11,301 matches
-
zgomotele cu ajutorul unui magnetofon, iar celălalt observator codează comportamentele indivizilor (comentarii verbale, expresii faciale, gesturi) conform unei grile de observație. Această procedură simplă a fost modificată și folosită de către alți cercetători pentru a studia efectul statutului persoanei care blochează un pasaj, prezența semnelor asociate violenței și temperatura ambiantă. Validitatea unui astfel de studiu nu poate fi pusă la îndoială. Remarcile nepoliticoase, furia, gesturile obscene trădează fără echivoc natura comportamentului indivizilor. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a testat acest
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în ipostaza de creator/generator de situații de comunicare; așa cum dramaturgul scrie textul destinat reprezentării scenice, profesorul (uneori, elevul) se poate constitui în instanță creatoare: poate proiecta o situație de comunicare, poate pregăti unele dintre replici (vezi, de exemplu, anumite pasaje dintr-un proiect didactic, pasaje care conțin întrebări pe care profesorul își propune să le adreseze elevilor într-o anumită secvență a lecției), mijloacele didactice pe care le va valorifica, aferente atât conținuturilor vehiculate, cât și formei de organizare a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de situații de comunicare; așa cum dramaturgul scrie textul destinat reprezentării scenice, profesorul (uneori, elevul) se poate constitui în instanță creatoare: poate proiecta o situație de comunicare, poate pregăti unele dintre replici (vezi, de exemplu, anumite pasaje dintr-un proiect didactic, pasaje care conțin întrebări pe care profesorul își propune să le adreseze elevilor într-o anumită secvență a lecției), mijloacele didactice pe care le va valorifica, aferente atât conținuturilor vehiculate, cât și formei de organizare a activității pentru care optează (fișe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și picuri răzleți de ploaie...; * dialogate: Am auzit că ai rezolvat problema de care-mi spuneai..., i-am spus când l-am văzut. Da, din fericire, mi-a răspuns bucuros.; respectiv, dramatizate (în cazul în care trimiterea este către un pasaj dintr-un text literar, nu către situații curente de comunicare): lupul: Ce faci aici, Scufiță Roșie?; Scufița Roșie: Sunt în drum spre bunica, îi duc plăcinte...; * monologate: Chiar mă gândeam... Timpul trece încet și se pare că răbdarea nu e
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Anul Nou în Hong Kong este cea mai mare sărbătoare anuală și se desfășurată pe o perioadă de trei zile. Cu mai multe zile înainte, tot orașul este împodobit multicolor cu flori naturale, ghirlande și afișe de tot felul, atât pe pasajele suspendate de legătură între turnuri, cât și în restaurante, magazine, vitrine, scări rulante, în casele oamenilor sau pe fațadele clădirilor. Piețele, chioșcurile și magazinele de profil oferă spre vânzare o mare diversitate de obiecte, începând de la felicitări și mici cadouri
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Topa. Nu avem documente primare despre viața și condițiile din închisoare ale dr. Petre Topa. Ne referim însă la două articole de memorii ale unor foști deținuți politici care l-au întâlnit în închisoarea din Aiud. Redăm din aceste memorii, pasajele în care se relatează diferite ipostaze în care l-au cunoscut în închisoare, pe cel care a fost medicul-chirurg dr. Petre Topa. Primul articol este semnat de Hagi Constantin: Odiseea unui deținut politic. Hagi Constantin era aromân, cu studii medicale
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și de Mihai Suțu, domnul Țării Românești, căci se opuse cu cerbicie la înlocuirea lui prin Mavroieni. Aceste împrejurări erau bine cunoscute de Afacerile Străine franceze, căci, într-o depeșă a lor, din 24 aprilie 1786, adresată lui Choiseul, găsim pasajul următor: „Anecdota despre dragomanul Mavroieni este destul de interesantă, dovedind că Curtea Rusiei se apucă să protejeze pe față pe domnii Moldovei și ai Țării Românești, ceea ce o va pune în stare să dispună de acele Principate și să-și atașeze
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ale guvernului Republicii Populare Române din 4 aprilie 1951, 29 iunie 1951, 20 septembrie 1952 și 30 septembrie 1952, adresate oficialităților de la Belgrad, în care se protestează împotriva actelor provocatoare de la granița celor două state. În încheiere se reia un pasaj dintr-o cuvântare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia, unde domnește clica fascista a lui Tito-Rankovici, cea mai mârșava agentura a agresorilor americani, cere din partea noastră o permanentă veghe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
atât de bine acolo ». Revenind la jurnalele politice ale Marthei Bibescu, le-am putea plasa sub semnul următoarei butade a autoarei: « - Vă interesează politică, doamna ? » « - Nu, dar politică se interesează de mine. » Scrise într-o franceză nuanțata și precisă, cu pasaje intercalate în engleză și română, Jurnalele dau impresia unui excelent script al unui film de război, prin care defilează ambasadori ineficienți, politicieni veleitari, prinți abulici sau prim-miniștri opaci. La Berlin, gustul sigur al prințesei e oripilat de kitsch-ul
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
pentru public, au fost date pe escadrile: mai întâi Escadrila 61, comandată de Mircea Dumitrescu, apoi Escadrila 62, a lui Gheorghe Posteucă, la interval de câteva săptămâni. Urma rândul Escadrilei 59, comandată de autorul memoriilor din care voi reda câteva pasaje, căpitanul Petre Constantinescu. Descrierea este savuroasă: "Cei din Escadrila 59 nu pregătiseră nimic și se părea că nici nu aveau de gând să iasă din rolul de spectatori de meserie, cu toate că în rândurile lor existau și aici "adevărate talente". Astfel
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
sa intelectuală e marcată puternic de acest fapt, cele mai abstracte probleme fiind învăluite, la el, de o aură erotic-emoțională. Tânărul Negoițescu avea evident cunoștință de alternanța jungiană dintre anima masculină și animus-ul feminin, căci iată ce aflăm dintr-un pasaj al Poveștii triste a lui Ramon Ocg: „Era ceva monstruos în ființa Mariei Magdalena. Era poate o trăire intelectuală prea masculină.“ În mare măsură, Arnold Gouget, actorul din povestirea lui de tinerețe Primăvara elvețiană, este un alter ego, căci, la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
vreodată la noi. E o pierdere ireparabilă pentru cultura noastră, neobișnuită încă cu asemenea introspecții de profunzime, faptul că ea s-a întrerupt brusc. Abia părți disparate vor putea fi, oarecum, înlocuite de câteva dintre „engrame“ ori de unele dintre pasajele cenzurate din Romanul epistolar. Oricum, chiar și prin atâta câtă este, Autobiografia lui I. Negoițescu va marca, în mod sigur, maniera de a scrie proză subiectivă la noi. PREFAȚĂ Notă asupra ediției I. Negoițescu a transmis pe cale testamentară revistei Apostrof
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu ei a fost scurt, dar m-a adus la viață. Eram lăudată, apreciată... Am plecat în Perugia în prima mea zi liberă. Nu mai țin minte decât confuzia creată de atâtea magazine și clădiri vechi, galerii de artă și pasaje subterane. Dar țin perfect minte că seara m-am întors pe la 19 și mă așteptau toți cu masa pusă. M-am și speriat, nu consideram că merit o astfel de favoare. După masă nu m-au lăsat să fac nimic
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pe care o nutrești față de bolnavul tău, cum poți să dormi sub același acoperiș cu „altcineva” gata să te omoare în orice moment? Italia - un spațiu al drogurilor. Trebuie să știi, să simți care sunt locurile periculoase. În gări, în pasaje subterane, în parcuri, pe străzi lăturalnice... Odată am fost în pericol de-a fi înjunghiată de către un drogat când eram într-un pasaj subteran împreună cu o altă româncă. Atunci am învățat lecția. Italia - o țară în care sănătatea ta nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Italia - un spațiu al drogurilor. Trebuie să știi, să simți care sunt locurile periculoase. În gări, în pasaje subterane, în parcuri, pe străzi lăturalnice... Odată am fost în pericol de-a fi înjunghiată de către un drogat când eram într-un pasaj subteran împreună cu o altă româncă. Atunci am învățat lecția. Italia - o țară în care sănătatea ta nu contează, este foarte greu să te vadă un doctor, să ți se pună un diagnostic și să bene ficiezi de un tratament. Asta
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
era întotdeauna de folos. În vârtejul vieții sale furtunoase n-a avut răgazul să studieze; însă în închisoarea de la Vincennes a citit cărți de cultură generală, s-a exersat făcând câteva traduceri, a alcătuit o culegere de extrase și de pasaje din câțiva mari autori. Toate abia de cuprindeau fondul de cunoștințe obișnuit al unui om de litere, și când vorbea cu inima deschisă, nu era mândru de cunoștințele lui; ceea ce îi era însă propriu era un suflet elocvent și pătimaș
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
știu însă că, tocmai în timp ce prevestea dezastrul monarhiei, avea ideea cea mai înaltă despre soarta viitoare a națiunii. Se poate vedea în Scrisorile către maiorul Mauvillon că o credea în stare să înfrunte întreaga Europă, și această corespondență conține câteva pasaje ciudate, care dovedesc întinderea orizontului său politic. În 1782, i-a întâlnit la Neuchâtel pe exilații noștri din Geneva și le-a vorbit despre Adunarea generală a Stărilor Franței ca despre un eveniment care nu avea cum să nu aibă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
iar una dintre ele este chiar o studentă de la cursul ei. Studenta îi aduce la corectat un capitol de roman, iar Helen îl identifică pe Martin în paginile ei. Lodge e destul de lipsit de entuziasm pentru viața universitară. În unele pasaje romancierul acuză jargonul universitarilor. Se apropie astfel de Malcolm Bradbury și A.S. Byatt. Nu e deloc ceea ce numește Helen în jurnalul ei un "universitar prăfuit". (p. 24) Ca întotdeauna, Lodge mizează și aici pe dialog. Dialogul nu lipsește nici din
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
văzut în funcția memoriei o probă a ireductibilității conștiinței la simplele senzații de moment, conștiința fiind capabilă să cunoască lucrurile aflate într-o desfășurare temporală. Opera lui Plotin apare asemenea unui cânt de lebădă al perioadei elene. Plotinismul reprezintă un pasaj important spre o interiorizare sufletească tot mai exigentă, care și-a propus să declare întâietatea acțiunilor spirituale în fața acelora de natură obiectivă, organică. Operei sale îi revine un loc aparte în această perioadă de început a creștinătății. Sufletul începe să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
admis că în materia anorganică există constituite elementele prealabile ale viitoarei activități instinctive. În lucrarea sa cu titlul Elemente de psihologie fiziologică, Wundt a descris cu minuțiozitate dependența psihicului de activitatea sistemului nervos în termenii relației cu mediul înconjurător, ai pasajelor de impulsuri generate la producerea senzațiilor. Cercetărilor de acest fel le acordă totuși o însemnătate limitată. Recunoaște existența aici doar a două legități ale cunoașterii: cele asociative și cele aperceptive. Acestea din urmă, în acord cu o linie de gândire
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
accept în sinea mea. Am reușit să trec peste rezistența mea interioară, destul în orice caz pentru a depăși greața ce mă cuprindea când, toată ziua bună ziua, o întâlneam pe vecină la bucătărie sau la WC, sau atunci când treceam prin pasajul sordid care ducea spre intrarea în imobil. Pasajul ăsta vopsit cu ulei de culoare cafenie, unde bețivii de la cârciuma de stat - care înlocuise fosta brutărie - se ușurau pe ziduri în timpul nopții, a fost una din grozăviile acelor timpuri din viața
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
peste rezistența mea interioară, destul în orice caz pentru a depăși greața ce mă cuprindea când, toată ziua bună ziua, o întâlneam pe vecină la bucătărie sau la WC, sau atunci când treceam prin pasajul sordid care ducea spre intrarea în imobil. Pasajul ăsta vopsit cu ulei de culoare cafenie, unde bețivii de la cârciuma de stat - care înlocuise fosta brutărie - se ușurau pe ziduri în timpul nopții, a fost una din grozăviile acelor timpuri din viața noastră. Astăzi, datorită unui efect selectiv al memoriei
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
exprimare a noilor realități ale timpului. Polisemia limbajului politic eminescian derivă, în primul rând, din dimensiunea pregnant intertextuală a articolelor, care integrează în corpul lor afirmații ale altor jurnaliști, aserțiunile unor personalități științifice, fragmente de cronici, citate din textul biblic, pasaje din presa străină ș.a. Dialogul intertextual conferă articolelor eminesciene densitate, iar glosările pe marginea materialelor din presa română și străină a timpului multiplică perspectivele în prezentarea referențialului politic. Polisemia, capacitatea de a sugera lecturi multiple pentru același semnificant, conferă complexitate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
voință de progresare în ierarhie pentru notabilii gali este exprimată într-un document excepțional, Codul claudian, text gravat descoperit la Lyon și conținînd un discurs al împăratului Claudiu, pronunțat în 47-48 d.I.C. în fața Senatului Romei și cunoscut și prin intermediul unui pasaj din Annales al istoricului Tacitus. În urma unui demers al unor notabili galici, Claudiu anunță Senatului dorința sa de a permite accesul la magistraturile romane, ius honorum, tuturor cetățenilor romani din Galia, inclusiv celor care aparțin unei cetăți latine. Senatul acceptă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea și cel al lui Joinville însuși mai există, pentru primul, o copie executată către 1350 (Biblioteca Națională, ms. francez 13568), și, pentru cel de-al doilea, o copie din secolul al XVI-lea (Biblioteca Națională, ms. francez 10148). Acest pasaj provine din prima parte a cărții și ilustrează spiritul de dreptate al regelui, care își protejează supușii împotriva abuzurilor de putere ale propriilor săi agenți. Se găsesc aici toate calitățile de stil ale lui Joinville, cu vivacitatea de ton dată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]