7,560 matches
-
de acces crt. mire etar/ pla- spațiu citate con- rialul îmbar- loace ma- spațiu Admi- sa- depo- de Supra- Înăl- Vo- struc- de care- de ti- Rutieră CF depo- nis- ment zitare depo- față țime lum ției con- debar- încăr- zare zitare trator *) zitare (mp) (m) (mc) struc- care care/ ție (nr./ des- dimen- căr- siune) care 0 ---------- Anexa 12 la instrucțiuni Județul ............... UNITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ Anexa 13 la instrucțiuni Județul ............... INSTALAȚII DE TRANSPORT PE CABLU Nr. ---------- Anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237087_a_238416]
-
sport, agrement: - stadioane, terenuri și săli de sport (competiții de nivel județean sau local), alte spații destinate sportului, grădini publice și alte spații verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber; - protecția mediului: - servicii dotate cu echipamente specifice pentru protecția mediului, monitori- zarea emisiilor poluante și igienă urbană; - alimentare cu apă și canalizare: - rețele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, stație de epurare; - culte: - protopopiate, parohii; - transport/comunicații: - gară, autogara, poștă, centrala telefonică; - ordine, securitate: - poliție, obiective specifice. 4.3. Localități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
sport, agrement: - stadioane, terenuri și săli de sport (competiții de nivel județean sau local), alte spații destinate sportului, grădini publice și alte spații verzi amenajate pentru petrecerea timpului liber; - protecția mediului: - servicii dotate cu echipamente specifice pentru protecția mediului, monitori- zarea emisiilor poluante și igienă urbană; - alimentare cu apă și canalizare: - rețele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, stație de epurare; - culte: - protopopiate, parohii; - transport/comunicații: - gară, autogara, poștă, centrala telefonică; - ordine, securitate: - poliție, obiective specifice. 4.3. Localități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
-l să privească filosofic „iarba ce crește pe morminte”. Sublimul nu e departe: „Ah, de ce n-am zece vieți,/ ca să te cânt, natură!” (Cântec de primăvară). Un jurnal de călătorie, intitulat Icoane din Carpați, substituie culorii emoția: „Mă cheamă-n zare munții, munții mei!/ Ce dor, ce dor adânc mi-era de ei!” Romanticul „nebun de libertate” adoră muntele misterios și caută luna, „melancolicul străjer”. Turme în peisaj alpestru au o mișcare fabuloasă, păstorul proiectându-se în legendă: „Sara purpurie-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
mișcare fabuloasă, păstorul proiectându-se în legendă: „Sara purpurie-i schimbă/ Zeghea-n mantă triumfală...” Aceasta e scenografia. Erotica, în spațiu ozonat, nu poate fi decât puritate: „Și să te iau cu mine sus,/ Departe unde lacrimi nu-s,/ În zări în veci senine.” Efigia lui Coșbuc din pasteluri stă ca model, pulberi din Noapte de vară fiind discernabile în al doilea panou din Icoane din Carpați. Nu în partitura propriu-zisă cu elemente precise, ci în melodia interioară. Structură fundamental lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
pe toate. // Corola rece o mângâi în palmă. După-amiaza aceasta cât e de calmă! / Prin ceața toamnei pădurea se despoaie, / Departe se sting ecourile turmelor / Care coboară spre câmpie; / Cu fum împrăștiat prin iarbă / Ard frunze umede-n vie, / În zare cocorii se-neacă și dispar / În mările cerului fără hotar - / Și peste toate, ca o melodie, / Tulpinile se-nalță, se mlădie, / În nesfârșirea toamnei, diademe, / Culori arzând de iubire târzie - / O, dalii, tufănici și crizanteme.” Conștiința dureroasă a trecerii ireversibile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
peste balustradă, cu ochii larg deschiși, încercam să vedem cât mai mult cer. Balconul se legăna ușor, fugindu-ne de sub picioare, începând să plutească. Orizontul se apropia de noi ca și cum ne-am fi avântat spre el prin răsuflarea nopții. În zare am deslușit sclipirea aceea stinsă - ar fi zis că erau paietele unor valuri mici pe suprafața unui râu. Neîncrezători, am scrutat întunericul care se revărsa pe balconul nostru zburător. Da, o întindere de apă întunecată scânteia în adâncurile stepei, urca
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Își dădea capul pe spate, ca și cum ar fi vrut să vadă cerul și strălucirea asfințitului printre crengile plopilor... Într-o zi, ajungând până-n podul acelei mari izbe negre, sub acoperișul încălzit de soare, am împins oblonul greu al luminatorului. În zare, un incendiu înspăimântător încingea stepa, iar fumul avea să eclipseze în curând soarele... În cele din urmă, revoluția nu izbutise să facă decât o singură schimbare în colțul acela liniștit din Saranza. Biserica, situată la un capăt al curții, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe care voiam să-l redescopere cu mine Charlotte era un Paris incomplet și, în unele privințe, chiar iluzoriu. Îmi aminteam de memoriile lui Nabokov, unde vorbea despre bunicul lui ce-și trăia ultimele zile și, din patul lui, putea zări, prin stofa groasă a draperiei, strălucirea soarelui meridional și ciorchinii de mimoze. Zâmbea, crezându-se la Nisa, la lumina primăverii. Fără să bănuiască măcar că murea în Rusia, în plină iarnă, și că soarele era o lampă instalată de fiica lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
definește în prolog, folosind însă alte două expresii: după ce arată că „sin aceste timpuri de pe urmat ne-a vorbit nouă prin Fiul (elálQsen hQmžn en hyiÄÎi - 1,2)” îl definește apaúgasma tQÎs dóxQs kaì charaktgr tQÎs hypostáseÄs auto¤ (1,3): „zare mărirei și însămnare statului Lui” (SC); „strălucirea măririi și chipul statului Lui (Blaj); „strălucirea slavei Sale și chipul ființei Sale”, cu notă: „Foarte exact: amprenta (ipostasului) lui Dumnezeu; „pecete asemenea chipului” (Sf. Vasile cel Mare); „chipul (văzut) al nevăzutului Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
veșnic proaspătă datorită impresiei de notație spontană. Iernile ei cu sclipiri de albastru sideral au o răceală nobilă, albul râvnind frumosul absolut prin candoare, după cum nudurile ei sub torida lene copleșitoare sunt un spectacol al uitării de sine în nemărginirea zărilor: omul raportat la nemărginirea apei și cerului, refuzând spațiul limitat, suspendat în necuprins. Îmbrăcându-și fantezia interioară cu elemente de precizie exterioară, Viorica Toporaș păstrează în toate lucrările un văl diafan de ușoară visare îmblânzind truculența retoricii plastice și înfrumusețând
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
socrului, celelalte daruri. Mireasa se ducea la fântână sau la râu, Însoțită de un flăcău (vădrar) și de lăutari. După ce lua o vadră de apă, ea se oprea În mijlocul curții și stropea cu un mănunchi de busuioc În cele patru zări. Fetele se stropeau cu apa rămasă ca să se căsătorească mai repede ( În acest caz, apa funcționează ca substanță magică ce apără acel teritoriu de intruziunile malefice și ca agent ori numai simbol al fertilității). Apoi, lăutarii cântau și tinerii jucau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vieții a fost ucis sau urmează curând să piară în cataclismul inevitabil, către care se îndreaptă civilizația mecanizată modernă (Semne, Veac). Sensibilitatea metafizică a autorului proiectează acest dezastru universal pe plan cosmic, noul diluviu nu mai contenește, semne amenințătoare umplu zările, paradisul însuși intră în destrămare. B. excelează în a evoca o lume scăzută, stinsă, văduvită de sensurile vieții autentice. Oriunde întorci privirea nu întâlnești decât resturi calcinate, ca după un incendiu mistuitor. Tudor Vianu a atras atenția asupra recurenței cuvântului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și pref. G. Ivașcu, București, 1965; ed. postfață Ioan Holban, București, 1990; Versuri, îngr. și pref. Aurel Rău, București, 1966; Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966; Poezii, îngr. G. Ivașcu, București, 1967; Zări și etape, îngr. Dorli Blaga, pref. D. Ghișe, București, 1968; Poezii, I-II, îngr. G. Ivașcu, pref. Mircea Tomuș, București, 1968; Experimentul și spiritul matematic, pref. Călina Mare, București, 1969; Teatru, îngr. și pref. Eugen Todoran, București, 1970; Scrieri despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
meu de țăran și de domn cum își adună gândurile și puterile, pentru început de viață și de destin românesc. (Sunet de clopot undeva, la o biserică din oraș). Ascultă, Vizanti! Bisericuțele de lemn și de piatră trimit de la o zare la alta, un cuvânt de bună vestire. Mâine e sărbătoare: Schimbarea la față. Adevărata schimbare la față a țării. Țara de mâine, Vizanti.101 În evident contrast cu viziunea caragialiană care promova invariabil mult mai verosimila imagine a imuabilității mascaradei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Alături se află Fefeleiul, ilustru pentru vechimea lui istorică, leagănul aristocrației de pe albia Buzăului; se mai află apoi aci aproape Inoteștii și mai încolo Lipia, amândouă vestite pentru cultura pasionată a rasei cavaline și pentru cursele de cai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lungi deasupra apusului său; poate prea lesne stăpânitorul zilei să dispară În noianul de flăcări, ce se aprinde pe hotarele dintre amurgul nostru și aurora altor lumi; umbrele se pot ridica din adâncuri și pot arunca lințoiul lor mohorât peste zările fără sfârșit ale răsăritului. La tropice Întunericul se lasă repede și Înserarea ascunde privirilor noastre culmile muntoase ale insulei Viti-Levu, din Arhipelagul Fiji. Undeva În depărtarea estică a Pacificului se află Arhipelagul Tonga (protectorat britanic din 1900), cu insule vulcanice
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pline de culoare. „Stau pe covor cu picioarele Încrucișate În poziție de lotus și palmele mâinilor Împreunate, cu ochi fixând un punct de pe perete ca Într-un exercițiu yoga...”(capitolul Un drum de Împlinit, p.15). „Așa, răstignită pe necuprinsele zări, aeronava noastră pare un yogin În poziția florii de lotus, căutându-și meridianul istoriei, dincolo de Înălțimile pământului” (capitolul O ultimă privire, p.615). Voită sau nu, dar semnificativă, simetria de mai sus este doar unul dintre semnele unui spirit narativ
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
2694456 FARMALEX SRL TELEORMAN 7995 4862220 FAVIOL SRL TELEORMAN 7996 4377993 FEMAR IMPEX S.R.L. TELEORMAN 7997 3409612 FLORAMA SRL TELEORMAN 7998 4378042 FLORIN COM SRL TELEORMAN 7999 5546250 FLORINTRANS SRL TELEORMAN 8000 1384155 FRANCO ROM SRL TELEORMAN 8001 3282534 FULGER ZAREA COM SRL TELEORMAN 8002 4051910 FY MIR SRL TELEORMAN 8003 5042937 GARDENIA SERV SRL TELEORMAN 8004 1382456 GEDAFARM SRL TELEORMAN 8005 5654405 GEDAMED SRL TELEORMAN 8006 5654715 GENERAL OIL SRL TELEORMAN 8007 3124135 GENIAL COM SRL TELEORMAN 8008 2696554 GERMINO
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
Demetrescu, Craiova, 1983; Eminescu - univers deschis, București, 1987; Mihai Eminescu - poezia invocației, București, 1999; Polemici implicite, București, 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă (Pagini de ziar), introd. edit., București, 1975 (în colaborare cu Gh. Bulgăr); Drumuri și zări. Antologie a prozei românești de călătorie, București, 1982 (în colaborare cu Șt. Cazimir, Viorica Diaconescu, Florin Manolescu și Petre Nicolau). Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, „Traian Demetrescu”, CNT, l983, 32; Z. Cârlugea, „Eminescu - univers deschis”, LCF, l988, 3; Valeriu Anghel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
Flacăra - la vizualizarea noilor realități, dar și la răspândirea, și pe această cale, a fenomenului literar și artistic, scrie Aurel Martin 9: „Un tânăr și o tânără, cu mâinile încleștate pe portdrapelul cu flamura roșie, cu privirile fixate undeva, spre zările viitorului fericit: un stahanovist mânuind cu abilitate strungul creator de unelte: o combină strângând de pe ogoarele mănoase ale Patriei recolte îmbelșugate, șiruri de pionieri, cu cravate roșii și cu buchete de garoafe, defilând sub faldurile steagului roșu și ale tricolorului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
haide-n lumea cifrelor vă chem, Voi meșteri mari ai marelui poem. Da, simple cifre... Totuși, ce poveste E scrisă-aici, în semnele aceste? Sunt mii și milioane!... E poporul. Cel ce-a votat dăunăzi viitorul! Priviți prieteni, colo-n zări albastre, Trăiesc aievea visurile noastre Gigantice uzine - fortărețe Orașele mustind de frumusețe. Câmpii de aur legănate-n soare Noi mări albastre, fluvii călătoare Și peste tot, pe tot cuprinsul firii, Măreața dictatură-a fericirii...! Da, cifrele ne spun că, negreșit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
discordantă în lirica avântat-sărbătorească din coloanele gazetelor, prin amărăciunea nedisimulată izvorâtă din alternanța trecut viitor, și între aceste perspective, în final, un adaos neconvingător, (o poantă!) aproape ironic, despre militantismul poetului la timpul prezent: Mulți flăcăi și de la noi, în zare, Înșelați, zac pe tărâm străin Ochiul rece-al stelelor, uitare Picură puțin câte puțin. Oricum însă, am învins, băieți, Cât de greu ne-ar fi nu ne mai pasă, Sărbătoarea-ntregii tinereți Ne adună-n noua noastră casă!(...) Dragi prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ducem să ne luăm cîte o cafea, tu vrei ceva? — Nu, nimic, mersi! O să aștept aici, acasă. La mine acasă. Îmi pun o mînă pe clanță, ca proprietăreasă a locului. — Ne vedem curînd! Mă uit după mașina care dispare În zare, apoi mă răsucesc pe călcîie, spre Fabia. Credeam că nu ești acasă! Ok, hai să ne grăbim. Ți-am adus marfa. Uite geanta, uite și bluza... Îi Întind sacoșele. — Mișto. Privirea ei se lipește lacomă de ele. Ai adus și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
proprietate și, pe o treaptă mai înaltă, a consecinței lui, instinctul ierarhiei sociale, declanșator al unor atitudini foarte diferite, de la trufia primitivă până la snobismul cel mai rafinat. Romanele familiei Hallipa nu relatează mecanismul unei evoluții epice și nu deschid o zare pentru ipostaze omenești ulterioare; ele sugerează prin simboluri obiective eroziunea iremediabilă a unei lumi, deriva implacabilă a indivizilor care o alcătuiesc. Familiile se destramă una după alta, destinele sfârșesc și ele într-un punct închis sau mort, ca spre a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]