9,012 matches
-
Energetice din Leningrad în anul 1969, a lucrat ca mecanic de întreținere la Uzina de Construcții Navale "S. Orjonikidze" din același oraș. Începând din 1974 este inginer la Laboratorul Industrial al Centrului Republican de Comunicații și Instalații Radio a RSS Moldovenești, cu sediul în orașul Chișinău. În anul 1978 devine inginer electrician șef la Centrala de Electricitate a Administrației de Furnizare de Electricitate, Mecanizare și Transport din același oraș. În paralel, urmează cursuri la Institutul de Electrotehnică și Comunicații din Odessa
Iuri Platonov () [Corola-website/Science/313557_a_314886]
-
(în ) (n. 24 februarie 1939, satul Berezivka, raionul Berezivka, regiunea Vinița, RSS Ucraineană) este un om politic al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene, care a îndeplinit funcția de șef al Administrației de Stat a raionului Camenca (1998-2008). s-a născut la data de 24 februarie 1939, în satul Berezivka din raionul Berezivka, regiunea Vinița (RSS Ucraineană), într-o familie de etnie ucraineană
Valerian Runkovski () [Corola-website/Science/313560_a_314889]
-
și cursurile Academiei de Științe Sociale ale CC al PCUS (absolvite în 1986). După absolvirea facultății, a lucrat între anii 1963-1969 în domeniul agriculturii. Începând din noiembrie 1969 a ocupat diferite funcții de conducere în organele de partid ale RSS Moldovenești. A îndeplinit funcția de deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești (1975-1990), fiind pentru o perioadă vicepreședinte al Sovietului (1985-1987). Începând din noiembrie 1990 a lucrat în Ministerul Agriculturii al RSSM. Valerian Runkovski a fost numit în anul 1991 vicepreședinte
Valerian Runkovski () [Corola-website/Science/313560_a_314889]
-
(în ) (n. 29 ianuarie 1967, orașul Dubăsari, RSS Moldovenească) este un om politic al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene, care îndeplinește în prezent funcția de primar al orașului Dubăsari și șef al Administrației de Stat a raionului Dubăsari. s-a născut la data de 29 ianuarie 1967, în orașul Dubăsari
Igor Mazur () [Corola-website/Science/313558_a_314887]
-
(în ) (n. 29 ianuarie 1967, orașul Dubăsari, RSS Moldovenească) este un om politic al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene, care îndeplinește în prezent funcția de primar al orașului Dubăsari și șef al Administrației de Stat a raionului Dubăsari. s-a născut la data de 29 ianuarie 1967, în orașul Dubăsari din RSS Moldovenească), într-o familie de etnie
Igor Mazur () [Corola-website/Science/313558_a_314887]
-
om politic al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene, care îndeplinește în prezent funcția de primar al orașului Dubăsari și șef al Administrației de Stat a raionului Dubăsari. s-a născut la data de 29 ianuarie 1967, în orașul Dubăsari din RSS Moldovenească), într-o familie de etnie ucraineană. Și-a efectuat stagiul militar obligatoriu în Armata Sovietică (1985-1987), apoi a lucrat ca strungar la Uzina de Construcții de Mașini din Dubăsari și la portul naval din Nikolaev. În anul 1988, a devenit
Igor Mazur () [Corola-website/Science/313558_a_314887]
-
din Nikolaev. În anul 1988, a devenit inspector și inspector-general al Oficiului Vamal din Nikolaev. În anul 1994 a absolvit cursurile Institutului de Construcții Navale din Nikolaev, devenind inginer mecanic. Începând din 1995 lucrează în cadrul organelor vamale ale auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene, îndeplinind următoarele funcții: inspector, inspector superior, șeful Punctului Vamal din satul Goianul Nou, Stînga Nistrului. În anul 2003 devine șef al Oficiului Vamal din orașul Dubăsari, fiind înaintat la gradul de locotenent-colonel al serviciului vamal (din 2005). În ianuarie
Igor Mazur () [Corola-website/Science/313558_a_314887]
-
1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
pe deasupra Homiceștilor și pe deasupra Sadovei, și de la obârșia Sadovei la gura Conelii, iar de la gura Conelii, pe deasupra la mănăstirea lui Varzar.” Acest hrisov al lui Alexandru cel Bun pentru prima dată a fost publicat în vol.I al lucrării „Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare”, semnat de profesorul ieșean Mihai Costăchescu, unde l-a însoțit cu un detaliat comentariu și concluzionând spre sfârșit, că „Dacă în adevăr Vena vornicul de Suceava este aceeași persoană cu Oană vornicul de Suceava, atunci satele
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
consemnat în diploma domnească din 25 aprilie 1420, scrisă în cetatea de scaun de la Sucava, iar la moment, probabil, reprezenta o donație mănăstirii din partea lui Oană Vornicul, efectuată până la moartea sa în 1425. Probabil în baza acestui document, Enciclopedia Sovietică Moldovenească atestează satul Cârlani cu anul 1470. Cităm: „Stejăreni (până in 1965 Cârlani ). Sat in s/s Lozova, r-nul Nisporeni, RSSM. Situat în nord-estul raionului, la 32 km de centrul raional și la 8 km de stația de cale ferată Bucovăț
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
domnitor Constantin Movilă și mamei acestuia, Doamna Elisabeta (Dina Cocea), și câțiva magnați polonezi au strâns o oaste de mercenari și au invadat țara în vara anului 1612. Bătălia are loc la Cornul lui Sas, pe malul Prutului, iar oastea moldovenească a lui Tomșa învinge, cu ajutorul hoardei tătarilor din Bugeac conduse de hanul Temir Bey (Colea Răutu). În timpul luptei, căpitanii de oști Tudor Șoimaru (Vasile Boghiță) și Simeon Bârnovă (Amza Pellea) îl salvează viața hanului și cei trei devin frați de
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
regiunile Suceava, Brașov, Argeș și Dobrogea. Pentru redarea peisajului sadovenian s-a folosit peliculă color de foarte bună calitate, s-au filmat planuri generale, peisaje pitorești și sate tradiționale. Regizorul a ales să filmeze în decorurile naturale din apropierea bisericilor medievale moldovenești pentru a da mai multă autenticitate narațiunii cinematografice. Filmările au fost realizate de operatorii George Cornea și Aurel Samson. Regizori secunzi au fost Anastasia Anghel, Alecu Gh. Croitoru, Marin Deboveanu și Alexandru Maldea. La realizarea filmului a colaborat un număr
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
40 de scaune. După zece ani, în iarna 1848-1849 mai mulți boieri și cucoane din Botoșani au jucat teatru pentru scopuri filantropice, adunându-se suma de 1045 lei în folosul săracilor. În stagiunea 1857-1858, s-a înființat o trupă teatrală moldovenească în Botoșani, sub direcîia lui Costachi Bălăceanu și a pitarului Costachi Vasiliu. La 10 mai o 1858, 70 de boieri și negustori adresează Ministerului de Interne o petiție prin care cereau „înființarea și statornicirea unui teatru la Botoșani”. Prin 1860
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Miroslovești, a fost construită în anul 1756. Această biserică de țară prezintă trăsăturile specifice stilului moldovenesc, distinse aici în cupola boltită peste navă și în absidele laterale. Biserica este cuprinsă în noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Tradiția "„rămasă din om în om”" amintește de o biserică de lemn mai veche în cătunul Dărăbeni
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
Sătenii își amintesc și astăzi că "„a fost un meșter la biserică din familia Stan sau Astanii”". Cei din familia locală Astanii "„erau constructori di case din strămoși”". Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Se remarcă îndeosebi planul longitudinal cu abside laterale, specific în Moldova, preluat din arhitectura de zid. Încăperile sunt așezate de la vest la est, în ordine: pridvorul, tinda, nava și altarul. O altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în cupola
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
(n. 19 iunie 1978, Cernăuți, RSS Ucraineană, URSS) este o pictoriță moldovenească, cercetătoare științifică în domeniul artelor. Martie 2002-decembrie 2002 - Șef al serviciului de expoziții și documentare la Centrul Expozițional al UAP din Republica Moldova Constantin Brâncuși, Chișinău (confirmare) Ianuarie 2005-ianuarie 2006 - cercetător științific (cumul), Institutul Studiul Artelor al AȘM 2005- lector superior
Victoria Rocaciuc () [Corola-website/Science/314197_a_315526]
-
în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
el menținut la adâncimea de circa 6 m. Șlepurile ajungeau în nord până aproape de orașul Bolgrad, unde exista un ponton de încărcare, sau în sud până în orașul Ismail, unde mărfurile erau vândute. În 1917 limanul face parte din prima Republică moldovenească, care în 1918 se alipește regatului României. După primul război mondial, începând din anul 1929, din pricina crizei economice, canalele nu au mai fost curățite, s-au depus sedimente și nu au mai putut fi folosite pentru navigația șlepurilor. În locul șlepurilor
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
de la Moscova și este deținătorul Premiului de Stat în domeniul literaturii. În 1984 este în repetate rânduri ales deputat al Sovietului Suprem din RSSM și URSS, după care este ales Președinte al acestui soviet. În 1986 este conducătorul delegației oficiale moldovenești în America. La 17 februarie 1987, în apropierea satului nistrean Dubăsarii Vechi, poetul s-a stins subit din viață. Moartea să a fost considerată că o probabilă sinucidere, motivele căreia nu au fost elucidate până în prezent. La data de 10
Pavel Boțu () [Corola-website/Science/314365_a_315694]
-
și politică”) din partea Consiliului Universității din Leningrad, fiind confirmat de către Comisia Superioară de Atestare a Consiliului de Miniștri al URSS la 2 aprilie 1986. În perioada 1982-1985, a luat parte la dezvoltarea proiectului "“Prognoza posibilelor schimbări ale mediului din RSS Moldovenească influențate de activitatea economică a omului până în anul 2000”". Este autorul a 4 hărți evaluative și de perspectivă cu privire la efectul activității economice asupra mediului. În perioada 2 ianuarie 1986 - 30 noiembrie 2003, a lucrat la Catedra de Geografie economică și
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
aprilie 1991), profesor asociat (până la 14 martie 2003) și șef de catedră (până la 14 martie 2003). Până în 1990 a predat cursuri și seminarii de Economie generală și geografie socială, Bazele producției industriale și agricole, Geografia economică și socială a RSS Moldovenești. Între anii 1991-2005 a predat cursuri pe următoarele subiecte: Bazele tehnice și economice ale producției, Economie mondială, Relații economice internaționale, Geografia piețelor internaționale de bunuri, Organizații internaționale, Geografie globală, Geografie aplicată, Organizarea teritorială a sferei serviciilor (pentru studenții Facultății de
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
fiind ales co-președinte al Consiliului de conducere. A luat parte la mai multe acțiuni umanitare sub egida acestui partid. La data de 1 decembrie 2003 a fost numit prin decret prezidențial în funcția de viceministru al economiei al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. În urma alegerilor din anul 2005, Mișcarea Obnovlenie deține 23 din cele 43 de locuri ale Sovietului Suprem de la Tiraspol, adică majoritatea absolută . În anul 2005 este ales ca deputat în Sovietul Suprem al RMN, devenind președintele comitetului pentru probleme
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
Ordinul "Pentru curaj personal" (în ) este una dintre decorațiile auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. El a fost înființat prin decretul nr. 27 al președintelui RMN, Igor Smirnov, din data de 27 ianuarie 1995 pentru răsplătirea vitejiei, a curajului și a dăruirii, demonstrate în apărarea Republicii Moldovenești Nistrene. 1. Ordinul "Pentru curaj personal" a
Ordinul „Pentru curaj personal” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313341_a_314670]
-
în ) este una dintre decorațiile auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. El a fost înființat prin decretul nr. 27 al președintelui RMN, Igor Smirnov, din data de 27 ianuarie 1995 pentru răsplătirea vitejiei, a curajului și a dăruirii, demonstrate în apărarea Republicii Moldovenești Nistrene. 1. Ordinul "Pentru curaj personal" a fost înființat pentru recompensarea curajului deosebit, a vitejiei și dăruirii demonstrate în apărarea Republicii Moldovenești Nistrene. 2. Sunt decorați cu Ordinul "Pentru curaj personal" soldați și angajați ai Ministerelor apărării, a afacerilor interne
Ordinul „Pentru curaj personal” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313341_a_314670]
-
din data de 27 ianuarie 1995 pentru răsplătirea vitejiei, a curajului și a dăruirii, demonstrate în apărarea Republicii Moldovenești Nistrene. 1. Ordinul "Pentru curaj personal" a fost înființat pentru recompensarea curajului deosebit, a vitejiei și dăruirii demonstrate în apărarea Republicii Moldovenești Nistrene. 2. Sunt decorați cu Ordinul "Pentru curaj personal" soldați și angajați ai Ministerelor apărării, a afacerilor interne și a securității naționale ai Republicii Moldovenești Nistrene, precum și cetățeni, care au demonstrat curaj și eroism în apărarea Republicii Moldovenești Nistrene. Pot
Ordinul „Pentru curaj personal” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313341_a_314670]