76,894 matches
-
a fost purtată la Bruxelles. Însoțită de un alai de nobili, soldați, preoți, doamne de la curte și slujitori, a pornit la drum. Călătoreau numai pe timp de noapte, deoarece Ioana era de părere că un alai cu un catafalc pe străzile orașelor, nu era un spectacol prea plăcut la vedere. Timp de opt luni cât a durat călătoria, ea nu s-a despărțit de sicriul soțului. Nobilii din cortegiu erau nemulțumiți și s-au înmulțit bârfele despre nebunia reginei. În orașul
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
către prietena sa María de Jesús de Ágreda, el a scris că "noul născut face bine" dar, de asemenea, a făcut o referire la amărăciunea pentru decesul fiului său cel mare. La 6 decembrie 1657, Filip a mers călare pe străzile decorate ale Madridului, unde pregătirile pentru botezul prințului erau aproape gata: dansuri, măști și muzică l-au întâmpinat pe Rege. Botezul a avut loc o săptămână mai târziu, la 13 decembrie. Slujba a fost ținută de arhiepiscopul de Toledo. Apa
Filip Prospero, Prinț de Asturia () [Corola-website/Science/331487_a_332816]
-
cu predare în limba română pentru fete, găzduită temporar în Hanul Șerban Vodă, pentru ca din 1856 să fie cumpărate case pe Podul Calicilor (Calea Rahovei). Construcția, în forma dată de arhitectul Statie Ciortan la 1930, se mai află și azi în strada Justiției nr. 55, în stare avansată de ruină. Doamna a avut nouă copii cu domnitorul Barbu Știrbei: Grigorie (1822-1845), Fenareta (1823-1895), Ecaterina (1823-1853), Eliza (1827-1890/1894), George (1828-1925), Alexandrina (1829-1894), Elena (1831 - 1864), Alexandru (1837-1895), Dimitrie (1841-1913). După 1856 a
Elisabeta Știrbey () [Corola-website/Science/331503_a_332832]
-
cele mai sinistre lagăre fiind Ahmetcetka, Bogdanivka, Domanivka și Peciora). În anii 1943 și 1944 (până în august), statul român le impusese evreilor din restul țării obligația de a asigura, în locul soldaților plecați pe front, munca de jos adică terasamentul, curățarea străzilor ș.a., în comunele și orașele unde locuiau; cei care nu se prezentau erau arestați și deportați în Transnistria (45.000 cazuri), dar exista posibilitatea de a plăti taxe pentru a fi scutit (26.000 cazuri). În 1942, regimul Antonescu a
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
care infiltrându-se între persani a aflat că Artemisia s-a născut greacă, familia ei a fost violată și ucisă de hopliți greci, iar ea a fost luată ca sclavă la greci, care apoi au lăsat-o să moară pe stradă, dar este salvată și adoptată de către persani. Pofta ei de răzbunare a câștigat atenția regelui Darius și el a numit-o un comandant, după ce ea a ucis mulți dintre dușmanii lui Darius. Temistocle cu oamenii săi atacă pe Marea Egee navele
300 - Ascensiunea unui imperiu () [Corola-website/Science/331525_a_332854]
-
Complex". Jocul începe cu Ethan Mars, petrcându-și timpul alături de familie și sărbătorind a zecea aniversare a fiului său, Jason. Acesta se pierde într-un mall, iar Ethan strigă după el încercând să-l găsească. Fiul își vede tatăl și trece strada fără să se asigure. Ethan încearcă să îl salveze din fața mașinii dar nu reușește, intrând în comă timp de șase luni. După ce și-a revenit din comă, Ethan începe să aibă depresii, este amnezic și se simte vinovat de moartea
Heavy Rain () [Corola-website/Science/331511_a_332840]
-
de foc și cinci figurine origami, toate într-o cutie de pantofi. Instrucțiunile video lăsate pe telefon îl instruiesc în vederea parcurgerii unui set de probe scrise pe fiecare figurină origami. Completarea acestora vor duce la primirea unor bilete cu adresa străzii pentru următoarea probă. Probele impuse sunt: să conducă în viteză pe contrasens pentru 8 kilometri, să se supună la torturi fizice și la electrocutare, tăierea unui deget, uciderea unui om și ingerarea de otrăvuri. Se întâlnește în motel cu Madison
Heavy Rain () [Corola-website/Science/331511_a_332840]
-
al XIX-lea și se afla inițial în clădirile care aparțineau Seminarului duhovnicesc. La începutul anilor 1870, Conducerea școlii a decis construcția unei clădiri proprii cu capelă și alte anexe. Uprava a dăruit Școlii un sector de pământ mărginit de străzile Reni, Livezilor și a Seminarului — teritoriul actual al complexului de edificii. În primăvara anului 1875, Secția de construcții a Conducerii guberniale a confirmat proiectul arhitectului Mihail Seroținsky și devizul de cheltuieli a construcției blocului principal al școlii și a atenansei
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
Elaborarea proiectului, a devizului de cheltuieli și supravegherea construcției au fost efectuate de același arhitect Mihail Seroținsky. În 1902, biserica cu hramul Întâmpinarea Domnului a fost lărgită, pe acoperișul ei fiind instalate încă patru turle. Clădirea în două etaje pe strada Mitropolit Gavriil-Bănulescu Bodoni este construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, pentru spital, după proiectul lui Seroținsky. Actualmente în aceste clădiri se află Academia Teologică. Câțiva ani mai târziu, la capătul de sud al școlii, a fost adăugată o nouă
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
Seroținsky. Actualmente în aceste clădiri se află Academia Teologică. Câțiva ani mai târziu, la capătul de sud al școlii, a fost adăugată o nouă clădire, care prin arhitectura sa făcea corp comun cu incinta construită anterior. Intrarea acesteia era din partea străzii, dar mai târziu aceasta a fost înlocuită de o fereastră. Este un edificiu construit în două etaje, cu trei rezalite la fațada principală, aliniată la linia roșie a străzii, cărora le corespund corpuri de clădire la fațada posterioară. Fațada este
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
făcea corp comun cu incinta construită anterior. Intrarea acesteia era din partea străzii, dar mai târziu aceasta a fost înlocuită de o fereastră. Este un edificiu construit în două etaje, cu trei rezalite la fațada principală, aliniată la linia roșie a străzii, cărora le corespund corpuri de clădire la fațada posterioară. Fațada este simetrică, cu 23 de axe compoziționale, dintre care cinci revin la partea centrală, câte trei la rezalitele laterale și central, cu o dispoziție echidistantă. Partea centrală se evidențiază prin
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
Fundația "(Stichting)" Centrul de Studiu al Textilelor (CST), Leiden, Țările de Jos, este un institut de cercetare independent activ în domeniul materialelor textile și a îmbrăcămintei. Se află pe strada Hogewoerd 164 în Leiden și include un spațiu de expoziție, spații pentru depozitare, o sală de lectură și alte spații de lucru. Directorul curent al CST (din noiembrie 2010) este Dr. Gillian Vogelsang-Eastwood, un istoric al vestimentației și materialului textil
Centrul De Studiu al Textilelor, Leiden () [Corola-website/Science/336930_a_338259]
-
1917, Petrogradul a cunoscut un val de greve și mișcări politice, la 9 ianuarie (200 de mii de greviști), 14/27 februarie, 17 februarie/2 martie. Acesta a fost începutul tranziției de la întrunirile muncitorești din fabrici la mitinguri masive de stradă și luptă politică deschisă. La 23 februarie/8 martie, la Petrograd au început mitinguri și greve în care se scanda „Jos războiul!”, „Jos dictatura!”, „Pâine!”, și în curând au degenerat în revolte de masă. Greva a 90 de mii de
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
cu Rada Centrală. S-a promis și formarea unor unități militare exclusiv ucrainene. La această soluție s-au opus categoric membrii guvernului Provizoriu din Partidul Cadeților — A. I. , D. I. , A. A. și V. A. . Ei au demisionat. La 3 iulie, pe străzile din Petrograd au apărut persoane înarmate cu mitraliere. Muncitorii de la mai multe fabrici au intrat în grevă. În seara acestei zile, la , unde se întrunea Sovietul de la Petrograd, a ajuns Regimentul 1 Mitraliere cu pancarte „Jos miniștrii-capitaliști!” și detașamente armate
Republica Rusă () [Corola-website/Science/336939_a_338268]
-
nu a mai recunoscut acest lucru la anchetă), secretarului tehnic al unei reviste, iar acesta din urmă a multiplicat și difuzat clandestin câteva poeme. Aurel Martin a fost deținut timp de un și jumătate în celulele Ministerului de Interne de pe strada Uranus și a fost anchetat de Securitate. A fost judecat de Tribunalul Militar București pentru uneltire contra ordinii sociale, dar a fost achitat din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
în București. La 18 martie 1865 se dă Legea privind canalizarea și rectificarea cursului Dâmboviței, fapt ce va avea implicații majore în evoluția ulterioară a construcțiilor din zonă. În această perioadă de lucrări edilitare și de sistematizare a traseelor unor străzi, se modernizează pavajul de pe Calea Șerban Vodă. În 1883, Serviciul Tehnic al Primăriei Comunei București, dă câteva “Regule pentru Construcțiuni din nou în Capitală” precum și “Regule pentru Reparațiuni”. În acest context al evoluției Mahalalei Slobozia din “Podul Beilicului”, precum și în cadrul
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
fixat prin actele normative enumerate, se încadrează și Casa de Târgoveț de la nr.33. Evoluția casei poate fi determinată prin actele existente în Arhivele Statului: - la 23 martie 1883, proprietarul casei, Grigore Stănescu, solicita o autorizație pentru eliminarea prispei de la stradă, care iese din aliniere, înlocuirea învelitorii de olane cu una de tablă, modificarea fațadei și efectuarea unor reparații. - la 21 iunie 1896, Iuliana și Ecaterina Stănescu, moștenitoarele casei, cer permisiunea primarului de a dărâma și reface zidul de la stradă în vederea
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
de la stradă, care iese din aliniere, înlocuirea învelitorii de olane cu una de tablă, modificarea fațadei și efectuarea unor reparații. - la 21 iunie 1896, Iuliana și Ecaterina Stănescu, moștenitoarele casei, cer permisiunea primarului de a dărâma și reface zidul de la stradă în vederea unei noi alinieri precum și refacerea zidului dinspre proprietatea vecină la nord. - 1775 - 1800 - construcție inițială (cu prispa pe trei laturi) - 1883 - modificarea alinierii prin eliminarea prispei de la stradă, modificarea fațadei, schimbarea învelitorii din olane cu una din tablă - 1896
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
casei, cer permisiunea primarului de a dărâma și reface zidul de la stradă în vederea unei noi alinieri precum și refacerea zidului dinspre proprietatea vecină la nord. - 1775 - 1800 - construcție inițială (cu prispa pe trei laturi) - 1883 - modificarea alinierii prin eliminarea prispei de la stradă, modificarea fațadei, schimbarea învelitorii din olane cu una din tablă - 1896 - refacerea fațadei exterioare prin retragerea zidului de la stradă în vederea noii alinieri, modificându-se astfel și suprafața interioară a casei.
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
dinspre proprietatea vecină la nord. - 1775 - 1800 - construcție inițială (cu prispa pe trei laturi) - 1883 - modificarea alinierii prin eliminarea prispei de la stradă, modificarea fațadei, schimbarea învelitorii din olane cu una din tablă - 1896 - refacerea fațadei exterioare prin retragerea zidului de la stradă în vederea noii alinieri, modificându-se astfel și suprafața interioară a casei.
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
București, aparținând clubului „Steaua” și dezafectat în același an. Muzeul urma să fie o clădire enormă cu 7 etaje, compusă în realitate din două corpuri cu aceleași dimensiuni dispuse în oglindă. Intrarea principală în muzeu urma să se facă prin Strada Știrbei Vodă. Până în 1989, structura de rezistență a construcției era gata, dar compartimentarea interioară, lucrările de instalații și amenajare interioară nu începuseră încă. Pe 23 august 1989, Nicolae Ceaușescu a privit din balconul principal al edificiului parada de Ziua Națională
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
fosta Linie Verde de a lungul Bulevardului (Sderot) Heil Hahandasá (parte a Șoselei 60). În apropiere trece linia de tramvai silențios terminată în anul 2011. Mai multe axe de transport trec la marginea cartierului: Dereh Hatzanhanim - la est și sud, strada Shivtey Israel la sud, Strada Haneviyim traversează centrul cartierului, iar strada Heil Hahandasá o mărgineste la nord. Cartierul se întinde pe o suprafață de 16 hectare și în jurul anului 2014 număra cartierul circa 4500 locuitori și 860 case. Numele cartierului
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
lungul Bulevardului (Sderot) Heil Hahandasá (parte a Șoselei 60). În apropiere trece linia de tramvai silențios terminată în anul 2011. Mai multe axe de transport trec la marginea cartierului: Dereh Hatzanhanim - la est și sud, strada Shivtey Israel la sud, Strada Haneviyim traversează centrul cartierului, iar strada Heil Hahandasá o mărgineste la nord. Cartierul se întinde pe o suprafață de 16 hectare și în jurul anului 2014 număra cartierul circa 4500 locuitori și 860 case. Numele cartierului înseamnă în limba arabă „prundiș
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
a Șoselei 60). În apropiere trece linia de tramvai silențios terminată în anul 2011. Mai multe axe de transport trec la marginea cartierului: Dereh Hatzanhanim - la est și sud, strada Shivtey Israel la sud, Strada Haneviyim traversează centrul cartierului, iar strada Heil Hahandasá o mărgineste la nord. Cartierul se întinde pe o suprafață de 16 hectare și în jurul anului 2014 număra cartierul circa 4500 locuitori și 860 case. Numele cartierului înseamnă în limba arabă „prundiș”. Numele oficial ebraic „Morashá” introdus în
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
Ruth Dayan, prima soție a lui Moshe Dayan, și Reuma Weizmann, soția generalului Ezer Weizman. Spre sfârșitul perioadei mandatului britanic, a crescut tensiunea interetnică în Ierusalim și în cartier și autoritățile britanice au plasat un gard de sârmă ghimpată în mijlocul străzii Baldwin (Baldovin de Flandra). În cursul Războiului arabo-evreiesc din anii 1948-1949, cunoscut și ca Războiul de independență a Israelului, au izbucnit schimburi de focuri între arabii din Musrara și evreii aflați în Mea Shearim și alte cartiere vecine, apoi lupte
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]