8,290 matches
-
ani, într-un sat din Basarabia, în ajun de Paști, preotul asculta spovedanii și acorda iertarea păcatelor. O bătrânică aflată pentru spovedanie sub patrafirul popii, spunea cu glas tânguitor: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire ...”, la care preotul spunea „Dumnezeu îți iartă păcatele, du-te cu Dumnezeu femeie”. Urmau apoi alte persoane la spovedanie, dar deodată părintele aude de sub patrafirul lui o voce plângăreață cunoscută care spunea: „și când mă strângea în brațe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spunea „Dumnezeu îți iartă păcatele, du-te cu Dumnezeu femeie”. Urmau apoi alte persoane la spovedanie, dar deodată părintele aude de sub patrafirul lui o voce plângăreață cunoscută care spunea: „și când mă strângea în brațe, părinte, mă cutremuram toată de patimă și iubire...” Păi bine femeie, toate astea nu mi le-ai povestit, nu de mult, încăodată? Ba da, părinte, dar cui să-i mai spun și eu gândurile și amintirile mele? Iată ce minunată, ce importantă și neprețuită este calitatea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și The False Tsar Stephen the Small (Falsul Țar Ștefan cel Mic) (1851), ultima avînd desigur drept subiect cariera aventurierului din secolul al optsprezecelea. În ciuda faptului că era în primul rînd preocupat de problemele existenței umane, Petru a scris cu patimă despre trecutul sîrbilor (identificat direct cu cel al muntenegrenilor). Citatul următor este extras din partea de început a celebrei sale opere The Mountain Wreath (Cununa munților): Dumnezeu și-a vărsat mînia asupra sîrbilor, Căci păcate de moarte au îndepărtat mila Lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
facultate trăiau cu senzația că scriu pentru a mă răzbuna. Pentru că nu dădeam randament în luptele corp la corp, pentru că eram considerat cumva bizar, ciudat, mă refugiam în scris. Nu era deloc așa. N-am scris niciodată cu ură, cu patimă. Scriam pentru că simțeam că lumea asta merită descrisă. Scriam pentru că descoperisem cu mare uimire că era unul dintre puținele lucruri la care mă pricepeam cât de cât bine - și uite că asta demonstra că nu eram chiar un om de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun, iar la 65 de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun, iar la 65 de ani fusese invitat la un festival regional de dansuri și tradiții etnice, desfășurat la Galați, unde obținuse primul loc, și de acolo revenise acasă cu o șampanie imensă și un vraf
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cei șapte copii rămași în viață, în esență, doar doi dintre ei, cei mai mici, i-au moștenit talentul și ard cu adevărat în pași de dans, mama și fratele cel mai mic, „nenea Gheorghiță”. Orice apariție a lor aprindea patimi, răscolea suflete, iar mama subțirică, suavă și unduitoare ținea în picioare o sală întreagă cu piesa ei de rezistență, la care nimeni nu s-ar fi avântat, cadâneasca; și nu o făcea oricum, juca pe scaun, pe masă, de fiecare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cuminte, îngăduitor, pe atât eram eu de fermă, intolerantă și directă, chiar în dialog cu mama. Și poate mama nu m-ar fi perceput cu siguranță așa, dacă nu ar fi impus anumite tipare, ceea ce eu n am acceptat niciodată. Patima mamei era de nestăvilit, dar bunica intervenea de fiecare dată și temporiza cu atâta eleganță lucrurile, încât reușea să descătușeze toate energiile care capacitau negativ forța de înțelegere a mamei. Mama era un om absolut minunat, dar în relație cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
i-a aparținut. Asemenea refrenului cântat de Jean Moscopol: „Căci tot ce-i românesc nu piere / Și nici nu va pieri.” IV. Sunt fiica părinților mei Am venit pe lume într-o zi de joi, în joia verde din săptămâna patimilor, dis-de-dimineață, pe la orele 4:30, fără însă a-i produce mamei un travaliu îndelungat. Venirea mea a bucurat întreaga familie, mai ales că eram primul nepot pe linie paternă, după care aveau să urmeze cinci băieți. La vremea aceea, nașii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ca orice om în virtutea firescului din noi, că bunul Dumnezeu picură fiecăruia dintre semeni acel licăr de înțelepciune în a face noi înșine alegerile în viață. Așa s-a întâmplat și cu noi. Cine ar fi putut gândi atunci că patima unui simplu joc ar putea influența pe undeva alegerile în viață. În cazul fratelui meu, lungul drum către finalizarea studiilor Academiei Navale Comerciale a fost marcat cu soldăței, cu amintirea acelor soldăței. Și nu erau soldăței de plumb, nici măcar de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
au protejat, alintat, ajutat și care au plecat în mare respect și demnitate în lumea pulberilor stelare. Plecarea tatălui nostru m-a răscolit cumplit, am plâns, m-am zbătut, însă prin exemplul fratelui meu, am reușit să-mi redirecționez trăirile, patimile, nevoile și emoțiile. Uneori îi surprindeam discret momentele sale ușor vulnerabile, niciodată afișate, nicidecum romanțate. I-am surprins de câteva ori lacrimile și spasmele în somn, aceeași tăcere și liniște cum numai la tata văzusem. Adi a suferit mult în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
comportamentale și chiar habituale. Deși mama ne-a educat simțul datoriei în a respecta rânduiala creștin-ortodoxă și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere, noi copiii le-am adaptat nevoilor noastre de suflet tocmai pentru că țin de patimile noastre, de frământările și eul fiecăruia. De pildă, Adi și-a fixat un gen de cutumă în a-i da tatălui nostru de pomană, alături de cele rânduite în mod obișnuit țigări și brichete. Odată, ne întorceam împreună de la cimitir și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
calmul emblematic englezesc, avea și-un umor pe măsură, de fiecare dată „aruncându-i mingea la fileu” cum nu se putea mai calm și cu detașare totală: Dragă, o să și le care singură, dus-întors. Bine că cel mic nu are patima cititului, că altfel ne am fi deplasat la autogară cu căruțul de butelie, să putem asigura transportul cărților, ș apoi al copiilor. Alteori erau intervenții „în forță” ale mamei, care copleșită de treburile casnice, îmi lua cartea din față, în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acele timpuri când bucătăria și baia vor fi prioritare, însă acum lasă-i să se bucure de ce vor.”. Așa a și fost, așa s-au și derulat evenimentele, fiecare moment consumându-și scânteia pe măsura aprinderii sufletului nostru. Liceul și patima acestuia mi-au influențat în mod covârșitor trăirile, mi-au decantat emoțiile, dar în egală măsură mi-au direcționat alegerile și perspectivele profesionale. Am lucrat cu oameni minunați pe fiecare disciplină în parte și am avut șansa de a cunoaște
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
paginilor de față. Epoca de huzur din jurul anilor 1900, când pornesc amintirile ce urmează, se situa sub semnul zodiacal al bunului trai, al nepăsării pentru ziua de mâine, la care aproape nimeni nu gândea, al plăcerilor cuminți și, uneori, al patimilor lumești spre care Îndeamnă lipsa altor griji. Asta ținu până la dezastrul acestui huzur universal, anunțat de trâmbițele și bubuitul zilei de 2 august 1914, când toate perspectivele și tot decorul vechi al vieții se prăbușiră dintr odată, ca și cum n-ar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
astăzi din acea epocă romanțioasă și desuetă de acum aproape o jumătate de veac [?]; ba Încă un erou a două drame amoroase, pe urma cărora mai păstrează și acum, În sertarele lui de om cu oarecare dichis până și În patimile lui, o arhivă de scrisori, versificații, fotografii, șuvițe blonde, brune, castanii sau chiar cârlionțate, cum și un pumn de țărână cu flori uscate smulse de pe morminte uitate sau Îndepărtate, atâtea mărturii care abia mai vorbesc eroului, strânse, cum se găsesc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cartea, prietenii și ad miratorii lui recurgând atunci la sistemul deocheat al „listelor de subscripție“ [...]. Așa s-a Întâmplat cu Mihail Sorbul, autorul dramei istorice În versuri Letopiseți, urmată În cariera lui de autor dra matic și de romancier de Patima roșie, [piesa] cea mai cunoscută și aplau dată ca o revelație de mare senzație a teatrului românesc. Am păstrat până acum aceste liste de subscripție pentru tipărirea Letopiseților, lansate spre sfârșitul anului 1913 prin Noua Revistă Română și cuprinzând sume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nit tipărirea cărții și a listelor de subscripție pe patru pagini mari și pe hârtie velină, costând, după cum mi-arată factura, 8 lei. [...] Letopiseți au fost gata pentru tipar În anul 1913, când Mihail Sorbul avea 28 de ani, iar Patima roșie a fost reprezentată În 1916, când autorul avea 31 de ani, vreme În care până astăzi - când scriitorul are 66 de ani, deci o viață de om, și Încă de om voinic, rotofei și vesel mereu, cum este Sorbul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-i român? Mai român, poate, ca mulți dintre dumneavoastră și ca mine... [...] Același psiholog literar al viitorului va avea apoi să descurce o altă enigmă a lui Mihail Sorbul, tot atât de tulburătoare: cea a apariției, de sub pana acestui scriitor, a dramei Patima roșie (1916). Mihail Sorbul a fost și a rămas, În persoana lui de toate zilele, așa cum l-am cunoscut și Îl cunoaștem astăzi, comportându-se, reflectând și discutând ca un om simplu și comun, ca un pri mitiv, ca un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mihail Sorbul a fost și a rămas, În persoana lui de toate zilele, așa cum l-am cunoscut și Îl cunoaștem astăzi, comportându-se, reflectând și discutând ca un om simplu și comun, ca un pri mitiv, ca un incult; pe câtă vreme Patima roșie este opera unui cerebral cu dispoziții proprii și furnizor de emoții tari, nu de parte de ale lui August Strindberg. Pentru aceea piesa a putut fi jucată și gustată (pe românește) la teatrul L’Oeuvre din Paris sub direcția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iancovescu și cu Elvira Popescu, care a rămas de atunci să joace și să cucerească Pari sul cu rolurile ei de cochetă ispititoare până la ai săi, de astăzi, 57 de ani. Iar tot ce a dat Mihail Sorbul după această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din Aurel Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind În a sa Istorie a literaturii române despre „eclipsele În acti vitatea teatrală (ulterioară) a lui Mihail Sorbul“, despre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind În a sa Istorie a literaturii române despre „eclipsele În acti vitatea teatrală (ulterioară) a lui Mihail Sorbul“, despre piesele lui „de senzație cu conținut dezamăgitor“ și despre cele două romane ale lui, iarăși ulterioare Patimii roșii și „lipsite de orice interes literar“. [...] De câteva zile tot Îl cerc mereu la telefon să l pot vedea aci, la mine, pe Sorbul. Careva dintre prieteni i-a vorbit de cartea asta, iar eu de paginile, abia Începute
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
senzualității omenești, această predilecție este nu numai explicabilă, dar și firească și În ordinea superioară a naturii. Ea depășește stupidele, sălbaticele și anacronicele considerații rasiale. Iar apropierea și intimitatea tulburătoare a mării - cu gla surile și ecourile ei nesfârșite, cu patimile ce le dă vecinătatea ei și cu teama, când o părăsești, de a fi ignorat cumva, plecând de pe această lume, cele mai senzuale clipe ale vieții - sunt cli matul excelentissim al zbenguielilor noastre amoroase, de care, lipsindu-te, vei regreta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tare“, nesuferind nici astăzi vecinătatea altora pe peretele din casa mea. și totuși, frumoasa și buna de odinioară Măriuca, fata lui Nicolae Ilea din Topârcea Sibiului, cu mintea și sufletul ei de țărancă de bun soi ardelenesc și din acea patimă amoroasă care transformă și Înalță femeia cu o repeziciune uimitoare, așa cum viermele se transformă În albă crisalidă și În fluture multicolor, a intuit cu o tresărire bruscă tabloul, În a cărui alegere eu pusesem la contribuție, cu Îndoielile și frământările
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dulăul ei cel rău din atenția mirată, dar superficială a contem poranilor, dintre care unii abia mai avură curiozitate, timp și bună dispoziție ca să privească spre vinovata plângându-și rochi țele forfecate de o mână tremurând de jale și de patimi rele, sau Înspre vinovatul ușor de identificat printre decoruri și În roluri noi. „Nu e bine să fii prea entuziast: strică sănătății“, spunea Richard Wagner unei frumoase Între frumoase a timpului său, Judith Gautier. DAR SĂ ADUCI TOTUȘI PRINOSUL GRATITUDINILOR
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]