8,609 matches
-
atenția eficientă se caracterizează printr-o serie de însușiri care, atunci când sunt temeinic exersate și consolidate, pot fi considerate adevărate aptitudini, respectiv concentrarea, mobilitatea și distributivitatea. Un criteriu de clasificare a atenției îl constituie natura reglajului; astfel, distingem atenția involuntară (spontană) și voluntară (intenționată). De asemenea, se vorbește și de atenție postvoluntară. La elevul cu dizabilitate, atenția involuntară este cea care poate fi captată și menținută cu oarecare ușurință. în ceea ce privește atenția voluntară, ea este superioară prin eficiența pe care o asigură
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în memorie a unui volum de informație, ci presupune și restructurarea lor și transformarea în moduri de operare, în structuri cognitive care să poată fi adaptate diferitelor situații . La cel mai general nivel, se disting două forme de învățare: învățarea spontană sau socială, neorganizată, din familie, grupuri de joacă și de prieteni și învățarea sistematică, realizată în instituțiile de învățământ sau prin diferite alte tipuri de instrucție. Această din urmă formă are un randament mai mare datorită organizării ei superioare și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
intelectuale și mai reduse la nivelul motivației, valorilor și afectivității: știința nu le favorizează, ele se dezvoltă mai lent, iar influența hotărâtoare asupra lor are loc în primii ani de viață. Astfel, latura afectiv-motivațională se dezvoltă mai ales în cadrul învățării spontane. După modalitatea de prelucrare a informațiilor, distingem următoarele tipuri de învățare: învățare asociativă (de asociere a unui stimul cu altul, după diferite criterii: contrast, similitudine, succesiune, simultaneitate etc.); învățare prin repetiție (prin repetarea aceleiași acțiuni). în funcție de principalele procese psihice implicate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
funcțional și se adaptează nevoilor individului. Implementarea Este o intervenție clar organizată și structurată, bazată pe modificarea mediului și pe adaptarea activităților. Folosește contexte funcționale în vederea implementării conceptelor. Curricula este particularizată și se bazează pe evaluarea individualizată. În vederea facilitării comunicării spontane metodologia este foarte structurată și predictibilă. Principiile fundamentale ce direcționează această intervenție presupun: - structurarea riguroasă a mediului, la care se adaugă o curriculă pentru activitățile zilnice, materiile școlare și activitățile de recreere, arii ce necesită o pregătire particulară; - continuitatea în
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
-se funcției comunicative. Se cere copilului inițial să abordeze o persoană care are un lucru ce-l interesează, în acest caz folosinduse și recompense. Avantaje Această metodă se bazează pe date empirice ce susțin următoarele idei: creșterea nivelului de comunicare spontană, verbală și nonverbală, diminuarea comportamentului mal-adaptat și o creștere a interacțiunii sociale. Copilul devine capabil să folosească un limbaj clar, intenționat și inițiat în mod voluntar. El poate înmâna un simbol și cererea sa va fi înțeleasă, astfel va fi
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
derivă din următoarele aspecte, după Bundy et all (2002):este individualizată și direcționată de copil. Abordările senzoriomotrice se realizează adesea în grup, sunt direcționate de terapeut și uneori prestabilite de programele educaționale; - lucrul în grup reduce flexibilitatea programului și caracteristica spontană, în timp ce integrarea senzorială este centrată pe client și nevoile sale;programele senzorio-motrice conțin și se bazează pe activități motorii grosiere, dar integrarea senzorială este unică prin echipamentele suspendate și gradualitatea inputului multisenzorial. Însă din experiența cu autiștii afirmăm că:stimularea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
fac o apreciere proprie mai puțin onestă, pentru că subscriu dezirabilității sociale”. În legătură cu problema dezirabilității, mai este de notat că ea nu se pune exclusiv în termeni de sinceritate-nesinceritate. Aderarea - prin opinia exprimată - la valorile și normele dezirabile comportă și reacții spontane de adaptare la situație, de apărare a eului; individul tinde să apară într-o lumină favorabilă nu numai „pentru ceilalți”, ci și în fața propriului eu. În acest fel, datorită matricelor valorico-atitudinale ce operează o anumită selecție involuntară în percepție și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Metode indirecte" Având în vedere dezavantajele autodescrierii și autoaprecierii, se preconizează completarea sau înlocuirea metodelor directe cu un ansamblu de tehnici și procedee prin care valorile, atitudinile, trăsăturile de personalitate sunt deduse de către cercetători din manifestările verbale sau comportamentale propriu-zise, spontane sau provocate ale subiectului, fără ca acesta să cunoască prea bine scopul urmărit de cel care efectuează investigația. Întrebările indirecte se bazează pe principiul că subiectul, într-o formă sau alta, proiectează în replicile altora propria atitudine. S-a constatat că
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în realizarea unei foarte complexe și moderne monografii despre un sat maramureșean. De altfel, cercetarea de teren (field research), finalizată în notițe de teren (field notes), bazată în principal pe observație, dar cuprinzând inevitabil și interviuri și convorbiri (provocate sau spontane), practicată mai cu seamă în antropologia culturală, iar în sociologie, în cea rurală, au în familie și rudenie puncte investigaționale centrale nu doar ca interes în sine, în calitate de elemente fundamentale ale vieții sociale, ci și ca realități ce reflectă și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu se obține optimul social - acea combinație între opțiunile personale care să asigure bunăstarea pentru toți. În familie e nevoie așadar de negocierea preferințelor și de găsirea modalităților de a le satisface la un nivel maxim posibil. Familiile adoptă strategii spontane de acest gen pe baza unui contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe sau al găsirii unei preferințe medii- care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe sau al găsirii unei preferințe medii- care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii familiei -, partenerii se înțeleg tacit și spontan asupra unor reguli de a obține și păstra maximul de beneficiu posibil, micșorând cât mai mult conflictele de decizii implicate în preferințele divergente. Foarte important este acordul tacit între cei doi soți de a-și delega unul altuia autoritatea decizională
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2.2. De la individ la sistemtc "9.2.2. De la individ la sistem" Din punct de vedere general societal, se poate afirma că marea cotitură în ceea ce privește atenția acordată familiei și problemelor sale s-a produs tocmai prin trecerea de la asistența spontană nesistematică la cea organizată oficial, cu metode și mijloace specifice. La rândul ei, psihoterapia (familiei) a cunoscut o profundă schimbare de perspectivă, și anume de la paradigma clasică, centrată pe individ ca membru al familiei, la cea modernă, ce tratează familia
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Nici o familie nu este lipsită de probleme și chiar crize, starea ei naturală fiind cea de schimbare și de creștere printr-o continuă experiență de însușire emoțional-simbolică a interacțiunilor umane și în special a celor din cadrul familial. Exprimarea neîngrădită și spontană a sentimentelor, construirea încrederii și a stimei de sine sunt responsabilitatea fiecărui membru al familiei pentru propria persoană și pentru ceilalți și constituie condiția depășirii dificultăților ce apar inerent în ciclul vieții de familie. Individul reflectă experiențele din familie și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie de tarapie cognitivă sau să nu apeleze la ea. (Oricum, este de presupus că ei practică un mai eficient autocontrol logic și, dacă e cazul, o autoterapie spontană). Să observăm în încheiere că, spre deosebire de celelalte abordări și în speță de cele constructivist-interpretative, orientarea cognitivistă, deși admite alternative de gândire, are ca asumpție esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
apar probleme serioase în raporturile afective. Dar la majoritatea apar, tot așa cum mulți găsesc și mijloace de a le rezolva, prin formule și strategii diferite, păstrându-și unitatea diadei. Similaritatea și complementaritatea psihospirituale constituie temeiuri ale armoniei, iar prin terapie spontană, oferită de modelele culturale și de asistența unor persoane semnificative apropiate, se pot depăși și momente mai dificile. Acceptarea și înțelegerea reciprocă, ascultarea punctului de vedere al celuilalt, compromisul, grija mutuală, empatia și tandrețea, dezvăluirea sinelui (self disclosure) sunt principii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt sisteme disperse în care componentele sunt dispersate la nivel molecular. Acestea prezintă proprietățile generale ale soluțiilor: omogenitate (existența unei singure faze), stabilitate termodinamică (formarea lor este însoțită de scăderea entalpiei libere (adică ∆G < 0), concentrație constantă în timp, formarea spontană, afinitate între componente; în plus, soluțiile de polimeri au și trăsături specifice, care le deosebesc de soluțiile micromoleculare: dizolvarea este precedată de îmbibare; difuzia macromoleculelor este lentă; au vâscozitate mai mare decât soluțiile micromoleculare; macromoleculele nu trec prin membrane semipermeabile
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
LA INTERFAȚA LICHID-GAZ: ADSORBȚIA ALCOOLULUI BUTILIC LA LIMITA DE SEPARAȚIE SOLUȚIE APOASĂ - AER Considerații teoretice Fenomenul de adsorbție Adsorbția este un fenomen fizico chimic caracteristic amestecurilor formate din cel puțin două faze și două componente și reprezintă fenomenul de concentrare spontană a unei substanțe dispersate între două faze, la suprafața lor de separație (interfață). Interfețele sau suprafețele interfazice sunt de următoarele tipuri: * lichidă, care poate proveni din contactul a două lichide, notată L1/L2 sau din contactul unui gaz cu un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pot fi făcute mai ușor într-un anumit mediu și mai greu în altul. Copiii au o tendință naturală de a povesti lucruri despre ei înșiși, dar prin socializare ajung să învețe despre valoarea disimulării. În timp, destăinuirile naturale și spontane ale copiilor sunt modificate prin intermediul presiunii sociale. Sidney Jourard vorbește mai pe larg despre această tendință: Atunci când suntem copii ne comportăm firesc și suntem noi înșine. Spunem exact ce gândim, țipăm atunci când ne dorim ceva, spunem ce am făcut. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
copiilor sunt modificate prin intermediul presiunii sociale. Sidney Jourard vorbește mai pe larg despre această tendință: Atunci când suntem copii ne comportăm firesc și suntem noi înșine. Spunem exact ce gândim, țipăm atunci când ne dorim ceva, spunem ce am făcut. Aceste destăinuiri spontane au consecințe variabile - unele destăinuiri sunt ignorate, altele sunt recompensate, iar altele sunt pedepsite. Fără îndoială, în conformitate cu legea compensației, învățăm foarte devreme să controlăm anumite destăinuiri din cauza consecințelor dureroase pe care le provoacă. Suntem pedepsiți în societatea noastră nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
grupurile au o discuție direcționată" Întrebările adresate în cadrul unui focus grup sunt hotărâte cu atenție dinainte. Ele sunt formulate și ordonate în așa fel încât să fie ușor de înțeles și logice pentru participant. Cele mai multe sunt întrebări deschise. Acestea par spontane, dar sunt puse la punct în urma unei deliberări serioase și care ține seama de informațiile necesare. Setul de întrebări - numit demers interogativ sau ghid de interviu - este ordonat într-o ordine naturală și logică. Întrebările de la începutul întâlnirii sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
întrebările și nici nu vreți să citiți demersul interogativ cuvânt cu cuvânt. Este acceptabil să trageți cu ochiul la demersul interogativ pentru a vă aminti care este următoarea întrebare, dar citirea întrebării (și pierderea contactului vizual cu participanții) distruge fluxul spontan al discuției. Un alt aspect al pregătirii mentale îl constituie disciplina necesară pentru a asculta și a gândi în același timp. Nu este suficient să fiți un observator pasiv care nu face decât să asculte și să asimileze comentariile participanților
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
În mod normal, moderatorul va lua câteva notițe, dar notițele detaliate îi revin, de fapt, asistentului, care încearcă să surprindă frazele complete ale participanților - mai ales acele comentarii ce pot fi citate. Luarea notițelor nu ar trebui să dăuneze caracterului spontan al interviului de grup și doar moderatorul va putea reține comentariile scurte ale participanților. Dacă membrii grupului trebuie să aștepte până termină de scris moderatorul, discuția nu va mai avea cum să fie fluentă. De asemenea, unii participanți se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cercetării acelui lucru. Ce este analiza?tc "Ce este analiza?" Analiza focus grupului este sistematică, secvențială, verificabilă și continuă. Analiza este sistematică și secvențialătc "Analiza este sistematică și secvențială" Analiza sistematică este intenționată și planificată - nu este imprevizibilă, arbitrară sau spontană. Aceasta este un proces secvențial, care evoluează. Procedeele analizei sistematice, secvențiale asigură faptul că rezultatele vor reflecta ceea ce s-a spus în cadrul grupurilor. Instituim protocolul sistematizării pentru a evita greșelile sau omisiunile în ceea ce privește unii factori de importanță vitală. Analiza sistematică
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tipuri de durere. Este evident că informațiile diverse sunt culese, întrebând bolnavii cu SM, dacă au avut simptome de durere arzândă, șocuri electrice, spasme, ticuri dureroase sau nevralgie sciatică, sau semnul Lhermitte. Este deasemenea important să identificăm dacă durerea e spontană sau provocată de stimuli, post-mișcare și dacă este abolită de somn sau cauzată de întreruperea somnului. Durerea abolită de somn sau cauzată de stimularea mecanică sau termică fină, e cel mai frecvent neuropată (HANSSON P.T. și colab., 2001). Durerea articulară
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sunt consecutive demielinizării rădăcinilor aferente spinale. În trecut, durerile similare radiculalgiilor au fost o cauză comună în tabesul dorsal. În prezent ele sunt un semn de mielită H.I.V. sau SM. Acestă durere mimează durerea neuropatică periferică. Această durere neurologică este spontană, cu apariție bruscă sau în episoade de salve, care cu timpul apar la intervale mici de timp. În câteva cazuri episoadele paroxistice care produc senzație de usturime pot sau nu survine, fluctuând în severitate. Frecvent durerea poate 97 fi evocată
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]