8,469 matches
-
(în , ) este o țară din Europa de Sud-Est. Se învecinează cu România la nord, Serbia și Macedonia la vest, Grecia și Turcia la sud, iar la est are ieșire la Marea Neagră. Cu un teritoriu de , este a 14-a țară ca mărime din Europa. Poziția sa a făcut
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
de relief sunt Câmpia Dunării, Munții Balcani, Câmpia Traciei și Munții Rodopi. Extremitatea sudică a Câmpiei Dunării este ușor înclinată până la poalele dealurilor subbalcanice, în vreme ce Dunărea formează mare parte din frontiera cu România. Câmpia Traciei este aproximativ triunghiulară, începând la sud-est de Sofia și lărgindu-se până la coasta Mării Negre. Munții Balcani sunt dispuși într-un lanț de la est la vest prin centrul țării. Sud-vestul muntos are două masive muntoase—Rila și Pirin, care mărginesc Munții Rodopi către est, munți mai mici
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
(scris și "Vînju Mare") este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bucura, Nicolae Bălcescu, Orevița Mare și Traian. Veche așezare mehedințeană, orașul Vînju Mare este situat în sud-estul județului Mehedinți în zona Văii Blahniței, la o distanță de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul național Turnu Severin - Calafat. Vînju Mare este în general o regiune de câmpie îngemănată cu dealuri ale căror soluri fertile, propice agriculturii
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
acesta formează lacul de acumulare Mihăilești. Este străbătut de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. La Mihăilești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ412A, care îl leagă spre nord-vest de Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale, și spre sud-est de Adunații-Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mihăilești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,61%), cu o
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
cu România și cu fostele județe Edineț, Soroca, Orhei și Ungheni. Centrul județean era la Bălți. Județul Bălți ocupa 13,6% din teritoriul republicii, iar populația alcătuia 13,9% din numărul total al populației țării în 2001. La 25 km sud-est de orașul Bălți, pe râul Soloneț este situată vechea localitate românească Drăgănești. Satul a fost atestat documentar la 1475 ca fiind proprietate a vistiernicului de Suceava, Nicolae Drăgan. Pe moșia Drăgăneștilor au apărut ulterior mai multe sate, printre care: Rădoaia
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
izolate, după miezul nopții. Orașul Seul este așezat pe râul Han în centrul peninsulei Coreea și a fost întemeiat în anul 18 î.Hr., când Baekje, unul din cele trei regate ale Coreei, și-a stabilit capitala pe locul Seulului de sud-est de azi. Apoi, orașul a devenit capitală în timpul dinastiei Joseon și Imperiului Coreean. Zona Națională a Capitalei Seul găzduiește patru locuri din patrimoniul UNESCO: palatul Changdeokgung, fortăreața Hwaseong, templul Jongmyo și Mormintele Regale ale Dinastiei Joseon. Seul este considerat un
Seul () [Corola-website/Science/297226_a_298555]
-
limbă maghiară din câteva sate ale județelor Alba și Cluj (din fostul Scaun esc al Arieșului) și din județele Sibiu și Brașov. Secuii vorbesc un grai maghiar cu numeroase arhaisme și regionalisme. Nucleul ariei lor de locuire este regiunea din sud-estul Transilvaniei cunoscută îndeobște ca Ținutul Secuiesc (în , în , în , în ) sau "Secuime". La recensământul efectuat în perioada 18-27 martie 2002, doar 532 de persoane s-au declarat că aparțin minorității secuilor din România. Pentru a spori numărul secuilor, la recensământul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
la cumpăna secolelor XI-XII, pe văile râurilor Secaș, la Sebeș-Alba, și Târnava Mare, în zona Mediașului sau Sighișoara, dar și in zona Hârtibaci la Saschiz și Viscri. Spre mijlocul secolului XII, concomitent cu avansarea hotarelor Regatului Ungariei spre estul și sud-estul Transilvaniei, respectiv spre obstacolul natural, Carpații Răsăriteni și Meridionali, comunități secuiești sunt semnalate în sud-estul Transilvaniei, la Zăbala și Peteni. Comunități secuiești sunt atestate și pe malul din dreapta al râului Olt, în zona centrală a sudului Transilvaniei. O dizlocare masivă
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Mediașului sau Sighișoara, dar și in zona Hârtibaci la Saschiz și Viscri. Spre mijlocul secolului XII, concomitent cu avansarea hotarelor Regatului Ungariei spre estul și sud-estul Transilvaniei, respectiv spre obstacolul natural, Carpații Răsăriteni și Meridionali, comunități secuiești sunt semnalate în sud-estul Transilvaniei, la Zăbala și Peteni. Comunități secuiești sunt atestate și pe malul din dreapta al râului Olt, în zona centrală a sudului Transilvaniei. O dizlocare masivă a așezărilor secuiești de pe Valea Oltului și cea a Hârtibaciului, cauzată de colonizarea germană, are
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
pe teritoriul Transilvaniei. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în ) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvanei. Uneori, așa numitii "darócok" sau "daróczok" ("draucharii" sau "nyúzók") respectiv "besznákok" o categorie socioprofesionala medievala de afiliație etnică incerta constând din pădurari și administratori silvici, vânători, șoimari regali și furnizori de piei de animale, colectori de taxe și "prisăcari
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
în Kovăcița 28, iar în Zrenianin 2. Organizația neguvernamentala "Parlamentul orășenesc orașul „liber” Vârșeț" a inițiat un proiect în sprijinul uzului public al limbii române că limba oficială. Campania este susținută în cadrul programului „Drepturile minorităților în practică în Europa de sud-est” pe care-l desfășoară împreună Fundația Regele Baudouin, Fondul Pentru o Societatea Deschisă Belgrad, Fundația Charles Stuart Mott și Inițiativele cetățenești.
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
528 km. Ea se află între latitudinile de 49° și 53° N, și între longitudinile de 2° și 7° E. Belgia are trei regiuni geografice principale: câmpia litorală din nord-vest și platoul central aparțin ambele bazinului Anglo-Belgian; înălțimile Ardenilor din sud-est fac parte din centura orogenică hercinică. Bazinul Paris reprezintă o a patra mică zonă în extremitatea sudică a Belgiei, Lorena Belgiană. Câmpia litorală constă în principal din dune și poldere. Spre interiorul continentului, peisajul rămâne neted și urcă ușor, câmpia
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
și Carpații Orientali, la o altitudine medie de 522 de metri și este străbătută de râul Solca, afluent de dreapta al Sucevei. Orașul se învecinează cu următoarele comune: Marginea la nord-vest, Arbore la nord și nord-est, Poieni-Solca la sud și sud-est, Cacica la sud și Mănăstirea Humorului la vest. Solca se află la o distanță de 23 km de municipiul Rădăuți, 32 km de orașul Gura Humorului, 48 km de reședința județului Suceava și 464 km de București. Localitatea nu este
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
care înseamnă „țara boilor". Numele actual provine de la endonimul ceh "Čechy", cu scrierea arhaică "Cžechy", similară celei poloneze. De-a lungul istoriei a a fost divizată în mai multe țări, și anume Boemia propriu-zisă (Čechy) în vest, Moravia (Morava) în sud-est, și Silezia Cehă (Slezsko; cea mai mică parte, de sud-est, a Sileziei istorice, din care cea mai mare parte este astăzi în Polonia) în nord-est. Cunoscută oficial drept „Coroana Regatului Boemiei” după secolul al XIV-lea, s-au utilizat mai
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
Čechy", cu scrierea arhaică "Cžechy", similară celei poloneze. De-a lungul istoriei a a fost divizată în mai multe țări, și anume Boemia propriu-zisă (Čechy) în vest, Moravia (Morava) în sud-est, și Silezia Cehă (Slezsko; cea mai mică parte, de sud-est, a Sileziei istorice, din care cea mai mare parte este astăzi în Polonia) în nord-est. Cunoscută oficial drept „Coroana Regatului Boemiei” după secolul al XIV-lea, s-au utilizat mai multe alte denumiri ale țării, inclusiv „Pământurile Coroanei Boeme”, „Țara
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
de Jos și Vărzarii de Sus. Se află la o distanță de circa 7 km de orașul Ștei. Din punct de vedere al unităților teritoriale de planificare din județul Bihor, localitatea Vașcău, împreună cu localitățile aparținătoare, face parte din Zona de Sud-Est Ștei - Nucet - Vașcău. Așezat în partea de sud-est a județului Bihor, pe DN79, pe cursul superior al râului Crișul Negru, fiind limitat de Munții Bihorului la răsărit și Munții Codru - Moma spre apus, orașul Vașcău și localitățile din jurul său formează
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
la o distanță de circa 7 km de orașul Ștei. Din punct de vedere al unităților teritoriale de planificare din județul Bihor, localitatea Vașcău, împreună cu localitățile aparținătoare, face parte din Zona de Sud-Est Ștei - Nucet - Vașcău. Așezat în partea de sud-est a județului Bihor, pe DN79, pe cursul superior al râului Crișul Negru, fiind limitat de Munții Bihorului la răsărit și Munții Codru - Moma spre apus, orașul Vașcău și localitățile din jurul său formează una dintre cele mai pitorești zone ale județului
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
spre Nord, se află orașul Ștei. Vașcăul, luat împreună cu satele componente, prezintă următoarele limite: Nord - satul Șuștiu, Nord-Est - satul Sîrbești (comuna Lunca), satul Cîmpani (comuna Cîmpani), Sud - satele Leheceni, Cărpinet, Izbuc (comuna Cărpinet), Sud-Vest - comunele Dezna și Moneasa (județul Arad), Sud-Est - satele Poiana, Săliște de Vașcău (comuna Criștiorul de Jos), Est - Fînațe (comuna Cîmpani) și orașul Nucet. În componența orașului Vașcău intră satele: Suprafața totală a teritoriului orașului Vașcău împreună cu localitățile componente este de 66,135 km², ceea ce reprezintă 0,88
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
2 circuri glaciare incipiente. Culmile acestor munți coboară domol și prelung spre Depresiunea Beiușului. Care închid Țara Beiușului la vest, sunt formați din 2 grupe muntoase (Munții Codru în partea de nord și sud-vest și Munții Moma în partea de sud-est) despărțite de valea Briheni în est și valea Moneasa în vest. Sunt alcătuiți din șisturi cristaline și intruziuni granitice, calcare, gresii și roci vulcanice. Sunt munți din categoria celor mici (vf. Pleșu - 1112 m, altitudinea maximă), în care calcarele au
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
aflat la sud de Andorra utilizat doar de avioane private, este studiat de guvernul catalan ca posibil aeroport public comercial. Cea mai apropiată gară feroviară este L' Hospitalet-près-l'Andorre, est de Andorra, aflată pe linia cu ecartament de dinspre Latour-de-Carol, () sud-est de Andorra, de unde trenurile duc spre Toulouse și de acolo mai departe spre Paris cu trenurile franceze de mare viteză. Această linie este operată de SNCF. În Latour-de-Carol există și o linie de tren cu ecartament mic către Villefranche-de-Conflent, precum și
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
mai mare țară din Peninsula Arabă și cea mai mare țară arabă din Asia de Vest. Se învecinează cu Iordania la nord, cu Irak - la nord și nord-est, cu Kuweit, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite la est, Oman - la sud și sud-est și Yemen - la sud. De asemenea, are o coastă maritimă de mari dimensiuni, în partea estică aflându-se Golful Persic, iar în partea vestică aflându-se Marea Roșie. Este numită "Țara celor doua moschei sfinte", o referință la Mecca și Medina
Arabia Saudită () [Corola-website/Science/298071_a_299400]
-
Africii de Sud diferă mult de cea a Saharei. Deșertul propriu-zis nu se întâlnește decât pe o fâșie îngustă în lungul Oceanului Atlantic (Namib), adăpostită de podișuri înalte. Umiditatea crește spre est si nord-est, datorită caracterului musonic pe care îl îmbrăcă alizeul de sud-est, ce bate în timpul verii australe dinspre Oceanul Indian. Regiunea Cap are un climat mediteranean, cu ploi de iarnă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltată și are o scurgere periodică, cu excepția râurilor care drenează regiunile estice și Cap. Principalele cursuri de apă sunt
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
și ierburi. Precipitațiile sunt puține, iar temperaturile ridicate. Țara are patru suprafețe de drenare. În sud râurile principale, Wouri, Sanaga, Nyong și Ntem-—curg spre sud-vest sau spre vest direct în Golful Guineii. Râurile Dja și Kadei, se varsă spre sud-est, în râul Congo. În nordul Camerunului, râul Benoué (Benue) curge la nord și vest, vărsându-se în cele din urmă în Niger, în timp ce Logone curge spre nord în Lacul Ciad. Doar o parte a Lacului Ciad aparține Camerunului. Restul aparține
Camerun () [Corola-website/Science/298083_a_299412]
-
(în , "Kampuchea"), oficial Regatul (în , Preăh Réachéanachâk Kâmpŭchéa) este un regat din sud-estul Asiei, cu o populație de peste 13 milioane de locuitori, având capitala la Phnom Penh. Cambodgia este statul succesor al odată puternicului Imperiu Khmer hinduist și budist, care stăpânea cea mai mare parte a Peninsulei Indochinei între secolul al XI-lea
Cambodgia () [Corola-website/Science/298082_a_299411]
-
Imperiu Khmer hinduist și budist, care stăpânea cea mai mare parte a Peninsulei Indochinei între secolul al XI-lea și al XIV-lea. Țara se învecinează cu Thailanda la vest și nord-vest, Laos la nord-est, și Vietnam la est și sud-est. La sud are ieșire la Golful Thailandei. Geografia Cambodgiei este dominată de râul Mekong (în Khmer colocvial: "Tonle Thom" sau "râul cel mare") și lacul Tonle Sap ("lacul cu apă proaspătă"), o sursă importantă de pește. O mare parte a
Cambodgia () [Corola-website/Science/298082_a_299411]