toponimice, epigrafice și logice, precum și contactul direct cu marile migrații ale unor populații din primul mileniu al e.n pledează pentru existența și continuitatea românilor în bazinul minier Maramureș, în zona depresionară Lăpuș. Deși este atestată documentar în anul 1630, mina din Băiuț a fost pomenită pentru prima dată în
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
paleolitic până în epoca modernă, provenind în special din situri de pe teritoriul Banatului. În ultimii ani, temele de cercetare ale arheologilor secției de istorie vizează cu precădere probleme majore ale neoliticului, epocii bronzului, epocii fierului și ale celei romane, ale epocii migrațiilor și epocii medievale timpurii. O parte din obiectele muzeale ale colecțiilor sunt prezentate în cadrul următoarelelor expoziții permanente (găzduite în 19 săli ale muzeului): Secția de Științele Naturii este urmașul direct al Societății de Științele Naturii din Timișoara (1873-1918), care a
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
anul 1956 - 424 locuitori, din care 210 bărbați și 214 femei. În 1999, după evitența de introducere a gazului metan, rezultă că în sat locuiesc 295 de personae în 93 de gospodării, scăderea numărului locuitorilor din sat s-a datorat migrației populației, în special a tineretului la orașe. Tot același autor, Kadar arată că în decursul vremii s-au făcut tranzacții cu satul sau cu părți ale satului, astfel în 6 mai 1576, principele Bathory Kristof a donat localitatea voievodului Pasca
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
fost creată în primele zile post-revoluționare. În perioada anilor 1930-1990, populația comunei sporește de la 3.158 locuitori la 5.617, iar în anul 1992 atinge cifra maximă de 6.200 locuitori. După această dată, numărul populației începe să scadă, datorită migrației muncii prin plecarea tinerilor la muncă în străinătate și strămutarea în alte zone ale României. După anul 1996, se observă o drastică diminuare a populației locale, astfel, în anul 2003, populația comunei era de 4.865 de persoane. Dacă în
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
II-lea-I î.e.n. și o necropolă din secolele al XV-lea-al XVIII-lea; situl din „Dealul Davidului” (lângă Homiceni) conține așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolele al V-lea-al VI-lea (epoca migrațiilor) și secolele al XV-lea-al XVI-lea; la „Bâtca-Vlădiceni” (satul Vlădiceni) se găsește o necropolă din secolele al V-lea-al VI-lea; tot la Vlădiceni se află și situl de „la Cânechiște”, cu așezări din secolele al II
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]