8,467 matches
-
România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul stâng al pârâului Zâmbreasca. La recensământul din 2002 avea o populație de 282 locuitori. Numele satului provine de la zăvoaiele de plopi de la marginea așezării, din lunca pârâului. Plopii au fost defrișați în anii '70. Cel mai apropiat oraș, Roșiorii de Vede, este situat la c. 30 de km (rutier) și 18 km (feroviar, prin intermediul stației de cale ferată Beuca). În linie dreaptă, capitala României, București, se află
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
făcea când era secetă. Atunci, femeile mai în vârstă puneau pe copii să facă o păpușă din lut (numită ,mamaiacă", de la care numele obiceiului) care trebuia ,jelită" cu lacrimi adevărate de către copii și scufundată în apă (în fântână sau în pârâu) pentru a aduce ploaia. De menționat că principiul complementar masculin la "Mama" "Iaka", "Iakakui" - are astăzi o conotație negativă în limbajul sătenilor. De asemenea, un foarte frumos obicei este ,"Spălatul picioarelor"", de Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii), când
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
este un sat din comuna Crasna, județul Sălaj. Din punct de vedere geografic este situat în depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de Pârâul Marin. Altitudinea Marinului variază între 288 și 392 metri, iar suprafața totală a satului este de 1241,14 hectare. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația este eterogenă, cu o gamă variată de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
și generoși, o combinație fericită de tradiție și modernitate, un loc binecuvântat. Marinul este situat în Depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de pârâul Marin. Satul este amplasat pe două dealuri, unul cu expoziție nordică, iar celălalt cu expoziție sudică. Cei doi versanți sunt uniți printr-o coastă de deal, situată în partea de vest a satului. Înspre răsărit, dealurile sunt deschise, dând posibilitatea
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Bănișor, 7 km față de Crasna și 4 km față de Valcău de Jos. Cele mai apropiate gări CFR sunt la Șimleu-Silvaniei (22 km), Zalău (29 km) și Ciucea (30 km). Drumul Marin - Crasna este situat de-a lungul albiei minore a pârâului, iar lucrările de asfaltare au început în luna iunie 2008. Finalizarea și inaugurarea au avut loc la data de 21 noiembrie 2008. În perioada 2006-2007, au fost pietruite drumurile spre Valcău de Jos și Bănișor. Pârâul Marin are două brațe
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
lungul albiei minore a pârâului, iar lucrările de asfaltare au început în luna iunie 2008. Finalizarea și inaugurarea au avut loc la data de 21 noiembrie 2008. În perioada 2006-2007, au fost pietruite drumurile spre Valcău de Jos și Bănișor. Pârâul Marin are două brațe, unul principal care pornește dinspre partea de vest a satului, din locul numit Fundătură, și unul secundar care se formează în partea de sud a satului, numit Băcușe. Locul de întâlnire a celor două ramificații este
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
dinspre partea de vest a satului, din locul numit Fundătură, și unul secundar care se formează în partea de sud a satului, numit Băcușe. Locul de întâlnire a celor două ramificații este în apropierea Bisericii Ortodoxe “Sfinții Mihail și Gavril”. Pârâul străbate satul continuându-și drumul circa 6 km printre cele două dealuri, pe hotarele Marinului și ale Crasnei, până se varsă în râul Crasna, cel de-al doilea râu important al județului. În timpul verii, Valea Marinului seacă, de cele mai multe ori
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
torențiale abundente scoteau apele văii din albie, inundând atât satul cât și hotarul. În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
aproape nimic. Este o comună compusă dintr-un singur sat, organizarea aceasta fiind aleasă din cauza suprafeței foarte extinse și a numărului mare de locuitori al satului. Zona depresionara pe care este amplasată comună este străbătuta pe direcția nord-vest—sud-est de pârâul Recea. În limitele sale, teritoriul administativ al comunei Greci se învecinează: Distanță între comună Greci și cel mai apropiat oraș, Macin, este de 16 km. De la Greci până la Tulcea sunt 58 km, până la Brăila (cu trecerea Dunării la Smârdan) sunt
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna - Gârbou, Depresiunea Almaș - Agrij și Culmea Prisnelului. Întreaga comună este drenată, în partea de vest și nord-vest, de râul Someș și pârâuri ce izvorăsc din acesta ("Valea Gârboului", "Valea Solonei", "Valea Almașului", "Valea Teștioarei", "Valea Cristolțelului" ș.a.). Din punct de vedere al numărului de locuitori, satul Surduc, împreună cu satele adiacente, se caracterizează prin faptul că este un sat de mărime mijlocie și
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
km vest de Comuna Dorobanțu (DN 222-Topolog-Cerna). Denumirea „Meșteru” din 1963 este traducerea toponimului turcesc. Locuit în exclusivitate de români care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor domestice și apicultură. Are Școală și Biserică. Este situat pe versanții unui pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră, cu hramul
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
cu comună Ciuperceni și nord vest cu municipiul Turnu Măgurele. Comună Traian este atestata din anul 1879, când, pe moșia statului din domeniul Turnu, au fost împroprietărite 250 de familii de țărani cu loturi de casă și terenuri de cultivat. Pârâul Șuroaia străbate localitatea de la nord la sud. Comună are o populație totală de 1.902 locuitori. Coordonate Traian - latitudine 43.77 ; longitudine 25 Căi de acces Comună este traversata de drumul național 51A pe direcția vest-est. Infrastructură Printre elementele de
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
DJ 703, legătura între DN65A Balaci (TR) și Tufeni (OT), recent asfaltat, cât și de DC 48, ce face legătura între Dobrotești și satul Tecuci, drum betonat în anul 2004-2005 (SAPARD). Podul de pe drumul județean 703 km 98+642 peste pârâul Tecuci este în curs de reabilitare în 2015. Este străbătut de pârâul Tecuci afluent al râului Vedea. În iulie 2005, ca urmare a ploilor abundente, a fost distrus barajul iazului piscicol Tecuci - pr. Tecuci - aflat în administrarea Primăriei comunei Balaci
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
cât și de DC 48, ce face legătura între Dobrotești și satul Tecuci, drum betonat în anul 2004-2005 (SAPARD). Podul de pe drumul județean 703 km 98+642 peste pârâul Tecuci este în curs de reabilitare în 2015. Este străbătut de pârâul Tecuci afluent al râului Vedea. În iulie 2005, ca urmare a ploilor abundente, a fost distrus barajul iazului piscicol Tecuci - pr. Tecuci - aflat în administrarea Primăriei comunei Balaci - PIF 1970. A fost avariat corpul central, datorită deversării coronamentului și avarierii
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
I. Teleormanul" din 1941 spunea: Aș crede, împotriva unei păreri mai vechi, care invocă un nume de om, ca Tecuciu, nume de apă aici, ar avea o lega- tură cu Teaca, « albia » râului." Satul Tecuci, este așezat de-a lungul pârâului cu același nume. În perioadele călduroase pârâul Tecuci are porțiuni care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2 hectare, donație a familiei Kalinderu, în acest scop: “noi
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
împotriva unei păreri mai vechi, care invocă un nume de om, ca Tecuciu, nume de apă aici, ar avea o lega- tură cu Teaca, « albia » râului." Satul Tecuci, este așezat de-a lungul pârâului cu același nume. În perioadele călduroase pârâul Tecuci are porțiuni care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2 hectare, donație a familiei Kalinderu, în acest scop: “noi, subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
Țâclul Viilor, o casă în locul numit Tei, 4 case în Pădurea Durului, 3 case în Lab, 7 case în Jurteana și 6 case în Sălașa. Au existat în sat 3 mori din care în anul 1973 mai funcționa una pe pârâul Jurteana. 1977: 67 locuitori 1992: 27 locuitori 2002: 20 locuitori 2011: 19 locuitori 2016: 18 case, 12 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
Banca este un sat în comuna cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Se află în partea de sud a județului, în Dealurile Fălciului. Satul Banca este așezat pe cursul mijlociu al pârâului Banca (cunoscut și sub numele de Recea). În sudul satului Banca, pe direcția est-vest, se întind dealurile domoale Coasta Dumbrăvii, Dealul Băncii, Dealul Răzeșilor și Dealul Feredeu, a căror înălțime maximă este de cca. 200 metri. În lipsa unor orizonturi dure
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
dealurile domoale Coasta Dumbrăvii, Dealul Băncii, Dealul Răzeșilor și Dealul Feredeu, a căror înălțime maximă este de cca. 200 metri. În lipsa unor orizonturi dure, care să le protejeze de intemperii, aceste dealuri au fost și sunt în continuare modelate de pârâuri, torenți sau alunecări de teren. În partea estică a satului Banca se află dealurile Chirei și Coasta Recea, cu înălțimea de 250 metri. Între Valea Băncii și valea Loavei, pe direcția est - vest, se întinde Dealul Podiș. Deși cercetările arheologice
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
de curbură, un sat de tip răsfirat, înșiruit de-a lungul unor platouri tăiate de văi adânci. Bordeștiul este situat la aproximativ aceași distanță de orașele Râmnicu Sărat (17 km NE) și Focșani (22 km SV), între văile Râmnicului Sărat (pârâul Slimnic) la V respectiv Râmnic la E. Numele așezării stârnește și astăzi o mică dispută între cei interesați, existând două teorii: La intrarea in comuna se regaseste Monumentul Istoric VN-IV-s-A-06614, Cimitirul ostasilor romani si germani 1916-1919. Cimitirul a fost amenajat
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
numeroase crovuri de mici dimensiuni și străpuns de două văi scurte ; valea Siliștea și valea Adancata. Micro-terasele locale ale Călmățuiului, ce se găsesc pe teritoriul comunei Viișoara, fac parte din sistemul de micro-terase asimetrice din cadrul văii Călmățuiului, de la confluența cu pârâul Urlui. Aceste micro-terase sunt slab dezvoltate, sub forma de petece (Harta geologică, Foaia Giurgiu, Institutul de Geologie, 1966) cu depozite aluvionare și pătură groasă loessoidă. În partea de nord-vest a vetrei satului sunt prezente două micro-terase locale, slab dezvoltate ce
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
-lea, însă cel mai de seamă răzeș la sfârșitul secolului al XVII-lea a fost Vasile Buhăescul, ginere al Ciujdoaiei, logofăt și apoi vornic de poartă. Tot de la sfârșitul secolului al XVII-lea este atestată într-o poiană traversată de "Pârâul Humii" (în sud-estul satului vecin actual Poiana) o stațiune de producere a prafului de pușcă, numită Buda. Un alt Vasile Buhăescu, nepot de frate al celui menționat mai sus, bifează funcții importante în prima jumătate a secolului al XVIII-lea
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
județul Vaslui, Moldova, România. Se află în depresiunea formată de dealurile: Corbu, Preda-Bârzești și Ludești-Budăiul, la 17,5 km. nord-vest de orașul Vaslui, 5,5 km. de reședința comunei și 2 km. vest de râul Bârlad. Prin centrul satului curge pârâul Muntenești care, cândva, aproape de vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
importante descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta CFR Bârzești, pe terasa inferioară a râului Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură materială aparținând fazei A Cucuteni, Hallstatt-ului, La Tène-ului precum și secolelor II-IV d.H. Pe Dealul Morii, între pârâul Muntenești și valea râului Bârlad s-au descoperit urme de locuire din aceleași perioade istorice. În vatra satului, la nord și vest de școală, de o parte și de alta a pârâului, s-au descoperit resturi de vase care, după
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
precum și secolelor II-IV d.H. Pe Dealul Morii, între pârâul Muntenești și valea râului Bârlad s-au descoperit urme de locuire din aceleași perioade istorice. În vatra satului, la nord și vest de școală, de o parte și de alta a pârâului, s-au descoperit resturi de vase care, după felul pastei, forme și decor aparțin secolelor V-VI d.H., iar unele secolului al XVI-lea. Din punct de vedere geologic, teritoriul satului se desfășoară pe depozite calcaroase și argilo-nisipoase de vârsta
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]