9,077 matches
-
au stabilit soluțiile de amenajare și măsurile specifice de protecție. După 5 ani de amenajări la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, peștera a fost deschisă vizitatorilor. Anual peștera este vizitată de peste 200.000 de turiști. Se poate ajunge la peșteră cu trenul, pe linia ferată Oradea - Vașcău, până la stația Beiuș sau Sudrigiu, iar de acolo cu mijloacele de transport în comun; cu mașina accesul este posibil pe DN 76 Oradea - Deva + DJ 763 Chișcău (14 km). Linia ferată Oradea - Holod
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
în apă, sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO) care e ușor solubil în apă solubilitate accelerată de acidul carbonic, și sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa ploilor, dar mai ales apa peșterilor. Carbonatul de calciu are o legătură chimică simplă de CaCO alcătuind prin această legătură mineralele Calcit și aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate că din punct de veder chimic sunt identici, diferă ca aspect : Cu toate că scoarța conține mai mult de
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
dezvăluie că el a lucrat întotdeauna pentru Departamentul de Cercetări Speciale, colectând artefacte ale lui Rambaldi și că Sydney este încă considerată Aleasa. Legământul dorea ca Sydney și cubul să îndeplinească profeția lui Rambaldi. Sydney a găsit cubul într-o peșteră din Namibia, unde Lazarey a folosit cele 12 chei pe care le-a strâns timp de 30 de ani. Totuși, Sydney a trebuit să-i amputeze mâna lui Lazarey ca să poată ieși din peșteră. Kendall apoi a primit un DVD
Episoade Alias (Sezonul 3) () [Corola-website/Science/305581_a_306910]
-
Sydney a găsit cubul într-o peșteră din Namibia, unde Lazarey a folosit cele 12 chei pe care le-a strâns timp de 30 de ani. Totuși, Sydney a trebuit să-i amputeze mâna lui Lazarey ca să poată ieși din peșteră. Kendall apoi a primit un DVD unde Sydney explica faptul că are de gând să-și șteargă memoria din cei doi ani, pentru ca locația ADN-ului lui Rambaldi să rămână un secret. Ea, de asemenea, i-a cerut lui Kendall
Episoade Alias (Sezonul 3) () [Corola-website/Science/305581_a_306910]
-
prin metamarfoză. Larvele năpârlesc de 2 - 4 ori, după care apar tinerii adulți. Pseudoscorpionii ating maturitatea la 1 an, durata medie de viață este de 2 - 3 ani. Scorpionii falși trăiesc în toate zonele tropicale și temperate. Se ascund în peșteri, în sol, în crăpăturile pietrelor, sub scoarța copacilor doborâți, iar câteva specii s-au adaptat habitatului uman, fiind întâlnite uneori între filele cărților (așa numitul "scorpion de cărți"), în crăpăturile clădirilor, ori în colțurile ascunse ale mobilierului vechi. Pseudoscorpionii habitează
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
(sau "Peșteră Muierii") se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peșteră a fost sculptata în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peșteră în timpuri
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
(sau "Peșteră Muierii") se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peșteră a fost sculptata în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peșteră în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, cănd bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
(sau "Peșteră Muierii") se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peșteră a fost sculptata în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peșteră în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, cănd bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificata din România. Peșteră are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peșteră în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, cănd bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificata din România. Peșteră are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervatia speologica împărțită în două sectoare: sectorul de nord (1.500m) și sectorul de sud (880m). La 40 de metri
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peșteră în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, cănd bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificata din România. Peșteră are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervatia speologica împărțită în două sectoare: sectorul de nord (1.500m) și sectorul de sud (880m). La 40 de metri înălțime se află etajul
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu accesibilă,dar se încearcă să se facă astfel încât accesibilitatea să fie mult mai mare și mai ușoară. Adevăratele atracții ale peșterii sunt "Domul Mic", care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenara a calcitei. Celelalte încăperii sunt Sală "Altarului", "Valul Altarului", "Amvonul", "Candelabrul Mare" și imaginea "Stâncii Însângerate" denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
face parte din complexul de peșteri prezente în Cheile Carașului, în Munții Aninei din județul Caraș-Severin. Se situează pe raza localității Iabalcea (comuna Carașova), în apropierea Peșterii Comarnic. Are o lungime totală de 1.121 m. Mărimea peșterii crește pe măsură ce se avansează înăuntrul ei, pornind de la
Peștera Popovăț () [Corola-website/Science/305636_a_306965]
-
face parte din complexul de peșteri prezente în Cheile Carașului, în Munții Aninei din județul Caraș-Severin. Se situează pe raza localității Iabalcea (comuna Carașova), în apropierea Peșterii Comarnic. Are o lungime totală de 1.121 m. Mărimea peșterii crește pe măsură ce se avansează înăuntrul ei, pornind de la o galerie de intrare îngustă, cu săli mari legate între ele și culminând cu Sala Finală, lungă de 80 m, lată
Peștera Popovăț () [Corola-website/Science/305636_a_306965]
-
face parte din complexul de peșteri prezente în Cheile Carașului, în Munții Aninei din județul Caraș-Severin. Se situează pe raza localității Iabalcea (comuna Carașova), în apropierea Peșterii Comarnic. Are o lungime totală de 1.121 m. Mărimea peșterii crește pe măsură ce se avansează înăuntrul ei, pornind de la o galerie de intrare îngustă, cu săli mari legate între ele și culminând cu Sala Finală, lungă de 80 m, lată între 10 și 20 m și cu o înălțime de până la
Peștera Popovăț () [Corola-website/Science/305636_a_306965]
-
este cea mai mare peșteră din România, cu o lungime totală de 47 km. Se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș. se află în partea nordică a Munților Pădurea Craiului, în defileul carstic cu același nume. Din punct de vedere hidrografic, peștera
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
peșteră din România, cu o lungime totală de 47 km. Se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș. se află în partea nordică a Munților Pădurea Craiului, în defileul carstic cu același nume. Din punct de vedere hidrografic, peștera aparține bazinului Crișului Repede. Situându-se la o distanță de de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
la o distanță de de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș). Intrarea naturală în Peștera Vântului este situată la cca. 2 km SE de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă a fost blocată și s-a deschis
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă a fost blocată și s-a deschis o intrare artificială cîțiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Peștera a fost descoperită de ing. Bagameri Bela în anul 1957 și explorată pe 500 m lungime. În următorii zece ani explorările fac ca la sfârșitul anului 1967 lungimea totală a galeriilor cunoscute se depăsească 15.000 m. S-au organizat
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
se depăsească 15.000 m. S-au organizat ture de explorare și expediții de anvergură. În anul 1966, sub conducerea descoperitorului se constituie Cercul Speologilor Amatori din Cluj având ca scop principal continuarea cercetărilor de explorare, cartare și protejare a Peșterii Vântului. Prima hartă color a peșterii la scara 1:500 este realizată în 1969, pe ea fiind reprezentați 15.283 m de galerii. În anul 1972 timp de 8 zile se lucrează în subteran pentru realizarea de catre TVR a unui
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
au organizat ture de explorare și expediții de anvergură. În anul 1966, sub conducerea descoperitorului se constituie Cercul Speologilor Amatori din Cluj având ca scop principal continuarea cercetărilor de explorare, cartare și protejare a Peșterii Vântului. Prima hartă color a peșterii la scara 1:500 este realizată în 1969, pe ea fiind reprezentați 15.283 m de galerii. În anul 1972 timp de 8 zile se lucrează în subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Peștera Vântului. În anul
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
hartă color a peșterii la scara 1:500 este realizată în 1969, pe ea fiind reprezentați 15.283 m de galerii. În anul 1972 timp de 8 zile se lucrează în subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Peștera Vântului. În anul 1978 apare albumul foto "Peștera Vântului" semnat de dr. Dan Coman și Valentin Crăciun. Cercetările și cartările continuă în paralel cu acțiunile de documentare a peșterii descoperindu-se noi sectoare de galerii în diferite puncte ale peșterii
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
este realizată în 1969, pe ea fiind reprezentați 15.283 m de galerii. În anul 1972 timp de 8 zile se lucrează în subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Peștera Vântului. În anul 1978 apare albumul foto "Peștera Vântului" semnat de dr. Dan Coman și Valentin Crăciun. Cercetările și cartările continuă în paralel cu acțiunile de documentare a peșterii descoperindu-se noi sectoare de galerii în diferite puncte ale peșterii. În anul 1979 apare în Buletinul Clubului de
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
lucrează în subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Peștera Vântului. În anul 1978 apare albumul foto "Peștera Vântului" semnat de dr. Dan Coman și Valentin Crăciun. Cercetările și cartările continuă în paralel cu acțiunile de documentare a peșterii descoperindu-se noi sectoare de galerii în diferite puncte ale peșterii. În anul 1979 apare în Buletinul Clubului de Speologie “Emil Racoviță” din București prima descriere geomorfologică a Peșterii Vântului redactată de Szilágyi Árpád, Komíves Emil, Nagy István, Varga Alfonz
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
Peștera Vântului. În anul 1978 apare albumul foto "Peștera Vântului" semnat de dr. Dan Coman și Valentin Crăciun. Cercetările și cartările continuă în paralel cu acțiunile de documentare a peșterii descoperindu-se noi sectoare de galerii în diferite puncte ale peșterii. În anul 1979 apare în Buletinul Clubului de Speologie “Emil Racoviță” din București prima descriere geomorfologică a Peșterii Vântului redactată de Szilágyi Árpád, Komíves Emil, Nagy István, Varga Alfonz și Kerekes Károly. Se caută o legatură cu sistemul Izbândiș, însa
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
Cercetările și cartările continuă în paralel cu acțiunile de documentare a peșterii descoperindu-se noi sectoare de galerii în diferite puncte ale peșterii. În anul 1979 apare în Buletinul Clubului de Speologie “Emil Racoviță” din București prima descriere geomorfologică a Peșterii Vântului redactată de Szilágyi Árpád, Komíves Emil, Nagy István, Varga Alfonz și Kerekes Károly. Se caută o legatură cu sistemul Izbândiș, însa fara succes. La sfârșitul anului 1989, lungimea totală a galeriilor Peșterii Vântului depășea 40.500 de metri. În
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]