KorAP: Find »[drukola/base=paradis & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...299 300 301 >

7,516 matches

Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

aux traducteurs. Au sens propre, le terme " zăvoi " désigne " un terrain planté de saules auprès d'une rivière "1609. L'équivalent français est, par conséquent, " saulaie " ou " saussaie ".1610 Nous citons ci-dessous leș versions de cette figure : " leș bocages du paradis " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " leș bocages du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " leș buissons du ciel " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " leș rivages verdoyants du paradis " (Nous leș chanteurs

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
auprès d'une rivière "1609. L'équivalent français est, par conséquent, " saulaie " ou " saussaie ".1610 Nous citons ci-dessous leș versions de cette figure : " leș bocages du paradis " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " leș bocages du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " leș buissons du ciel " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " leș rivages verdoyants du paradis " (Nous leș chanteurs lépreux) (Stolojan, 1992 : 117) ; " leș jardins du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
leș bocages du paradis " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Miclău, 1978 : 283) ; " leș bocages du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " leș buissons du ciel " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " leș rivages verdoyants du paradis " (Nous leș chanteurs lépreux) (Stolojan, 1992 : 117) ; " leș jardins du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003 : 73) ; " leș rivages de saules du paradis " (Nous, chanteurs lépreux) (Loubière, 2003 : 43). On observe que la version la plus conforme au sens

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Miclău, 1978 : 283) ; " leș bocages du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 151) ; " leș buissons du ciel " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " leș rivages verdoyants du paradis " (Nous leș chanteurs lépreux) (Stolojan, 1992 : 117) ; " leș jardins du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003 : 73) ; " leș rivages de saules du paradis " (Nous, chanteurs lépreux) (Loubière, 2003 : 43). On observe que la version la plus conforme au sens source est celle de Philippe Loubière. Sanda Stolojan transmet elle aussi

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
151) ; " leș buissons du ciel " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; " leș rivages verdoyants du paradis " (Nous leș chanteurs lépreux) (Stolojan, 1992 : 117) ; " leș jardins du paradis " (Nous, leș chanteurs lépreux) (Pop-Curșeu, 2003 : 73) ; " leș rivages de saules du paradis " (Nous, chanteurs lépreux) (Loubière, 2003 : 43). On observe que la version la plus conforme au sens source est celle de Philippe Loubière. Sanda Stolojan transmet elle aussi, par son choix des termes, l'idée d'un lieu verdoyant situé auprès

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
nom " soare " (" soleil "). Cet adjectif est traduit littéralement par Paul Miclău. Par contre, Veturia Drăgănescu-Vericeanu crée un adjectif en français, à savoir " soleillin ", peut-être pour suggérer le lexique novateur du poème source. Son choix traductif laisse à désirer : " raiul sorin " " paradis ensoleillé " (La curțile dorului/ À la cour du mystère) (Miclău, 1978 : 403) ; " paradis soleillin " (Au manoir de l'ardente ardeur) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 207). D'autres épithètes de Blaga supposent, en traduction, un travail interprétatif de la part du traducteur : " în lumina

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Veturia Drăgănescu-Vericeanu crée un adjectif en français, à savoir " soleillin ", peut-être pour suggérer le lexique novateur du poème source. Son choix traductif laisse à désirer : " raiul sorin " " paradis ensoleillé " (La curțile dorului/ À la cour du mystère) (Miclău, 1978 : 403) ; " paradis soleillin " (Au manoir de l'ardente ardeur) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 207). D'autres épithètes de Blaga supposent, en traduction, un travail interprétatif de la part du traducteur : " în lumina deșteaptă " " dans la lumière réveillée " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
l'idée de " șatra " (qui désigne, d'habitude, un campement des gitans). Le nouvel élément (" leș mages ") ajoute une note de mystère, valorisant davantage le message source. " ceasul fără vină " (" l'heure sans péché ") " l'innocente heure première " (Glas în paradis/Voix au paradis) (Miclău, 1978 : 505). La double épithète apporte un surcroît de poéticité, soulignant l'idée de pureté. " frunza-ți jucăușa " (" ta feuille folâtre ") " ton feuillage qui danse " (Gorunul/Le jeune chêne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55). La traductrice associe l

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
șatra " (qui désigne, d'habitude, un campement des gitans). Le nouvel élément (" leș mages ") ajoute une note de mystère, valorisant davantage le message source. " ceasul fără vină " (" l'heure sans péché ") " l'innocente heure première " (Glas în paradis/Voix au paradis) (Miclău, 1978 : 505). La double épithète apporte un surcroît de poéticité, soulignant l'idée de pureté. " frunza-ți jucăușa " (" ta feuille folâtre ") " ton feuillage qui danse " (Gorunul/Le jeune chêne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55). La traductrice associe l'adjectif " jucăușa " au

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
vraja/de n-ai fi frământata,/ Sfânto,/de voluptatea-ascunsă a păcatului ? " " Et comment un țel charme saurait fleurir sur țes lèvres,/și tu n'étais pas agitée,/Ô, sainte,/par la volupté secrète du péché ? " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Miclău, 1978 : 161). L'adjectif " agitée " employé dans ce contexte affecte la poéticité du texte cible. Nous proposons plutôt l'adjectif " tourmentée ". Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
prise d'habit, par laquelle un jeune homme ou une jeune fille, après avoir fait șes épreuves dans un monastère, y prend l'habit religieux pour commencer son noviciat "1617). " roiuri tânjind după raiuri și ceară " (" essaims languissant après des paradis et du cire ") " essaims soupirant après l'éden et le ciel " (Timp fără patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180). Le nom " ceară " (" cire ") du texte source est traduit, inexplicablement, par " ciel ". " [...] și cald din temelii tresar/de-amarul tinerelor mele

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
étang béni était un œil compréhensif. Le lac saint abritait dans son œil le mystère. " (Amintire/Souvenir) (Romanescu, 1998 : 43) ; " voluptatea-ascunsă a păcatului " (" la volupté secrète du péché ") " le miel d'un trop brûlant péché " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Romanescu, 1998 : 51) ; " pomii scriși cu frunză rară " (" leș arbres écrits à feuillage rare ") " l'ombre au feuillage de soie " (Anotimpuri/Saisons) (Romanescu, 1998 : 62) ; " lumea aievelor " (" le monde réel ") " monde sans rêve " (Ce aude unicornul/Ce que l'unicorne

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
De profundis (De profundis), p. 485, Părinții (Leș parents), p. 487, În jocul vârstelor (Dans le jeu des âges), p. 493, Legenda noastră (Notre légende), p. 495, Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), p. 501, Glas în paradis (Voix au paradis), p. 505, Nu crede tu vântului (Ne crois pas au vent), p. 507, Catren (Quatrain), p. 509, Andante (Andante), p. 511, Cântec în noapte (Chanson dans la nuit), p. 515, Toate drumurile duc (Tous leș chemins mènent

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
profundis), p. 485, Părinții (Leș parents), p. 487, În jocul vârstelor (Dans le jeu des âges), p. 493, Legenda noastră (Notre légende), p. 495, Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), p. 501, Glas în paradis (Voix au paradis), p. 505, Nu crede tu vântului (Ne crois pas au vent), p. 507, Catren (Quatrain), p. 509, Andante (Andante), p. 511, Cântec în noapte (Chanson dans la nuit), p. 515, Toate drumurile duc (Tous leș chemins mènent), p. 517, Portret

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Operă poetica, op. cît., p. 117). 854 Mariana Sora, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970, p. 60 : " Comme ils ne șont pas intégrés dans la "cité" par la fonctionnalisation et ils șont chassés du paradis de la connaissance immédiate, leș poètes portent dans leur chair et leur esprit la douleur du monde (notre traduction) : " toute la douleur/que je sens, ne la sens point en moi,/dans mon cœur,/en mă poitrine,/mais dans leș gouttes

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
exemple Lucian Blaga, Psalm (Psaume), în Opera poetica, op. cît., p. 104-105. On y retrouve 4 questions adressées à la divinité muette qui șont, en effet, des questions rhétoriques. 1379 V. par exemple Lucian Blaga, Lumina raiului (La lumière du paradis), în Opera poetica, op. cît., p. 35. On y retrouve 3 exclamations qui expriment, dans une manière expressionniste, l'élan de vivre du moi lyrique. 1380 Nous rappelons, à ce titre, le poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Ardere (Combustion), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 227. 1411 Lucian Blaga, Lacrimile (Leș larmes), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 65. 1412 Lucian Blaga, Lumina raiului (La lumière du paradis), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 71. 1413 Lucian Blaga, Domnițele (Leș princesses), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 213. 1414 Lucian Blaga, Stelelor (Aux étoiles), în Poèmes, Traduction et

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Paula Romanescu supprime souvent leș guillemets qui marquent des citations. V. aussi Lucian Blaga, Mugurii (Leș bourgeons), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 38. Par contre, dans la traduction du poème Lumină raiului (La lumière du paradis), în op. cît., p. 51, la traductrice préfère insérer des guillemets pour marquer une question rhétorique du moi lyrique : leș vers " Ca un eretic stau pe gânduri și mă-ntreb :/ De unde-și are raiul -/lumina ? " șont traduits par " Plongé dans

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
préfère insérer des guillemets pour marquer une question rhétorique du moi lyrique : leș vers " Ca un eretic stau pe gânduri și mă-ntreb :/ De unde-și are raiul -/lumina ? " șont traduits par " Plongé dans mes rêveries païennes je me demande : "Le Paradis, d'où tient-il să lumière ?" " 1444 Un emploi des tirets similaire au style de Blaga peut être identifié dans la traduction du poème Dați-mi un trup voi munților (Vous leș montagnes, donnez-moi un corps !), în 65 poèmes, traduit par

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
attends mon crépuscule). V. Idem, p. 24 : la traductrice fait commencer par des majuscules le nom " Voies Lactées ", même și, dans le texte source, îl s'agit d'un pluriel inédit, symbolique. 1452 Lucian Blaga, Lumina raiului (La lumière du paradis), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 51. 1453 V. Lucian Blaga, Primăvara (Printemps), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 59. 1454 V. Lucian Blaga, Psalm (Psaume), în 65 poèmes, traduit par Paula

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
op. cît., p. 11. 1477 C'est le cas du nom " Sfânto " (" Sainte "), qui désigne la bien-aimée. Paul Villard banalise cette appellation, donnant comme équivalent dans să traduction le syntagme " mă sainte ". V. Lucian Blaga, Lumina raiului (La lumière du paradis), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 55. V. aussi Lucian Blaga, Iezerul (Le lac alpin), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502

implicațiilor ei teologice (Un mit metafizic, Marele Anonim, Diferențialele divine). Și Nichifor Crainic are raporturi bune cu R. Mai întâi, în 1933, el conferențiază, în cadrul Asociației „Andrei Șaguna”, iar mai târziu i se publică articolele Ortodoxie și naționalism și Nostalgia paradisului și i se comentează conferința Creștinism și artă, susținută în 1940, precum și primirea în Academie. Iosif E. Naghiu este unul din comentatorii literari cei mai activi pe care i-a format colectivul redacțional, tema lui predilectă fiind literatura văzută din

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566

subiectului istoric este luat de legendă și mit, dar și acestea constituie vehiculele unei sondări a sinelui, un rapel enigmatic, anamnetic, reflectând o état d'âme. În acest sens încearcă pictorul să apere un tablou al lui Franz von Stück, Paradisul pierdut, de acuzația de monstruozitate și brutalitate. Tabloul nu are nimic monstruos, cuplul damnat Adam și Eva întoarce spatele Paradisului la porțile căruia veghează un înger înarmat. Cele două trăsături, mai ales prima, introduc în scenă decadentismul cel puțin tematic

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
anamnetic, reflectând o état d'âme. În acest sens încearcă pictorul să apere un tablou al lui Franz von Stück, Paradisul pierdut, de acuzația de monstruozitate și brutalitate. Tabloul nu are nimic monstruos, cuplul damnat Adam și Eva întoarce spatele Paradisului la porțile căruia veghează un înger înarmat. Cele două trăsături, mai ales prima, introduc în scenă decadentismul cel puțin tematic. Idealismul în pictură are ca reper o nouă modalitate de reprezentare sensibilă a ideii, păstrând ceva din dimensiunea abstractă, imaterială

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
mizerabilistă a decupajului istoric. Dacă prima pictură întreține un simbolism difuz recuperabil din haloul unei suferințe spiritualizate, în cea de-a doua, catafalcul improvizat, modest pe care zace Ellenai a fost înlocuit cu aripile îngerului Eloe care o poartă spre paradis. Remarcabil în pictura lui Malczewski este tocmai această trecere dinspre tabloul cu subiect istoric, cu o intrigă, la compozițiile simboliste. Cadrul realist al unor picturi din seria Thanatos este brizat de apariția îngerului morții în cel mai familiar loc cu

by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]