76,894 matches
-
Assuan”, dar și peisaje în care se simte influența grigoresciană. Sunt expuse de asemenea o serie de lucrări ce ilustrează, în stilul său și gama cromatică specifică, florile sale preferate - cârciumăresele - descoperite la un florar de origine germană Gardon de pe Strada Mihai Bravu, flori cu care umpluse într-o perioadă și grădina din fața casei. Din călătoriile sale prin țară și străinătate a imortalizat pe pânză locuri și peisaje, precum „Casă la Vitré”, „Peisaj marin” (Veneția), „Case la Chioggia” din perioada de
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
pe pânză locuri și peisaje, precum „Casă la Vitré”, „Peisaj marin” (Veneția), „Case la Chioggia” din perioada de maturitate când pasta groasă și conturul negru deja îl caracterizau. Petrașcu era o fire mai izolată, dar putea fi întâlnit uneori pe străzile vechiului oraș în compania soției ori a ficei sale Mariana sau cu șevaletul la ruinele Curții Domnești, după cum relata într-unul din articolele sale omul de cultură și publicistul târgoviștean Ion Gh. Vasiliu. Terasa casei, atunci când nu lucra, era martora
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
este un muzeu județean din Pucioasa, amplasat în Str. Primăverii nr. 1. În centrul orașului Pucioasa, la intersecția străzii principale, numită cândva Strada Regală cu Bulevardul Castanilor, se află Muzeul de Etnografie, adăpostit în "Casa Dobrescu". "Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
este un muzeu județean din Pucioasa, amplasat în Str. Primăverii nr. 1. În centrul orașului Pucioasa, la intersecția străzii principale, numită cândva Strada Regală cu Bulevardul Castanilor, se află Muzeul de Etnografie, adăpostit în "Casa Dobrescu". "Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
subcarpatice din secolul al XIX-lea. Intrarea în casă se face printr-o scară interioară din lemn care te conduce la etajul cu prispă, cu vedere la sud și vest, de unde primește mult soare și cuprinderea mișcării pe cele două străzi. O altă scară exterioară din lemn adăugată ulterior coboară de la încăperile scunde așezate sub dos spre curte" (Stancu Dumitru, File de monografie - Pucioasa, 1995). Expoziția de etnografie, amenajată în această casă, oferă vizitatorului o imagine grăitoare și autentică a muncii
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
este un muzeu național din Iași, amplasat în Str. Mihail Kogălniceanu nr. 11. Aflat în Iași, pe strada Mihail Kogălniceanu la nr.11, este un reper spațio-temporal la care suntem obligați să raportăm „rutele de viață creatoare” ale istoricului, gazetarului, scriitorului, avocatului, omului politic, dar și pe ale omului Mihail Kogălniceanu (1817-1891). Muzeul a fost redeschis pentru public
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
este un muzeu județean din Ploiești, amplasat în Str. Nicolae Simache nr. 1 (în perioada restaurării expoziția a putut fi vizitată în sala Auditorium a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, din Ploiești, strada Toma Caragiu nr. 10). Pe data de 19 mai 2016, Muzeul Ceasului a redeschis porțiile sediului din Str. Nicolae Simache nr. 1, Ploiești. din Ploiești, unic în rețeaua muzeală din România, înființat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
din Cristur (jud. Sălaj) fiind transformată în muzeu în anul 1997. Poartă numele fondatorului Sipos László (1948-1997), profesor . Este o casă tipică zonei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, construită pentru oameni mai înstăriți. De forma dreptunghiulara, dispusă perpendicular pe stradă, este clădita pe o fundație de cărămizi, combinate cu piatră de rău, pereții groși fiind clădiți din văioage alternate cu cărămidă arsă. Este înconjurată de un târnaț în formă de U, în partea dinspre stradă, pe lungimea casei și în
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
forma dreptunghiulara, dispusă perpendicular pe stradă, este clădita pe o fundație de cărămizi, combinate cu piatră de rău, pereții groși fiind clădiți din văioage alternate cu cărămidă arsă. Este înconjurată de un târnaț în formă de U, în partea dinspre stradă, pe lungimea casei și în spate, susținut de 14 stâlpi de forma octogonala. Componentă casei este de 3 încăperi, în primul spațiu se află cameră curată cu piesele de mobilier, costume populare și textile. Al doilea spațiu, unde se află
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
trecut "Societatea Muzeul", "Muzeul orășenesc Suceava", "Muzeul Regional al Bucovinei", "Muzeul Regional Suceava", "Muzeul Județean Suceava", "Complexul Muzeal Bucovina") este principala instituție muzeală din județul Suceava. Aceasta funcționează într-o clădire construită între anii 1902-1903, în stil baroc, situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 33, în centrul municipiului Suceava. Clădirea Muzeului Bucovinei a fost inclusă, sub denumirea de "Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal „Bucovina”", pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Clădirea care
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
decroș, în axul căruia se găsește la parter intrarea, iar la etaj un balcon din fier forjat și un altorelief reprezentând stema Moldovei, mărginită lateral de o cunună. Același decroș este prezent și la cele două extremități ale edificiului, dinspre Strada Ștefan cel Mare. Fațada este împărțită pe orizontală în două registre: cel corespunzător parterului, cu ferestre dreptunghiulare prinse într-un parament de bosaje de tip rustic, și cel superior, cu ferestre deasupra cărora sunt dispuse elemente în relief, fie sub
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
devine Complexul Muzeal Bucovina, iar apoi, în 1994, Muzeul Național al Bucovinei, în subordonarea directă a Ministerului Culturii. În prezent, instituția este cunoscută ca Muzeul Bucovinei sau Muzeul Național al Bucovinei. Birourile sale se află în clădirea monument istoric din Strada Ștefan cel Mare nr. 33, alături de secția de istorie, care constituie Muzeul de Istorie din Suceava. Instituția are secții de arheologie, istorie, științele naturii, artă, memoriale, observator, bibliotecă (cu peste 82.000 de volume), laborator zonal de restaurare și conservare
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
specializate pentru ajutor nici chiar în situațiile de urgență. Peste 25% dintre persoanele adulte fără adăpost au probleme psihiatrice care pot fi diagnosticate prin observare directă, iar 40% au dezvoltat afecțiuni similare psihozelor. Circa 56% din oamenii care ajung în stradă din cauza problemelor psihice consumă alcool și suferă de boli precum schizofrenie, tulburări de personalitate cu diferite grade de retard. Principalele cauze pentru care oamenii ajung în stradă sunt conflictele familiale, în special divorțul, evacuările, pierderea locului de muncă și, specific
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
40% au dezvoltat afecțiuni similare psihozelor. Circa 56% din oamenii care ajung în stradă din cauza problemelor psihice consumă alcool și suferă de boli precum schizofrenie, tulburări de personalitate cu diferite grade de retard. Principalele cauze pentru care oamenii ajung în stradă sunt conflictele familiale, în special divorțul, evacuările, pierderea locului de muncă și, specific persoanelor cu probleme de sănătate mintală, escrocheriile. Unele persoane ajung în stradă pentru că au fost date afară din casă de către propria familie, pe când altele pentru că au avut
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
tulburări de personalitate cu diferite grade de retard. Principalele cauze pentru care oamenii ajung în stradă sunt conflictele familiale, în special divorțul, evacuările, pierderea locului de muncă și, specific persoanelor cu probleme de sănătate mintală, escrocheriile. Unele persoane ajung în stradă pentru că au fost date afară din casă de către propria familie, pe când altele pentru că au avut o casă care a fost retrocedată fostului proprietar, în urma legii caselor naționalizate. Eșecul personal și neadaptarea la condițiile sociale existente fac parte cauzele endogene ale
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
acasă pentru că nu vor să se supună regulilor impuse de părinți (să învețe, să aibă un program limitat de acces la internet sau programe TV, să se întoarcă acasă la ore stabilite etc.), dar există și adulți care decid că strada este mult mai ușor de suportat. Unele persoane ajung oameni ai străzii pentru că nu se pot adapta mediului familial, în mare măsură din cauza tulburărilor de comportament. Sunt imprevizibili, generează teamă și au un potențial agresiv sporit. Un studiu efectuat în
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
învețe, să aibă un program limitat de acces la internet sau programe TV, să se întoarcă acasă la ore stabilite etc.), dar există și adulți care decid că strada este mult mai ușor de suportat. Unele persoane ajung oameni ai străzii pentru că nu se pot adapta mediului familial, în mare măsură din cauza tulburărilor de comportament. Sunt imprevizibili, generează teamă și au un potențial agresiv sporit. Un studiu efectuat în București în perioada decembrie 2008 - noiembrie 2009, a indicat faptul că din
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
familial, în mare măsură din cauza tulburărilor de comportament. Sunt imprevizibili, generează teamă și au un potențial agresiv sporit. Un studiu efectuat în București în perioada decembrie 2008 - noiembrie 2009, a indicat faptul că din 100 de persoane care trăiesc pe străzi, 77% sunt bărbați, iar restul de 23% sunt femei și că 98% dintre oamenii fără adăpost sunt din București, iar restul de 2% sunt veniți din provincie. În ceea ce privește categoriile de vârstă predominante ale care locuiesc pe străzile bucureștene sunt 46-55
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
care trăiesc pe străzi, 77% sunt bărbați, iar restul de 23% sunt femei și că 98% dintre oamenii fără adăpost sunt din București, iar restul de 2% sunt veniți din provincie. În ceea ce privește categoriile de vârstă predominante ale care locuiesc pe străzile bucureștene sunt 46-55 ani la bărbați și 26-35 la femei. Dintre cei intervievați, 45% nu aveau carte provizorie de identitate și nici certificat de naștere, cu care să își poată dovedi datele cu care se identifică. Același studiu arată că
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
ani la bărbați și 26-35 la femei. Dintre cei intervievați, 45% nu aveau carte provizorie de identitate și nici certificat de naștere, cu care să își poată dovedi datele cu care se identifică. Același studiu arată că 24% dintre oamenii străzii din București au doar studii primare, 60% au studii medii și 8% au studii superioare, iar 84% dintre cei care locuiesc pe străzi sunt calificați profesional. O altă „sursă” de oameni ai străzii sunt copiii care provin din centrele de
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
care să își poată dovedi datele cu care se identifică. Același studiu arată că 24% dintre oamenii străzii din București au doar studii primare, 60% au studii medii și 8% au studii superioare, iar 84% dintre cei care locuiesc pe străzi sunt calificați profesional. O altă „sursă” de oameni ai străzii sunt copiii care provin din centrele de plasament care, după împlinirea vârstei de 18 ani, sunt eliminați din sistemul de protecție a copilului și nu mai au unde să locuiască
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
Același studiu arată că 24% dintre oamenii străzii din București au doar studii primare, 60% au studii medii și 8% au studii superioare, iar 84% dintre cei care locuiesc pe străzi sunt calificați profesional. O altă „sursă” de oameni ai străzii sunt copiii care provin din centrele de plasament care, după împlinirea vârstei de 18 ani, sunt eliminați din sistemul de protecție a copilului și nu mai au unde să locuiască.
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
dezideratul initial al statutelor și unul din principiile care au dus la întemeierea Societății - am acordat pensii văduvelor și orfanilor scriitorilor dispăruți”. În urma insistențelor lui Corneliu Moldovanu, SSR este înzestrată cu un teren valoros pe fostul Bulevard Carol, colț cu strada Caimata. În calitate de președinte al SSR, a oferit ajutoare pentru văduvele și orfanii scriitorilor, a oferit protecție scriitorilor tineri, recomandându-i la edituri, a oferit concedii de vară în stațiuni climaterice. În anul 1938, împreună cu Ionel Teodoreanu, întocmește proiectul Casei de
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
produs autohton, al vaccinării antivariolică obligatorie a populației din ținut și al utilizării seroterapiei în tratamentul bolnavilor de difterie. A contribuit mult la pregătirea felcerilor, moașelor și asistentelor de caritate. În prezent, Spitalul de Boli Infecțioase din Chișinău și o stradă adiacentă îi poartă numele. s-a născut la 15 ianuarie 1864, în Chișinău, fiind primul copil din cei șase ai familiei unui militar. A învățat la gimnaziul de băieți din Chișinău. În 1885 a intrat la Facultatea de Medicină a
Toma Ciorbă () [Corola-website/Science/334057_a_335386]
-
1953−1954 și 1963−1966) și rector (1956−1957) al Institutului Politehnic Timișoara. Pentru activitatea sa științifică i se acordă mai multe distincții, între care Ordinul Muncii cl. a III-a și Ordinul Meritul Științific cl. a III-a. O stradă din Timișoara îi poartă numele. Tot numele său îl poartă principalul amfiteatru al Facultății de Automatică și Calculatoare, precum și concursul de software din facultate.
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]