8,615 matches
-
Măgura), la sud cu comuna Brănești, satul Lăculețe, la est cu comunele Vârfuri, Valea Lungă și Glodeni, iar la vest cu Vulcana Băi. Râul Ialomița a format de-a lungul timpului trei terase, dispuse pe direcția nord-sud denumite în popor „poduri”. Terasa care a devenit cea mai populată vatră a așezărilor umane este cea centrală. Terasa de jos a rămas o bază agrement, de exploatare a pietrei, a apei și a cultivării pământului denumită și Lunca Ialomiței. Terasa situată la cea mai
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
și Glodeni, iar la vest cu Vulcana Băi. Râul Ialomița a format de-a lungul timpului trei terase, dispuse pe direcția nord-sud denumite în popor „poduri”. Terasa care a devenit cea mai populată vatră a așezărilor umane este cea centrală. Terasa de jos a rămas o bază agrement, de exploatare a pietrei, a apei și a cultivării pământului denumită și Lunca Ialomiței. Terasa situată la cea mai mare înălțime față de cursul apei este populată, în trecut fiind o zonă cu arbori
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
denumite în popor „poduri”. Terasa care a devenit cea mai populată vatră a așezărilor umane este cea centrală. Terasa de jos a rămas o bază agrement, de exploatare a pietrei, a apei și a cultivării pământului denumită și Lunca Ialomiței. Terasa situată la cea mai mare înălțime față de cursul apei este populată, în trecut fiind o zonă cu arbori, pomi fructiferi și fâneață. Pe terasa centrală, cunoscută cu toponimul Podurile de Sus și de Jos, sunt amplasate zonele locuite,fabricile, atelierele
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
bază agrement, de exploatare a pietrei, a apei și a cultivării pământului denumită și Lunca Ialomiței. Terasa situată la cea mai mare înălțime față de cursul apei este populată, în trecut fiind o zonă cu arbori, pomi fructiferi și fâneață. Pe terasa centrală, cunoscută cu toponimul Podurile de Sus și de Jos, sunt amplasate zonele locuite,fabricile, atelierele, magazinele, școlile, bisericile, instituțiile publice. Lungimea terasei centrale este de 4 km, iar lățimea între 300 și 700 de metri și ține de la locul
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
față de cursul apei este populată, în trecut fiind o zonă cu arbori, pomi fructiferi și fâneață. Pe terasa centrală, cunoscută cu toponimul Podurile de Sus și de Jos, sunt amplasate zonele locuite,fabricile, atelierele, magazinele, școlile, bisericile, instituțiile publice. Lungimea terasei centrale este de 4 km, iar lățimea între 300 și 700 de metri și ține de la locul unde Ialomița este traversată de calea ferată, până la confluența râului Bezdedel cu Ialomița. Dealurile subcarpatice ale zonei sunt Stârmina, Beja cu vârful Zăpodie
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
un scut, tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat cu trei pruni naturali. În câmp de azur, în stânga sus se află o carte deschisă, de aur, iar în dreapta jos se află o biserică de argint, pe o terasă verde. Brâul undat reprezintă râul Teleajen, ce străbate localitatea. Prunii reprezintă una dintre bogațiile naturale cele mai cunoscute ale zonei. Cartea de aur este simbolul activităii desfășurate în perioada interbelică de către savantul de renume mondial Nicolae Iorga, cel care a
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
este un oraș în județul Olt, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Comani. Este situat în zona de contact a Câmpiei Boian cu lunca și terasele de pe stânga râului Olt la 100 de metri altitudine. În localitate au fost descoperite vestigii neolitice și daco-romane. Localitatea a fost menționată documentar în anul 1526, fiind declarat oraș în anul 1968. Este un renumit centru viticol cu un potențial
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
aceste sate s-a făcut pe un drum care mergea paralel cu Sâiul. Această cale este marcată și astăzi de bisericile satelor care erau construite în centrul comunităților. Vechiul drum de la Dudu la Slatina însoțea apa Oltului șerpuind pe ultima terasă. Drumul ce leagă astăzi bisericile era drumul de legătură dintre sate. Lângă biserica din centrul satului se află casa obștei și școala. În unele sate școala a funcționat pe lângă biserică sau în casa obștei. În Peretu, școala a funcționat la
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
cu Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare. Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriașă, la o analiză de detaliu se pun în evidență terasele fluviatile, operă a râului Moldova. Dintre cele nouă terase, foarte bine dezvoltată este cea care se înalță cu 8-10 metri deasupra râului. Aceasta poartă numele „terasa Câmpulungului”, pentru că pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei orașului
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare. Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriașă, la o analiză de detaliu se pun în evidență terasele fluviatile, operă a râului Moldova. Dintre cele nouă terase, foarte bine dezvoltată este cea care se înalță cu 8-10 metri deasupra râului. Aceasta poartă numele „terasa Câmpulungului”, pentru că pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei orașului (zona centrală, cartierele Sâhla, Valea Seacă și Capu Satului
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
asemuită cu o luntre uriașă, la o analiză de detaliu se pun în evidență terasele fluviatile, operă a râului Moldova. Dintre cele nouă terase, foarte bine dezvoltată este cea care se înalță cu 8-10 metri deasupra râului. Aceasta poartă numele „terasa Câmpulungului”, pentru că pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei orașului (zona centrală, cartierele Sâhla, Valea Seacă și Capu Satului). De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea sa, localitatea s-a extins dincolo de perimetriul terasei, către versantul sud-vestic
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Aceasta poartă numele „terasa Câmpulungului”, pentru că pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei orașului (zona centrală, cartierele Sâhla, Valea Seacă și Capu Satului). De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea sa, localitatea s-a extins dincolo de perimetriul terasei, către versantul sud-vestic și prin ramificațiile pe văile principalilor afluenți ai râului Moldova, rezultând un exemplu de adaptare a vetrei la condițiile reliefului local. Rețeaua hidrografică este formată din râul Moldova, afluent de dreapta al râului Siret. Moldova izvorăște din
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Brașovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este specifică dealurilor Subcarpatice, înregistrându-se o temperatură medie de 19,6 °C și 129 de zile senine pe an. Flora și fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
În partea superioară se găsește portalul de la intrarea curții familiei Brâncoveanu, de argint, surmontat de o coroana de Principe al Sfantului Imperiu (titlul acordat domnitorului Constantin Brâncoveanu în anul 1695). În a doua partiție, pe un fundal albastru, deasupra unei terase verzi, se află Crucea Eroilor de pe dealul Gurga. Pe scut se află o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate, ce simbolizează statutul de oraș. Portalul de la intrarea curții familiei Brâncoveanu face referire la fosta moșie Breaza, stăpânită mai
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
constituie o prelungire spre sud a munților. Este situat în nord-vestul județului Prahova, în partea de sud a Munților Bucegi, în plină zonă subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m. Se întinde pe o distanță de 11 km pe o terasă ce se află la o înălțime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova și este înconjurat de dealuri ce depășesc 700 de metri altitudine (Gurga - 743 m, Lazului, Vrăbiești, Strajiștea și Răgman). Breaza este situat la o depărtare de 103
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum și conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Stradă Gării). Structura geologică a terenului zimnicean este formată din „soluri de lunca și delta” (N. Florea), iar în lucrarea „ Raionare pedogeografică a R.P.R.” ( N. Cernescu) se precizează că în „provincia danubio-getică,cu sectorul câmpia Zimnicea predomina cernoziomul, format pe terase acoperite cu depozite leossoide”. Climă orașului este, în general, temperat continentală, cu veri călduroase (42 °C - iulie 1985) și ierni geroase (-17 °C -26 decembrie 2001). Așadar, contrastele de temperatură sunt destul de mari între vară și iarna, în zona interferându
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Constantin, în urma unui cutremur, a reparat zidul și a construit în jurul lui un alt zid cu turnuri și protejat cu un șanț adânc, plin de apă. Constantinopolul avea o line triplă de fortificații, cele două ziduri fiind separate de o terasă și șanțul adânc care înconjura zidul exterior. S-au mai construit noi ziduri de-a lungul litoralului sub administrația perfectului Cyrus. Attila a invadat Imperiul Roman de Răsărit, devastând Peninsula Balcanică, și amenințând Constantinopolul. Împăratul roman, Theodosius al II-lea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
-o de vânt. Altitudinea ridicată combinată cu o zi senină, fără vânt pot face traversarea Circului de Vest dificilă pentru alpiniști din cauza căldurii. De la Tabăra Avansată, alpiniștii urcă pe creasta Lhotse pe corzi fixe până la Tabăra III, aflată pe o terasă îngustă la . De acolo, mai sunt 500 de metri până la Tabăra IV pe Pasul de Sud la . De la Tabăra III la Tabăra IV, alpiniștii au două probleme în plus: Pintenul Geneva și Banda Galbenă. Pintenul Geneva este o porțiune de
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe calcare în Podișul Mehedinți; pe loess în Podișul Dobrogei de Sud). Importante, în peisajul actual, sunt terasele care au fost utilizate ca suport al sitului așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
200 m, dar care pot urca până la 300 m și pot coborî până la 10 m. Prezintă o morfografie, în general, simplă, cu suprafețe netede și întinse, cu o energie a reliefului redusă, unde predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă și în regiunile vecine, au aceeași funcționalitate ca și câmpia și sunt incluse dealurilor sau podișurilor (depresiunile de tip golf din Câmpia de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
m. Prezintă o morfografie, în general, simplă, cu suprafețe netede și întinse, cu o energie a reliefului redusă, unde predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă și în regiunile vecine, au aceeași funcționalitate ca și câmpia și sunt incluse dealurilor sau podișurilor (depresiunile de tip golf din Câmpia de Vest), datorită caracteristicilor locale (sunt înconjurate de dealuri). Activitățile socio-economice sunt intense, cu numeroase
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Moscheei Albastre. Acea structură palațială cuprindea, pe lângă "loja imperială", o sală de recepție ce comunica direct cu spațiul Marele Palat printr-o scară în spirală, spre care accesul era barat de două porți de bronz. In fața tribunei "Kathisma", pe terasa "Pi", se aliniau, în zilele de sărbătoare și de întreceri, ostașii gărzii palatului ("scholes") și mercenari. Cele două laturi lungi ale arenei, precum și "prastia", erau rezervate publicului larg și aveau tribune acoperite cu 30-40 de rânduri de gradene. Pe sub tribune
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
din nou reunite, sub numele de "Vadu Pașii", comună ce a luat atunci componența actuală și a fost rearondată județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Vadu Pașii inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău este situl arheologic de pe terasa înaltă de deasupra cimitirului ortodox de la nord de satul Gura Câlnăului, unde s-a descoperit o așezare datând din epoca migrațiilor (secolele al III-lea-al IV-lea) aparținând culturii Cerneahov.
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]