76,247 matches
-
de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 346 metri, în partea de sud-vest a raionului Herța, pe malul râului Molnița. Localitatea Poieni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 155 metri, în partea de nord a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Bănceni. Localitatea Horbova a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, numindu-se inițial Sinihău (în ). Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1634. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din
Horbova, Herța () [Corola-website/Science/316215_a_317544]
-
Herța, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 154 metri, în partea de nord-est a raionului Herța. De această comună depind administrativ satele Movila și Pilipăuți. Localitatea Lunca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul
Lunca, Herța () [Corola-website/Science/316222_a_317551]
-
sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Mogoșești. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 238 metri, în partea de centru a raionului Herța. Localitatea Becești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul
Becești, Herța () [Corola-website/Science/316224_a_317553]
-
sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Horbova. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 140 metri, în partea de nord a raionului Herța. Localitatea Bănceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul
Bănceni, Herța () [Corola-website/Science/316219_a_317548]
-
raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 224 metri, în partea de centru a raionului Herța. De această comună depinde administrativ satul Probotești. Localitatea Târnauca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul
Târnauca, Herța () [Corola-website/Science/316216_a_317545]
-
în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Buda Mare. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 240 metri, în partea de vest a raionului Herța. Localitatea Pasat a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul
Pasat, Herța () [Corola-website/Science/316218_a_317547]
-
este un sat reședință de comună în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de sud a raionului Herța. Localitatea Culiceni a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1575. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român. Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina
Culiceni, Herța () [Corola-website/Science/316223_a_317552]
-
sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Țureni. Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de nord-vest a raionului Herța. Localitatea Vama a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, fiind o parte a satului Mamornița. Prin anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, satul Mamornița a trecut parțial la austrieci, până la vama veche - actuala clădire a școlii din Țureni de lângă pod, pârâul Lucovița devenind frontiera
Vama, Herța () [Corola-website/Science/316226_a_317555]
-
din cărțile ei). Bailey a purtat, în anii ’30, o lungă corespondență cu Elie Dulcu căruia i-a acordat personal nu numai permisiunea de a-i publica operele, ci a și contribuit cu o sumă de 30 de lire la înființarea Editurii RAM Aninoasa - Gorj, editură sub egida căreia au apărut "Conștiința atomului" și "De la intelect la intuiție", seria aparițiilor fiind întreruptă de venirea celui de al doilea război mondial. După revoluție, în 1992, Elie Dulcu (la acea vreme în vârstă
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
treia etapă a proiectului, realizarea albumului monografic Nicăpetre, s-a desfășurat în 2003 și s-a încheiat cu lansarea cărții la București (Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului - 27 noiembrie) și Brăila (Centrul Cultural Nicăpetre - 2 decembrie). Proiectul de înființare a Centrului Cultural Nicăpetre la Brăila, inițiat în Anul Internațional Brâncuși, este primul caz de recuperare, pentru patrimoniul cultural național, a operei unui artist român de talie internațională, din diaspora. Donația sculptorului cuprinde 763 desene, 85 sculpturi și materiale documentare
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
casete "demo" care au făcut relativ cunoscut numele trupei în lumea muzicală underground. Marcată de schimbări de componență foarte dese, trupa Carnage va înregistra până la urmă unicul ei album, "Dark Recollections", cu Michael în postura de unic membru rămas de la înființarea formației. Totuși, în momentul în care casa de discuri Necrosis Records a pus în vânzare albumul în 1990, trupa se desființase deja. În 1990 Michael a fost recrutat de cunoscuta trupă grindcore Carcass, cu care a înregistrat în 1991 albumul
Michael Amott () [Corola-website/Science/316314_a_317643]
-
26 decembrie, cele două delegații au ajuns la mai multe înțelegeri, pentru ca în 28 decembrie 1917 să fie semnat un armistițiu, care suspenda ostilitățile de-a lungul întregului front. Mai înainte de acest moment, bolșevicii ucraineni proclamaseră, în 17 decembrie 1917, înființarea unei republici sovietice ucrainene și formaseră un guvern cu sediul la Harkov. Semnarea tratatului de pace cu Puterile Centrale a fost amânată de către bolșevicii ruși în încercarea de obținere a acordului membrilor Antantei. În 12 ianuarie 1918 reprezentantul Puterilor Centrale
Tratatul de la Brest-Litovsk (Ucraina – Puterile Centrale) () [Corola-website/Science/320027_a_321356]
-
permită organizarea conferinței de la Vilnius, în speranța că se va proclama un stat lituanian care să se separe de Rusia și să se apropie de Germania. Conferința, ținută între 18 și 23 septembrie 1917 a adoptat, însă, o rezoluție de înființare a unei Lituanii independente stabilind că o relație apropiată cu Germania va depinde de recunoașterea noului stat. La 21 septembrie, participanții la conferință au ales cei 20 de membri ai Consiliului Lituaniei pentru a codifica această rezoluție. Autoritățile germane nu
Consiliul Lituaniei () [Corola-website/Science/320080_a_321409]
-
Rusia să renunțe la orice pretenție asupra lor. La 23 martie, Germania a recunoscut independența Lituaniei în baza declarației din 11 decembrie. Nimic, însă, nu s-a schimbat nici în statutul Lituaniei, nici în cel al Consiliului: toate eforturile de înființare a organizațiilor de administrație au fost blocate. Chestiunea formei de guvernământ a statului a rămas în suspensie. Germania prefera o monarhie și a propus o uniune personală cu dinastia prusacă Hohenzollern. Ca alternativă, la 4 iunie, consiliul a decis prin
Consiliul Lituaniei () [Corola-website/Science/320080_a_321409]
-
de la Vilnius, în speranța că ea va proclama separarea națiunii lituaniene de Rusia și stabilirea de relații mai apropiate cu Germania. Această strategie s-a întors, însă, împotriva lor; conferința, ținută între 18-22 septembrie 1917, a adoptat o rezoluție de înființare a unei Lituanii independente și că strângerea relațiilor cu Germania va fi condiționată de recunoașterea noului stat de către aceasta. La 21 septembrie, cei 214 participanți la conferință au ales un Consiliu al Lituaniei format din 20 de membri, cu scopul
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
Statele Unite. Actul din 16 februarie a proclamat "re"-înființarea ("atstatyti") statului lituanian, declarându-l pe acesta succesor al statului lituanian istoric, Marele Ducat al Lituaniei. În acest sens, Consiliul a deviat de la rezoluția adoptată de conferința de la Vilnius, care cerea înființarea ("sudaryti") unui stat lituanian. S-a clarificat, însă, că noul stat va fi diferit de vechiul Ducat: urma să fie organizat doar pe pământurile locuite de etnici lituanieni și avea să fie guvernat pe principii democratice, spre deosebire de ducatul multietnic guvernat
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
agenții de știri, care să asigure un flux de informații și să evite astfel cenzura Aliaților. Cei doi au decis ca numele noii agenții de știri să fie "Anadolu". Mustafa Kemal a sprijinit de îndată ce s-a întâlnit cu cei doi înființarea Agenției Anadolu. Kemal spera să poată transmite știri necenzurate în întreaga lume. El și-a dat seama de importanța pe care o are reflectarea corectă a luptei revoluționarilor turci în mediile naționale și internaționale. Fuga lui Celaleddin Arif din capitală
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
Rezultatul acestor negocieri aveau să fie reflectate în textul Tratatului de la Sèvres (10 august 1920). În sud-estul Anatoliei activa o puternică mișcare a armenilor, care se bucura de sprijinul francezilor. Acordul franco-armean din 1916 asigura controlul armenilor asupra Ciliciei în schimbul înființării Legiunii franco-armene, care să lupte de partea Antantei. Francezii urmărea să unească RD Armeană cu Cilicia trecută sub controlul armenilor. Printr-o asemenea unire, RD Armeană ar fi dispus de resurse suficiente ca să reziste expansionismului bolșevic. Armata naționaliștilor turci a
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
fost propuse în 1919 de Șerif Pașa, reprezentantul „Societății pentru Înălțarea Kurdistanului” ("Kürdistan Teali Cemiyeti"), la Conferința de pace de la Paris. Șerif definea astfel granițele regiunii: Niciuna dintre aceste propuneri nu a fost inclusă în Tratatul de la Sèvres, care prevedea înființarea unui Kurdistan mult mai puțin întins, aflat doar pe teritoriul Turciei de azi. Nu erau cuprinse în Kurdistan regiunile locuite de kurzi în Iran, în Irak (aflat sub control britanic) și în Siria (aflată sub controlul francez). Chiar și aceste
Tratatul de la Sèvres () [Corola-website/Science/320144_a_321473]
-
principalele puteri aliate, urma să fie încredințată unui mandatar ales de sus-numitele puteri. Puterea mandatară urma să fie responsabilă pentru punerea în practică a declarației din 2 noiembrie 1917 a guvernului britanic și adoptată mai apoi de puterile aliate cu privire la înființarea în Palestina a unui cămin național pentru evrei, fără prejudicierea drepturilor religioase și civile ale comunităților neevreiști care locuiau regiunea sau cu diminuarea drepturilor și statutului politic de care se bucurau evreii în alte state. Palestina a trecut în mod
Tratatul de la Sèvres () [Corola-website/Science/320144_a_321473]
-
martie 1952 - februarie 1954) și locțiitor de ministru al culturii (octombrie 1953 - februarie 1954). A fost trimis apoi ca ambasador în R.P. Bulgaria și în R.P. Ungară. În mai 1961 a fost decorat cu medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]
-
Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București; - 150 ani de la moartea lui Mozart; "- Die ersten Mozart-Aufführungen in Rumänien"; Muzica românească, în: Serdika; - Redacții muzicale româno-ruse, în: Muzica; - Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București, în: Muzica; - Știri noi despre redacțiile muzicale româno-ruse, în: Muzica; - La bicentenarul nașterii lui Mozart; - Pagini din trecutul muzicii noastre legată de lupta poporului. Unirea Țărilor Române și muzica, în: Muzica; - București la
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
istoria muzicii românești, vol. 1; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 2, 1970, editor Gheorghe Firca; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 3; - Pagini din istoria muzicii românești, vol. 4. Muzicologie (Monografii): D. G. Kiriac la 50 de ani de la înființarea Societății corale „Carmen”, în: Muzica (în colaborare cu Ion D. Chirescu și Vasile Popovici); Glinka, în: Probleme de muzică; Gavriil Musicescu (schiță monografică); D. G. Kiriac. Folclor (Studii): Sufletul românesc în muzica populară românească. Către diriguitorii revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii românești. Cercetări de istorie și folclor, vol. 5; Pedagogie muzicală, învățământ: Observațiuni relative la învățământul muzical din școala secundară, în: Muzica; O catedră de pedagogie muzicală la Conservatorul din București, în: Muzica; Înființarea unei catedre de pedagogie la Conservator, în: Rampa; Educația muzicală, în: Program de lucru pentru acțiunea culturală; Muzica românească la Praga. România la întâiul Congres internațional de educație muzicală, ținut la Praga în aprilie 1936; Die Musikerziehung in Rumänien; Musikerziehung
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]