75,238 matches
-
o rezistență la retragerea libidoului în absența, la dispariția obiectului iubit, conducând în anumite situații la "o menținere a obiectului printr-o psihoză halucinatorie a dorinței"378. În cazul melancoliei, cea mai actualizată este situația în care obiectul nu a murit în mod real, ci "a fost pierdut ca obiect al iubirii"379, iar în alte cazuri, obiectul pierdut rămâne necunoscut. Melancolia, așa cum o descrie Freud, reunește două trăsături specifice artei decadente: "narcisismul rezidual" și componenta sa morbidă. În ceea ce privește decadentismul, spre deosebire de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui iubit. Expresia fetei este tulburătoare, păstrând în ambiguitatea ei o frontieră fragilă între voluptate și suferință. Corporalizează ea întrucâtva enigma morții, reprezintă ea o altă figură, decadentă, a deșertăciunii, cu a cărei filozofie ne familiarizează toate acele amare memento mori din Ecleziastul? Regăsim acest topos al melancoliei în "nocturnele" lui Georges de La Tour, ca o simbioză dintre tema "vanității", specifică secolului XVII, și a reflecției düreriene, pe care Victor Ieronim Stoichiță o înregistrează în seria Magdalenelor pictate de acesta. Melancolia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Courty, erau perdele de un roz învechit, farmecul unui cuartier central dar retras, un etaj propice cu o poartă ascunsă, o mobilă grațioasă pentru o laborioasă lene, cu multe paravane, fotoluri, cu stofe de un verde învechit (și flori svelte murindu-și parfumele în lungi vase), iar în fundul unui lung șir de odăi, un cap sângerând, în ghips, pe talerul Herodiadei. Lorrain își schimbase mina schimbându-și locuința. Repauzat și fraged, cu ochiul aproape liniștit nu mai sămăna cu cel de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ion Creangă) 3. Figurile ambiguității: - alegorie: Înșiruire de comparații, metafore, personificări. „Să le spui curat / Că m-am Însurat / C-o mândră crăiasă / A lumii mireasă...” - antiteza: prezintă idei, imagini sau noțiuni contrare, menite să se lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere sau elipsă:„C-au avut nuntași / Brazi și păltinași. Preoți, munții mari / Păsări, lăutari, Păsărele mii / Și stele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În ape așa de tulburi, că au ajuns chiar la utilizarea conceptului de „eliberare” a omului de divinitate (asta echivalând cu o adevărată catastrofă), iar punctul de plecare este considerat filosoful german Nietzsche, autorul celebrei de acum blasefemii, „Dumnezeu a murit”. Filosoful german considera că libertatea „supraomului” a ajuns la cota ei absolută numai În acest moment. Ce a urmat, nu mai e nevoie să ne aducem aminte. La mai bine de un secol de la moartea lui Nietzsche, se constată o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mintea muritorilor. Credința În Zburător e atotstăpânitoare, cele două făpturi se află la granița dintre cunoscut și necunoscut: „- Dar ce lumină iute, ca fulger trecătoare, Din miazănoapte scapă cu urme de schintei? Vreo stea mai cade iară? Vreun Împărat mai moare? Or e - să nu mai fie! - vreo pacoste de zmei? Strofa În Întregime sugerează o lume trăind sub imperiul supranaturalului care se așază Între două stări posibile, binele și răul, angelicul și demonicul. Cele două surate pun făptura Zburătorului sub
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe pământ, o vede pe fata de Împărat, alături de un pământean, tot un fecior de Împărat, cu care fugise În lume. Zmeul se răzbună pe cei doi. Peste fată prăvălește o stâncă, iar pe feciorul de Împărat Îl lasă să moară În Valea Amintirii. Eminescu a valorificat basmul acesta În perioada studiilor berlineze, când a scris un poem intitulat tot Fata În grădina de aur, dar a intervenit și a modificat finalul. Poetul renunță la răzbunarea din basmul lui Kunisch și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a modificat finalul. Poetul renunță la răzbunarea din basmul lui Kunisch și Îl pune pe Zmeu să spună cu amărăciune: 107 „Fiți fericiți - cu glasu-i stins a spusAtât de fericiți, cât viața toată Un chin s-aveți de-a nu muri deodată.” Între anii 1880 și 1883, Mihai Eminescu a reluat lucrul la poem și a realizat patru variante, având aceeași succesiune epică, În care dezvoltă un pretext alegoric, cel al meditației romantice. Alături de sursele folclorice ale poemului, respectiv basmele pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Omul se află sub puterea destinului implacabil, nu i se poate sustrage, nu-i dă posibilitatea de a trece din lumea materială În cea spirituală: „Părând pe veci a răsări, / Din urmă moarteal paște,/ Căci toți se nasc spre a muri / Și mor spre a se naște". Demiurgul Îi propune lui Hyperion diferitele ipostaze ale geniului, a cuvântului creator: „Ceremi - cuvântul meu dentâi, / Să-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
află sub puterea destinului implacabil, nu i se poate sustrage, nu-i dă posibilitatea de a trece din lumea materială În cea spirituală: „Părând pe veci a răsări, / Din urmă moarteal paște,/ Căci toți se nasc spre a muri / Și mor spre a se naște". Demiurgul Îi propune lui Hyperion diferitele ipostaze ale geniului, a cuvântului creator: „Ceremi - cuvântul meu dentâi, / Să-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor/ Și vezi ce te așteaptă". Partea a patra este structurată simetric față de prima; planul terestru și cel cosmic se interferează. Idila Cătălin — Cătălina are loc Într-un cadru romantic, peisajul este umanizat, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
substantivizate, menite să amplifice valoarea expresivă: „adânc necunoscut”, „Am coborât cual meu senin...”, „... pline de -ntuneric...”, „dar nu mai cade ca-n trecut / În mări din tot Înaltul...”. Uneori chiar adevebele devin substantice: „Din sânul vecinicului ieri / Trăiește azi ce moare.” Figurile de stil Comparația Din punctul de veder al al figurilor de stil, comparația se află printre cele mai de seamă momente expresive din cuprinsul poemului. Există o tendință către comparația absolută: „Cum e fecioara Între sfinți / Și luna Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
obscure sădite În noian? Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea, În inima oricărui i-ascuns și trăitor, Zvârlire hazardată, cum pomu-n Înflorire În orice floare-ncearcă Întreagă a sa fire Ci-n calea de-a da roade, cele mai multe mor. Astfel umana roadă În calea ei Îngheață, Se pietrifică, unul În scalv, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viață Și arătând la soare-a mizeriei lui față Fața - căci Înțelesul iacelași la toți dat.” Poetul nu este chemat să dea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ci reprezintă expresia unor zbateri interioare În virtutea ideii că poezia are o funcție mesianică, chiar dacă „elanul sufletesc al răzvrătirii” crează un conflict cu „luciditatea Înțelegerii... că esența omenească nu poate fi schimbată prin prefacerea formelor sociale.” Ca și În „Memento mori”, „Împărat și proletar” este o continuare și o derivație a „Panoramei...” (G. Călinescu) și sugerează un crâmpei „din drama zguduitoare a omenirii” În care „se descifrează din mersul istoriei destinele generale ale lumii. Lumea „este sortită să se zbată Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
folosită În „dedicație”, reprezintă mijlocul prin care scriitorul crează o atmosferă dominantă În Întregul roman: „Vouă, dar, străluciți luceferi ai vicielor, cari ați mâncat starea stapânilor voștri și v-ați rădicat, pe ruinele acelora ce nu v-au lăsat să muriți În mizerie,... vouă, cari ați furat cu zvanțul din funcțiunile cele mici și cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, când v-ați cumpărat moșii și palate, stropiți cu noroi pe făcătorii voștri de bine; vouă și numai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o misiune ingrată, aceea de a strânge dările, dar și pentru a-și asuma „blăstămurile norodului”: „Am rămas săraci! N-avem bani! Ni i-a luat Moțoc! Moțoc! Moțoc! El ne belește și ne pradă! El sfatuiește pre Vodă! Să moară! Capul lui Moțoc vrem!” striga norodul adunat la poarta palatului, alarmat de slugile boierilor care au scăpat de masacru sărind peste ziduri. Lăpușneanul are În mintea sa Întregul scenariu și răspunde prompt cerinței lui Moțoc de a trage În mulțime
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
i-au scapat, iar porunca de a pune mâna pe ei se consumă În zădărnicie. Cei doi au fost ajunși când treceau hotarul: „Spuneți celui care v-au trimis, strigă către ei Spancioc, că ne vom vedea pân-a nu muri” Deznodământul se desfășoară În capitolul al IV-lea, „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”. Dar cuprinsul ultimului capitol mai are și un crâmpei de punct culminant. Spancioc și Stroici scăpați de furia Lăpușneanului, trebuie să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și eu”. Dar cuprinsul ultimului capitol mai are și un crâmpei de punct culminant. Spancioc și Stroici scăpați de furia Lăpușneanului, trebuie să facă dreptatea promisă atunci: „Spuneți celui care v-au trimis că ne vom vedea pân-a nu muri”. În virtutea finalității basmului, răul trebuie pedepsit. Bolnav și retras În cetatea Hotinului, singura scăpată de pârjol, Lăpușneanul este Îngrijorat de ceea ce-ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei doi tineri un viitor optimist, „buni patrioți“ ca să judece că războiul și venirea oștilor străine ar fi Însemnat peirea patriei. Așa că, aflat pe moarte, bolnav de lingoare, Lăpușneanul vrea să moară călugar (e boala ticăloșilor) ca să-și spele păcatele. Setos de sânge Însă, când se trezește din leșin, Îi amenință cu moartea pe cei din jur: „Boaită fățarnică! Tacă-ți gura; că eu care te-am făcut mitropolit, eu te desmitropolesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cei doi boieri tineri reprezintă Încrederea Într-un viitor al purificării, capabili să schimbe lumea, ca revoluționarii de la 1848. Recurg la violența care a alterat grav existența oamenilor. Și ei o Îndeamnă pe doamna Ruxanda la crimă: „De nu va muri Îndată omul acesta, viață măriei-tale și a copilului... este În primejdie. Moară tatăl ca să scape fiul.” În nuvelă apare pentru prima oară În literatura română personajul colectiv. Masa de oameni adunată la poarta palatului acționează haotic, are glas șovăielnic, nimeni
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vicleșug, de către un Spân și Îl face slugă sub amenințarea morții, când a coborât Într-o fântână ca să ia apă. Feciorul de Împărat este nevoit să jure că nu va spune nimănui cine este de fapt, păstrând taina „până când va muri și iar va Învia”. Spânul Îl numește Harap-Alb, (un oximioron eminescian) și a urmat să-l slujească cu credință, respectându-și jurământul. Ajunși la palatul Împăratului Verde, Spânul se dă drept nepotul acestuia, deși fetele acestuia Îl Îndrăgeau mai curând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
c-apoi al vostru e dracul.” Ce-au mâncat ei „nici nu se cunoștea”. Ce a urmat e de la sine Înțeles: Flămânzilă Înghițea câte o haraba de pâine și câte o ialoviță dintr-o dată și strigă În gura mare că moare de foame. Setilă desfunda câte o bute și „ți-o sugea dintr-o singură sorbitură” și „striga și el cât ce putea că crapă de sete...” Cele două Încercări nu-l determină pe Împăratul Roș să-i dea fata lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
probe Îl așteată pe erou, ca În basmele populare. În prima parte a basmului, când Harap-Alb cade Într-o depresie provocată de dificutățile prin care trece și Îi mărturisește starea Sfintei Duminici, aceasta Îl Încurajează și Îl Îmbărbătează: „Și deaș muri mai degrabă, să scap odată de zbucium; decât așa viață, mai bine moarte de o mie de ori.” Răspunsul Sfintei la zbaterea aceasta e similar cu sfatul unei mame: „Vai de mine și de mine, Harap-Alb, ... parcă nu te-aș
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dorit atât de mult: pământul. Dar pentru Ana Începe o adevărată viață de calvar. Biata femeie este bătută și chinuită, iar când nu mai poate Îndura toate acestea, se sinucide, lăsând În urmă un copil, care, după scurt timp, va muri și el din pricina unei proaste Îngrijiri.Vasile Baciu, purtat și el de aceeași sete de pământ, crede că va obține pământurile Înapoi, chiar dacă legea nu-l favorizează. Ion nu știe acest lucru, de aceea, speculând neștiința lor, preotul Vasile Belciug
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gânduri negre. Herdelea avea să-și reînceapă serviciul la școala din Pripas. După ce Ion și-a ispășit pedeapsa, s-a intors acasă, dar o veste proastă il aștepta: copilul era bolnav, deochiat cum zicea mama lui. După puțin timp, copilul moare și toată averea ar fi trebuit să se Întoarcă la Vasile Baciu. Alături de gândul spre pământ, lui Ion i se alătură și gândul la Florica. In capitolul al XII lea, Ion Începe să dea târcoale Floricăi, fiind convins că mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]