10,141 matches
-
litere luminoase” - scrie Bucovina nr.15 din 20 mai (1 iunie) 1849. Iar la 17 iunie (29 iunie)1849 Bucovina își lua „rămas bun” de la Mihail Sturza scriindu-i: ...” Mihai Vodă cel vestit La prăpăd și la răpit Care-au scurs țara de bani Domnind 15 ani În sfârșit, e alungat De popor și de'mpărat, Plângă curtea cât va vrea Eu voi râde și-oi giuca...” După Curierul românesc, Albina românească, Gazeta Transilvaniei și Bucovina fraților Hurmuzachi de la 1848, presa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestea, însă, țin să aduc aici adînca mea mulțumire ca cetățean al R.P.R. și ca scriitor ieșit din mijlocul poporului și legat de popor, Partidului Muncitoresc Român și conducerii Partidului Muncitoresc Român, care în acești doisprezece ani, cîți s-au scurs de la eliberare și pînă astăzi, n-au pierdut un singur prilej să arate o desăvîrșită încredere în noi, scriitorii, nu au pierdut conducerea partidului și clasa muncitoare un singur prilej să ne arate nu numai încrederea pe care o au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scuipându-și plămânii atât de puternic că și mațele i s-au întors pe dos, făcându-l să-și vomite bila, căci altceva nu mai avea. S-a ridicat în fund, cu ultimele forțe, iar fierea și saliva i se scurgeau pe bărbie. Apoi a simțit cum o palmă zdravănă îi întoarce capul. — Revino-ți în fire, mon cher ! — Du-te dracului, îl pocnește la rându-i pe Pribeagu, pe care abia acum îl recunoscuse. Du-te dracului de trădător jegos
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Zaraza, pentru Pe boltă, când apare lună și atâtea și atâtea, dar nu vedeți că nu ați mai scos de ani buni un tango care să aibă atâta succes ? Cine să mai compună așa capodopere, când timpul lor s-a scurs ? Aveți sălile pline, just, dar pentru cât timp, vă întreb sincer ? Cât, un an ? Doi poate ? Unde vă vedeți peste trei ani ? Tot cu sălile pline ? Și orice tango veți mai lansa, oricât de minunat ar fi, nu va mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-ne melodia noastră o dată, domnișorule Cristian. Vorbește-ne despre dragoste și despre amor și despre vinuri și libertate. Intră în inimile noastre și scoate-le la iveală sufletele calde, pentru ultima oară. Spune-le că, deși timpul nostru s-a scurs, atât cât a fost, domnișorule Cristian, spune-le că ne-am distrat al naibii de bine ! — Arată-le vocea ta caldă, Cristi, ridică taică- su paharul de vin. Arată-le vocea ta pe care eu nu am auzit-o niciodată ! Fernic se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dedesubt, unificând-o și „Înțelegând-o” mai bine, mai just, decât ființele care se mișcă În ea, acolo, jos, prizonieri ai unui orizont mult micșorat, adesea Înșelător. „Fără vină”, e drept, deoarece, mai ales În secolul care abia „s-a scurs” și din care, Încă, „gesticulăm” precum cei care se Îneacă lăsând să se vadă doar gesticulația unor brațe sau capete mișcătoare deasupra lichidului profund și hrăpăreț, noi, Românii, am fost, cel puțin de două ori, „târâți” de valul major al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau jocurile intempestive și crud-copilărești ale zeilor. 8 Întoarcerea În țară, În martie ’90! Poate cu asta ar fi trebuit să’ncep volumul de față ce și-a propus parcurgere ( În felul meu!Ă a cincisprezece-șaisprezece ani câți s-au scurs de la Revoluția din decembrie. Am trăit și eu „șocul” celor expatriați, deși, În ultimele două decenii de dinaintea Revoluției, petrecându-mi cea mai mare parte a timpului În Occident - R.F. Germania și apoi Franța! -, veneam anual În țară, iar În ’83-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de a obține substanțial mai mult decât În primul tur. Iliescu deja Îl devansase cu opt procente, iar cea mai mare parte a voturilor celorlalți candidați (aflați la dreapta lui, În timp ce Vadim era la stânga) avea În mod firesc să se scurgă spre el. Totuși jumătate dintre votanții lui Isărescu au preferat să nu meargă la vot. Teama celorlalți de Vadim i-a oferit lui Iliescu mai mult decât ar fi câștigat În condiții normale. A fost reales președinte al României cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din fire. Bine, dar nu fusese invitat. Însă dorise să vină. Cine știe? Aimee încercă din nou. - Un student de-al tău? - Da, da, am zis, închizând ușa. Un tânăr foarte interesant ale cărui șapte minute alocate tocmai s-au scurs. Aimee se sprijinea de biroul meu, cu fața spre mine, îmbrăcată într-o rochie de vară ispititoare, iar ea știa exact ce reacție trebuia să stârnească o rochie ispititoare de vară - o propunere carnală. M-am dus imediat la ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pentru că mă gândisem că, dacă i-aș fi spus, m-ar fi rugat să plec de-acasă, așa că am păstrat tăcerea în privința asta, adăugând încă ceva la lista lucrurilor pe care le ascunsesem deja de ea. Restul serii s-a scurs de parcă ar fi fost învăluită în ceață. În timpul cinei, când eram cu toții la masă, copiii au recunoscut că se distraseră destul de bine la mall, răsfățând-o pe Jayne cu relatarea diverselor secvențe din filmul pe care îl văzuserăm, apoi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
clădirii artelor, iar cerul începea să se întunece. Vara indiană se evapora rapid în dimineața aceea. Parcarea studenților era situată în spatele Hambarului și când am trecut pe sub arcada de metal de la intrare un val de greață infuzată cu panică se scurse prin mine până la epuizare. După ce mi-am revenit am început să scanez la întâmplare șirurile mașinilor parcate, iar teama frenetică s-a întors atunci când am simțit mirosul sărat al mării deși știam că Pacificul se afla la mii de mile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de culoare și accesele de paraziții puteam uneori să disting dealurile din Sherman Oaks răsărind afară din San Fernando Valley sau să surprind silueta de pe litoral al unui hotel din Mexic, tata stând pe debarcader cu mâna ridicată, sunetul oceanului scurgându-se prin difuzoarele computerului. Pentru o clipă a apărut umbra clădirii Bank of America pe Ventura Boulevard. Altă apariție familiară: fața lui Clayton. Apoi computerul a început să moară. Înainte ca sunetul să se stingă de tot s-a auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să ieșim de-aici, am zis. Robby a ieșit după mine, iar eu am îndreptat lanterna la ce-ar fi trebuit să se afle pe hol. (Însă am făcut-o fără intenție - pentru că în cele câteva secunde care s-au scurs în timp ce căutam lanterna în camera întunecată uitasem de arătarea care ne aștepta pe hol.) Atunci am zărit arătarea pentru o fracțiune de secundă. Robby nu era deloc sigur ce-a văzut în lumina lanternei. Se „ascundea“ în spatele meu, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Mă bătea alt gând acum. Am scos o ediție Vintage American Psycho de pe raft. Am răsfoit-o până la pagina 266, la capitolul intitulat „Un detectiv“. M-am așezat din nou pe saltea și am început să citesc Luna mai se scurge în iunie care se scurge în iulie care se târăște către august. Din cauza căldurii am avut niște vise foarte intense despre disecții, iar acum nu fac nimic, vegetez în biroul meu, cu o durere cumplită de cap și un walkman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Am scos o ediție Vintage American Psycho de pe raft. Am răsfoit-o până la pagina 266, la capitolul intitulat „Un detectiv“. M-am așezat din nou pe saltea și am început să citesc Luna mai se scurge în iunie care se scurge în iulie care se târăște către august. Din cauza căldurii am avut niște vise foarte intense despre disecții, iar acum nu fac nimic, vegetez în biroul meu, cu o durere cumplită de cap și un walkman din care mă alină un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sa care dormea și prăfui fața fiului meu care visa luna și în timpul visului i-au întunecat scoarța lunară și apoi zburară mai departe, dar îndată ce trecură de lună totul deveni mai luminos ca niciodată, iar cenușa începu să se scurgă spre pământ, învârtindu-se, strălucitoare acum, fiind înghițită curând de o viziune luminoasă în care imaginile încep să se sfărâme. Cenușa se prăbușea în toate, surmând ecourile. Se cernu peste mormintele părinților săi și în cele din urmă pătrunse în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
transmiteți D-nei Dimitriu, pe care poate vom avea plăcerea să o cunoaștem, respectuoase sărutări de mâini, iar Dv., cele mai bune gânduri. Ovidiu </citation> <citation author=”IONESCU Ovidiu” loc="București" data =”18.10.1975”> Mult Stimate Domnule Dimitriu, S-a scurs mai bine de o lună de la Întoarcerea din concediu și parcă tot ce am văzut și trăit În cele două săptămâni de neuitat Într-o teribilă „cursă” contra cronometru pe minunatele plaiuri moldovene, pe care le cunoșteam pentru prima oară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
foarte valoroasă datorită mai multor parametri concurenți la determinarea necesității de publicare. Îmi permit să consider că este originală prin: inițiativa de acest gen. faptul că introduce ca personaj principal În prezentarea de ansamblu, casa, clădirea; În interiorul căreia s-a scurs viața și a sclipit spiritul unor personalități de prim rang). Casele trăiesc În măsura În care oamenii le dau viață. Existența și importanța raportului om - ambient, Om - obiect, nu mai este o problemă strict „proust-iană”, astăzi fiind atât În arhitectură cât și În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vi-l oferim noi acum depune mărturie pentru o stare de spirit și pentru o epocă ce nu s-au schimbat prea mult în ceea ce privește ideea unității europene - idee minată de atâtea contradicții și defazări -, doar că, în cei șapte ani scurși de la călătoria noastră cu garnitura scriitorilor, ne-am ales cu niște angoase în plus. În toamna anului 2000, la Moscova, o bombă artizanală spulbera un pasaj subteran de pe strada Tverskaya. Am recunoscut locul la televizor. Răsfoiserăm acolo, în plimbările noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
înainte de a se hotărî pentru crimă. Dincolo de râu, abia întrezărindu-se prin pâcla leșioasă, fortăreața Petru și Pavel închipuie răsplata pentru fapta viitoare, asemenea remușcării sau ideii de expiere, aflată momentan la periferia conștiinței. Faimosul intrând arcuit, pe unde se scurg cuceritorii Palatului de Iarnă din filmele cu bolșevici, îmi dă o ușoară senzație de amețeală, de contact brutal cu o istorie care mi-a anexat fâșii mari din lumea reprezentărilor mele de copil, acaparată de uriașa mașinărie modelatoare de suflete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
treabă: Polonia va intra, împreună cu Cehia și Ungaria - „conspiratorii” de la Visegrad! -, peste câțiva ani, în Uniunea Europeană și va avea nevoie de cadre tinere și competente care să „amortizeze” integrarea. Cele două ore, cât ține drumul nostru spre Zelazowa Wola, se scurg într-un schimb de informații și de experiențe de viață diferite, pe care îl facem ignorând cu desăvârșire peisajul industrial de dincolo de geam. Diana are toată simpatia pentru Moldova (o atitudine circumstanțială, firește, pentru a-mi face plăcere) și ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că există și o viață normală în această provincie a Marii Britanii. Cum arată „normalitatea” nord-irlandeză, în speță cea culturală? - Primul lucru necesar de a fi pus în discuție în legătură cu Irlanda de Nord este sensul perspectivei. În 32 de ani câți s-au scurs din 1969, în urma conflictelor au decedat aici în jur de 4.000 de persoane (evident, pentru o țară cu o populație de 1,5 milioane e un număr mare) și alte mii de persoane au fost rănite în explozii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
noi, românii, dar și cei din Vest, dacă vrem să ne prezervăm valorile Renașterii și ale burgheziei născânde și „triumfătoare”, trebuie să facem o diferențiere netă între ceea ce numesc eu „succesul american” și succesul bazat pe valoare, de tip european, scurs din Renaștere, cum o spuneam, și din mentalitățile, psihologia ei în tot ce privește omul și relația sa față de natură, față de obiect, față de femeie, artă, știință, literatură etc. Succesul îl văd numai ca o „realizare a valorii”, a uneia din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să pară rău și bătăios, și poate, întăiu din obiceiu, mai târziu din deprindere, a ajuns așa cum e, răcnind și bând nopți întregi, pe când în realitate el e un băiat bun, destul de blând și domol. Zile multe de plictiseală se scurg monoton. Diminețile rătăcim pe dealuri și în râpi, la întâmplare de multe ori, și ne luptăm cu cartușe oarbe, cu disperare, în sudoarea frunței; amărâți ascultăm în izbeliștea vântului, printre spinările câmpului critica manevrei, care pare a nu se mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ne îndreptăm spre corturile înfierbântate ca niște cuptoare; ne răcorim cu apa sălcie a pustietății, ne curățim de colbul fin al dealurilor și văilor, ne îndreptăm spre popotă ca înspre laptele și mierea Canaanului. După amiezile triste și melancolice se scurg pustii până la ceasurile trei. Abia se mișcă ici-colo soldați printre corturi, câte un ofițer cu ochii cârpiți se arată în lumină privind lung în zări aurii. Domol, ca-n spre munci silnice, pornesc apoi șiragurile spre câmpurile de exerciții la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]