8,110 matches
-
altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem noi, ca un aspect al modernismului, chiar dacă deseori își exprimă opoziția cu tendințele vieții „moderne”. „Limbajul geopolitic, ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și tradiția sociologiei clasice, cel puțin așa cum o înțeleg istorici ai sociologiei precum Robert Nisbet (1967, 1986) sau Raymond Aron (1967). Există totuși o perspectivă oarecum diferită în argumentele oferite de sociologia clasică și în soluțiile date de aceasta crizelor modernității față de conservatorism (Nisbet, 1967). Ca atare, suntem obligați să folosim instrumentele, metodele și ideologiile modernității pentru a reface ordinea socială și morală. Orice întoarcere la ideile și instituțiile tradiționale este sortită eșecului și se bazează pe o neînțelegere generală privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1967, 1986) sau Raymond Aron (1967). Există totuși o perspectivă oarecum diferită în argumentele oferite de sociologia clasică și în soluțiile date de aceasta crizelor modernității față de conservatorism (Nisbet, 1967). Ca atare, suntem obligați să folosim instrumentele, metodele și ideologiile modernității pentru a reface ordinea socială și morală. Orice întoarcere la ideile și instituțiile tradiționale este sortită eșecului și se bazează pe o neînțelegere generală privind specificitatea perioadei moderne. În România, în ciuda câtorva cărți și articole antebelice 2, sociologia devine un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Academiei Române, precum și Dicționar aromân (macedo-vlah) (1997). C. M. a scris și a publicat literatură beletristică târziu. Cartea sa de poeme, Di nuntru și-di nafoară [De înăuntru și de afară] (1994), a fost tocmai de aceea o revelație, de o elocventă modernitate a comunicării lirice, mai puțin întâlnită în graiul aromân, chiar dacă nu lipsesc exemplele de acest fel, mai cu seamă în generațiile din ultimele două-trei decenii. Lumea acestei poezii este de fapt, în concretețea ei, cea pe care au cunoscut-o
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
critica de teatru ca pe o modalitate de ordonare a ierarhiilor artistice. Prezentarea și analiza unor spectacole sunt însoțite de surprinderea criteriilor în temeiul cărora arta teatrală evită osificarea și tinde spre un acord armonic între specificul său și imperativele modernității. O secțiune a lucrării cuprinde texte dedicate tragicilor greci, urmărind definirea lor ca fizionomie literară, iar ultima parte a volumului, File dintr-un jurnal teatral (1974-1975), include articole și eseuri pe probleme de imediată actualitate, vizând repertoriul unei stagiuni, probleme
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
expresivitatea limbii autorului, care nu ocolește neologismul, mai puțin obișnuit în proza dialectală, ca și metafora îndrăzneață. Din păcate, C. recurge exagerat de mult la grecisme, scriind în subgraiul din regiunea Veria, mai împestrițat decât alte graiuri ale dialectului aromân. Modernitatea sa este una de substanță, C. fiind preocupat de imprevizibilul comportamentului uman, de tropismele ființei omenești în relațiile personajelor cu lumea și cu ele însele. Imaginea personajelor este tensionată și contradictorie, chiar și atunci când nu sunt individualizate pregnant, cum se
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
Director: Camil Petrescu. Publicație modernistă democratică, continuând programul revistei „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, C. I. poartă amprenta personalității conducătorului ei: dezbate câteva probleme ale vieții literare din epocă, autenticitatea artei, arta ca ficțiune, stilul scriitorului, calofilismul literar, noocrația și modernitatea. Militând pentru o cultură națională pusă în slujba cititorilor, revista obține colaborarea unor scriitori ca Tudor Arghezi (Îndoială, 1/1925), Ion Barbu (Vegetarian, 2/1925), Liviu Rebreanu (Răsfrângeri, 2/1925), Hortensia Papadat-Bengescu (Omul care a tușit, 2/1925), F. Aderca
CETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286179_a_287508]
-
RL, 1978, 42; Virgil Lazăr, Viața ca un spectacol, T, 1978, 12; Ioan Lazăr, „Zaharia Bârsan”, TR, 1979, 1; Mircea Popa, „Ora de mătase”, TR, 1987, 52; Maria Vodă Căpușan, Justin Ceuca, „Teatrologia românească interbelică”, ST, 1991, 1; Corneliu Ștefănescu, Modernitate și valoare, TR, 1991, 21; Radu Mareș, Teatrul sub lupă, TR, 1996, 14; Poantă, Dicț. poeți, 60-61. C.H.
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
pseudonimul Roberta King. În țară a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. C. a debutat editorial în 1966, cu volumul de schițe și povestiri Pisica și vorbele; „subiecte sentimentale” sunt aici tratate oarecum în moda Noului Roman. Modernitatea și sintaxa șocantă cedează repede locul tentației fantasticului și bizarului, odată cu Spargeți oglinzile (1969), după care explorarea subconștientului (Zăpada nevăzută, 1973), minarea realității prin inserții cvasionirice îi devin procedee favorite în analiza erosului. În ciuda lirismului prozelor, personajele au un dinamism
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
o altă abordare, după criteriul biobibliografic, care ar oferi „un tablou al dispunerii creației mai adecvat și mai util din perspectiva conturării profilului poetic al lui Mihu Dragomir.” Examenul critic surprinde coerența unei lirici bogate, cu acumulările, viziunea unitară și modernitatea ei. Accentul principal este pus pe cercetarea ineditelor. Versurile din volumele Dor, Minutar peste netimp, Noapte calmă și Sărbătorile poetului sunt racordate la scrierile din prima fază de creație a poetului, situată în deceniul al patrulea. Cu o intuiție critică
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
pe problemele prozei scurte românești. Volumul postum, Între imaginar și fantastic în proza românească (1987), vine să întărească această afirmație. E de apreciat efortul de a-și moderniza mijloacele de abordare a fenomenului literar în alte câteva apariții: Însemne ale modernității (I-II, 1977-1979) și Întâlnire cu opera (1982). Istoria literară - cu referință specială la Ionel Teodoreanu - C. o concepe mai mult ca un demers de „demistificare și demitizare”. Totuși, monografia despre autorul Uliței copilăriei și La Medeleni este de factură
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
opinii și să-și contureze cu mult curaj propriul mesaj, original. SCRIERI: Nuvela și povestirea contemporană, București, 1967; Ionel Teodoreanu. Viața și opera, București, 1970; Panoramic, București, 1972; Critica în prima instanță, București, 1974; Incursiuni critice, Timișoara, 1975; Însemne ale modernității, I-II, București, 1977-1979; Întâlnire cu opera, București, 1982; Eminescu. Structurile fantasticului narativ, Iași, 1984; Între imaginar și fantastic în proza românească, București, 1987; Ediții: Ionel Teodoreanu, Opere alese, I-VII, pref. edit., București, 1968-1981. Antologii: De la Constantin Negruzzi la
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
LCF, 1970, 49; Dorina Grăsoiu, „Ionel Teodoreanu”, RITL, 1971, 1; Liviu Leonte, N. Ciobanu, „Panoramic”, CRC, 1974, 1; Doina Uricariu, „Incursiuni critice”, CNT, 1976, 35; Lucian Raicu, Critica de recuperare, RL, 1977, 26; Dimisianu, Opinii, 304-308; Mihai Ungheanu, „Însemne ale modernității”, LCF, 1979, 51; Ion Buduca, Alte însemne ale modernității, AFT, 1980, 1; Cristea, Faptul, 334-337; Stan Velea, „Întâlnire cu opera”, RITL, 1983, 4; Simion Bărbulescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, RL, 1984, 40; Valentin F. Mihăescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, CNT
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
1; Liviu Leonte, N. Ciobanu, „Panoramic”, CRC, 1974, 1; Doina Uricariu, „Incursiuni critice”, CNT, 1976, 35; Lucian Raicu, Critica de recuperare, RL, 1977, 26; Dimisianu, Opinii, 304-308; Mihai Ungheanu, „Însemne ale modernității”, LCF, 1979, 51; Ion Buduca, Alte însemne ale modernității, AFT, 1980, 1; Cristea, Faptul, 334-337; Stan Velea, „Întâlnire cu opera”, RITL, 1983, 4; Simion Bărbulescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, RL, 1984, 40; Valentin F. Mihăescu, „Eminescu. Structurile fantasticului narativ”, CNT, 1984, 43; Piru, Critici, 73-76; Dicț. scriit. rom., I
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
Georges Duby, tr. Constanța Tănăsescu, București, 1995, passim; Poezia simbolistă românească, îngr. și introd. Rodica Zafiu, București, 1996, passim; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, I-II, ed. 2, București, 1996, passim; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, passim; Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, 1998, passim; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ioana Pârvulescu, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999, passim. V.L.
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care C. a și tradus. Izbitor e, prin modernitate, ciclul Semne pe nisip, care preludează notația cotidiană și ironică, voit prozaică, antipastelistă și antiidilică a poeților din grupul de la „Albatros” (Geo Dumitrescu ș.a.), după cum ignoratele exerciții stilistice à la manière de..., din seria Cum ar fi scris versuri... Dosoftei
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției artistice, unde contribuția privilegiată a lui Bourdieu e însoțită oportun de aceea a altor remarcabili exegeți ai domeniului. Scenă literaturii se impune prin notă de modernitate nu numai a informației, dar și a stilului de abordare a problemelor, emancipata de orice dogmatism, mai ales de cel oficial, aducând un aer proaspăt într-un domeniu până atunci ocolit, prohibit sau desconsiderat. Bogată în ipoteze și perspective de
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
semnifica metaforic sentimente sau trăiri intense); procedeul comportă riscul grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate însușirile de cântăreț inspirat al combustiilor erotice, umorul discret și amar, de calitate, recurgerea, convingător susținută artistic, în cadrele modernității, la patrimoniul mitico-folcloric al zonei geografice de obârșie, Banatul de munte (termeni de analogie pot fi Sorin Titel, Florin Bănescu ori, din altă perspectivă, chiar Ștefan Bănulescu). Tematic, opera lui G. e diversă, în condițiile unității de scriitură și de
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
conducătorul de fapt al periodicului să fi fost G.Dem. Teodorescu. În tot acest timp G. afișează o orientare politică anticonservatoare și manifestă o continuă ostilitate față de dinastia străină. Totodată, are o conduită literară bine precizată, combătând impostura și falsa modernitate, spiritul de imitație, lipsa de originalitate și aspectele negative ale vieții literare autohtone. Cei mai mulți colaboratori se ascund sub pseudonime, unele încă neidentificate. Dintre ei, constanți în atitudinea publicistică și în calitatea mijloacelor satirice întrebuințate au fost G. Dem. Teodorescu (Ghedem
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
între limbaj și realitate, între evenimentul istoric și narațiunea istorică. Obiect constant de interes al cărții sale, acest clivaj ar putea să fie denumit generic paradoxul inadecvării. Autorul insistă asupra rupturii existente în spațiul cultural românesc între modernism(e) și modernitate. Pulverizat într-o galaxie de variante adeseori beligerante, modernismul a fost ofensiv, dinamic, reconfortant. Avangarda românească s-a aflat la un moment dat în avangarda modernismului european, reușind să depășească decalajele și desincronizările naționale cronicizate. Dincolo de ele însă, modernitatea (modernizarea
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
și modernitate. Pulverizat într-o galaxie de variante adeseori beligerante, modernismul a fost ofensiv, dinamic, reconfortant. Avangarda românească s-a aflat la un moment dat în avangarda modernismului european, reușind să depășească decalajele și desincronizările naționale cronicizate. Dincolo de ele însă, modernitatea (modernizarea) reală - culturală, socială, politică - a rămas epidermică. Românii au fost zgomotos și emfatic moderniști, fără să fi devenit cu adevărat moderni. Statul român, structurile românești de mentalitate și de civilizație n-au devenit decât parțial sau deloc moderne - ceea ce
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
deloc moderne - ceea ce, în sistemul de referință al autorului, înseamnă adecvate exigențelor istoriei moderne. Dacă în Paradoxul român A. expune o serie de concluzii privind incapacitatea societății și a culturii române de a asimila și de a consuma pe deplin modernitatea, volumul Privind înapoi, modernitatea (1999) se ocupă mai mult de premisele acestei situații de fapt. El se întoarce la câteva dintre momentele cruciale în care au fost proiectate, realizate sau ratate modernizarea și respectiv modernitatea României. Mișcându-se à rebours
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
sistemul de referință al autorului, înseamnă adecvate exigențelor istoriei moderne. Dacă în Paradoxul român A. expune o serie de concluzii privind incapacitatea societății și a culturii române de a asimila și de a consuma pe deplin modernitatea, volumul Privind înapoi, modernitatea (1999) se ocupă mai mult de premisele acestei situații de fapt. El se întoarce la câteva dintre momentele cruciale în care au fost proiectate, realizate sau ratate modernizarea și respectiv modernitatea României. Mișcându-se à rebours spre mijlocul veacului trecut
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
de a consuma pe deplin modernitatea, volumul Privind înapoi, modernitatea (1999) se ocupă mai mult de premisele acestei situații de fapt. El se întoarce la câteva dintre momentele cruciale în care au fost proiectate, realizate sau ratate modernizarea și respectiv modernitatea României. Mișcându-se à rebours spre mijlocul veacului trecut, A. se interesează de rădăcinile unor stări de fapt actuale - misiunea socială a intelectualului și percepțiile publice asupra ei; canonizarea literară și artistică; postmodernismul - atipic la noi; miturile romantice perpetuate peste
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
la noi; miturile romantice perpetuate peste frontiera secolului XX. Din această piruetă în timp se naște - chiar în termenii autorului - o „saga a României moderne”, ceea ce în discursul intelectual contemporan s-ar putea traduce prin suma marilor narațiuni legitimante privind modernitatea noastră. Această metanarațiune explicativă acoperă în carte episoade-cheie (Războiul de Independență, momentul Junimea, romantismul, perioada interbelică). În contemporaneitatea imediată, episoadele acestei saga sunt încă active. Atâta timp cât mecanismele lor n-au fost etalate la vedere, ele sunt trăite și azi în
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]