76,894 matches
-
licitație publică, pentru suma de 83.000 de lei, casa Porumbaru din strada Cătun. La 31 iunie 1897 primește autorizația de construcție numărul 319, care prevedea construirea unui corp suplimentar cu suprafața de 62,70 m, precum și refacerea fațadei de la stradă a clădirii existente. Construcția și renovarea s-au executat pe baza planurilor arhitectului elvețian Louis Blanc. Între timp, în anul 1893 , Take Ionescu cumpără cu suma de 12.000 lei de la colegul său de partid Alexandru Djuvara, o locuință modestă
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
într-un document privind clădirea unei biserici cu mănăstire. Aceasta a fost sfințită pe numele lui Sf. Petru și subordinată diecezei Freising. În Evul Mediu Scharnitz a fost o importantă poartă de intrare spre Tirol pe ruta comercială Veneția-Augsburg, denumită "Strada d´Allemagna". Inițial satul a făcut parte din județul Werdenfels (Bavaria), granița cu județul Tirol fiind "Castelul Schlossberg" la nord de Seefeld. Dar tirolezii au încercat să mute granița spre pasul Scharnitz care a fost pe atunci de importanță strategică
Scharnitz () [Corola-website/Science/335190_a_336519]
-
500.000). Stația de tren Karwendelbahn (München - Garmisch-Partenkirchen - Innsbruck) și Linia S6 (S-Bahn) Scharnitz este situată în centrul orașului. Cu automobilul se ajunge în comună, venind din nord (München) peste Autostrada A 95 în direcția Garmisch-Partenkirchen și mai departe peste strada regională B 2 peste Mittenwald, din sud urmând străzii regionale B 177 via Seefeld. Blazonul comunei Scharnitz reprezintă "Porta Claudia" ca fortificație din timpul Războiului de Treizeci de Ani precum intrarea în Tirol. Drapelul este negru-galben dungat (1: 1) cu
Scharnitz () [Corola-website/Science/335190_a_336519]
-
și Linia S6 (S-Bahn) Scharnitz este situată în centrul orașului. Cu automobilul se ajunge în comună, venind din nord (München) peste Autostrada A 95 în direcția Garmisch-Partenkirchen și mai departe peste strada regională B 2 peste Mittenwald, din sud urmând străzii regionale B 177 via Seefeld. Blazonul comunei Scharnitz reprezintă "Porta Claudia" ca fortificație din timpul Războiului de Treizeci de Ani precum intrarea în Tirol. Drapelul este negru-galben dungat (1: 1) cu stema municipiului la mijloc.
Scharnitz () [Corola-website/Science/335190_a_336519]
-
este un monument de arhitectură de însemnătate națională, situat la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle din Chișinău. A fost introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Prima atestare documentară a proprietății datează 1841, când M. Mihailov care l-a vândut fratelui
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
arhitectul Viktor Rudenko. În prezent, clădirea aparține teatrului „Luceafărul”, care a dat-o în arendă unui agent economic pe o perioadă de 29 de ani. Clădirea este situată la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, cu fațadele aliniate la străzile Mihai Eminescu și Veronica Micle. Demisolul este înalt. Camerele sunt grupate perimetral pereților, de ambele părți ale culoarului central, prin care are loc intrarea secundară în casă din direcția curții interioare. Etajul superior este alcătuit din șapte camere luxoase, iar
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
superior este alcătuit din șapte camere luxoase, iar cel inferior din odăile pentru servitori, bucătărie și încăperi de gospodărie. Tenciuala fațadelor este netedă, cu excepția detaliilor decorate în jurul geamurilor și a demisolului, căptușit cu piatră tăiată. Fațada principală este orientată spre strada Mihai Eminescu și care include intrarea principală. Compoziția este simetrică, alcătuită din șapte axe, în șase dintre care sunt amplasate ferestre, iar în acea centrală intrarea de onoare. Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadramente în arc ogival, conturate cu o arhivoltă
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
lui Saladin. O astfel de cursă este descrisă și de Itzhak Shami în nuvela sa, „Răzbunarea străbunilor.” La sfârșitul festivităților, publicul revenea la Ierusalim, în amiaza Joii Mari a creștinilor ortodocși, ziua care precede Vinerea Mare. După o ultimă procesiune pe străzile orașului, delegațiile se risipeau fiecare în drumul ei către casă. Ziaristul britanic Philip Perceval Graves, fratele poetului și scriitorului Robert Graves a oferit o descriere vie a întoarcerii convoiului de pelerini de la țară la Ierusalim, trecând prin Poarta Jaffa. În
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
Dacă până atunci, denumirea de „stiletto” făcea referire doar la toc, acum această denumire începe să se aplice întregului pantof. Oficial, pantofii stiletto au cunoscut o oarecare ieșire din scenă, în timpul erei Beatles, însă au rămas populari la nivel de stradă, întrucat numeroase femei au refuzat să renunțe la acest tip de încălțăminte în viețile lor. O noua versiune a acestor pantofi a revenit în atenție în 1974, datorită designerului Manolo Blahnik. Acesta și-a denumit noul model de toc „cui
Pantofi stiletto () [Corola-website/Science/335226_a_336555]
-
dintre puținii care au rămas în funcție. Congresul Uniunii Sindicatelor dominat de comuniști a votat în unanimitate pentru înlocuirea celor 12 miniștri demisionari cu miniștri comuniști. Ca urmare a faptului că muncitorii înarmați și angajații Miliției Poporului au ieșit în stradă, Svoboda a refuzat să reprime insurecția prin folosirea forței militare, spunând că „armata nu va lupta împotriva poporului”. Două zile mai târziu (și la o zi după o grevă generală la care au participat 2,5 milioane de cetățeni), președintele
Ludvík Svoboda () [Corola-website/Science/335188_a_336517]
-
propriilor scopuri, Svoboda continuă să se bucure de un grad de respect în rândul cehilor și slovacilor, probabil, din cauza poziției sale curajoase și a tăriei de caracter dovedite în mai multe rânduri în momentele cruciale ale istoriei cehoslovace. Piețe și străzi, atât în Republica Cehă, cât și în Slovacia continuă să-i poarte numele, în timp ce numele majorității liderilor din perioada comunistă au fost îndepărtate după Revoluția de Catifea. Atitudinea sa poate fi, probabil, explicată prin propriile sale cuvinte: „Tot ceea ce am
Ludvík Svoboda () [Corola-website/Science/335188_a_336517]
-
Moldovei. Pentru a extinde spațiul de expoziție, la dreapta clădirii a fost construită o aripă din două niveluri, simetrică cu cea din stânga, atât după amplasament cât și după arhitectură. Astăzi, clădirea este sediul Muzeului Național de Arte. Clădirea este aliniată străzii și are forma literei „T”. Este ridicată în două etaje pe un subsol. La joncțiunea aripilor se află o scară cu trei rampe care urcă la etaj. Un perete longitudinal împarte interiorul în două părți de mărime diferită, un culoar
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
în aceeași idee, insistă ca tecucenii să renunțe la construcțiile din lemn pentru cele din cărămidă, mult mai puțin vulnerabile la foc. Tot în mandatul său se amenajează bulevardul Gării de Sud și se pavează cu piatră cubică mai multe străzi. Preocuparea sa pentru sănătatea și binele semenilor s-a manifestat până la finalul vieții, survenit în data de 6 august 1894. Testamentul său prevede ca suma de 200.000 de lei aur să fie folosită pentru construcția unui spital modern în
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
a fost introdus odată cu apariția creștinismului în România. Sărbătoarea Nașterii Domnului se ține pe 25 și 26 decembrie. Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea. Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând cântece de stea
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
din Cluj-Napoca, realizat în anul 2006, este amplasat la intrarea în Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, la intersecția străzilor George Barițiu si Emil Isac. Are forma unui cub de beton, placat cu marmură albă, pe lateral regăsindu-se numele închisorilor în care au suferit detinuți anticomuniști, placate cu marmură neagră. Cubul simbolizează celula unei închisori. Monumentul închinat victimelor rezistenței
Monumentul Rezistenței Anticomuniste () [Corola-website/Science/335288_a_336617]
-
și alți muzicanți recrutați în funcție de eveniment. După seria de înregistrări, soții Maria și Tică Lătărețu au rămas în București, începând să-și caute angajamente la diferite cârciumi și restaurante. Astfel au început să cânte la restaurantul lui Marcu Căciularu din strada Vespasian, din spatele Gării de Nord. În anul 1938 au cântat la restaurantul „Luna Bucureștiului“, iar din anul 1939 la restaurantul „Dorul Ancuței“ de pe strada Alexandru Lahovary. Altă bandă veche de lăutari din Lelești a fost cea condusă de vioristul Petre Zlătaru (n.
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
caute angajamente la diferite cârciumi și restaurante. Astfel au început să cânte la restaurantul lui Marcu Căciularu din strada Vespasian, din spatele Gării de Nord. În anul 1938 au cântat la restaurantul „Luna Bucureștiului“, iar din anul 1939 la restaurantul „Dorul Ancuței“ de pe strada Alexandru Lahovary. Altă bandă veche de lăutari din Lelești a fost cea condusă de vioristul Petre Zlătaru (n. 1906 - d. ?), care și-a vândut casa și s-a mutat la Târgu Jiu. El a cântat la Orchestra „Taraful Gorjului” și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
1906, în numărul 6133 al ziarului „Adevărul”, Emil D. Fagure remarcându-i virtuozitatea, afirmă despre lăutar că "„a ridicat țambalul la instrument de concert”". În această perioadă își începe angajamentele cu orchestra lui Cristache Ciolac la restaurantul „Iordache Ionescu” de pe strada Covaci. Între anii 1911-1914 a înregistrat pentru câteva case de discuri rusești câteva melodii concertante la țambal. A murit în anul 1925 la București, la vârsta de aproape 60 de ani, fiind înmormântat la cimitirul „Pătrunjel” (azi „Reînvierea”) din Colentina
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
din stația Groenplaats către malul stâng al Scheldei, permițând tramvaielor să ajungă în stația terminus din districtul Linkeroever având o singură oprire intermediară, la Van Eeden. Era prevăzut și un tunel spre sudul orașului, către Muzeul de Arte Frumoase și strada Nationalestraat, dar n-a fost niciodată realizat, în timp ce vechiul spațiu al buclei subterane de întoarcere a fost reconvertit într-o parcare, ceea ce a anulat complet proiectul. Între timp, în 1987, tunelul Reuzenpijp, construit la 25 de metri adâncime, a fost
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
18 aprilie 2015 și a primit numele de Linia 8. În afara celor două axe deja realizate, au fost plănuite și două extensii ale celei de-a doua, între stațiile Park și Bank, respectiv Marie-Theresialei și accesul spre Banca Națională din strada Frankrijklei. Au existat de asemenea planuri pentru o a treia axă pe direcția nord-sud, care ar fi pornit din stația Klapdorp, ar fi ajuns pe strada Melkmart, apoi din stația Groenplaats pe sub strada Nationalestraat în direcția Muzeului de Arte Frumoase
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
doua, între stațiile Park și Bank, respectiv Marie-Theresialei și accesul spre Banca Națională din strada Frankrijklei. Au existat de asemenea planuri pentru o a treia axă pe direcția nord-sud, care ar fi pornit din stația Klapdorp, ar fi ajuns pe strada Melkmart, apoi din stația Groenplaats pe sub strada Nationalestraat în direcția Muzeului de Arte Frumoase. Aceste planuri nu au fost niciodată puse în aplicare. În iunie 2015, Ministrul Mobilității în Flandra, Ben Weyts, a aprobat fonduri în valoare de 8.4
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
Marie-Theresialei și accesul spre Banca Națională din strada Frankrijklei. Au existat de asemenea planuri pentru o a treia axă pe direcția nord-sud, care ar fi pornit din stația Klapdorp, ar fi ajuns pe strada Melkmart, apoi din stația Groenplaats pe sub strada Nationalestraat în direcția Muzeului de Arte Frumoase. Aceste planuri nu au fost niciodată puse în aplicare. În iunie 2015, Ministrul Mobilității în Flandra, Ben Weyts, a aprobat fonduri în valoare de 8.4 milioane de euro pentru un nou tunel
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
se produc des accidente. În 2016 vor începe lucrări de amenajare a unei noi linii spre nordul orașului, prevăzute a fi finalizate în 2019. Acestea presupun printre altele și construirea unei noi rampe de acces către stația subterană Opera, pe strada Frankrijklei. Din 2018, tramvaiul 10 de la Deurne va trece prin tunelul Reuzenpijp. În 2020 este programată deschiderea stațiilor Carnot, Drink și Foorplein.
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
de clădiri este compus din vila urbană (litera A) și clădirea fostei clinici de hidroterapie (litera B). Vila medicului Tumarkin este o casă de locuit construită la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter, amplasată la intersecția străzilor A. Pușkin și A. Șciusev. Fațadele au o arhitectură eclectică cu reminiscențe clasice, abundând în detalii decorative. Fațada principală este orientată spre strada Pușkin și are o compoziție disimetrică, cu amplasarea unui rezalit în partea centrală, reprezentând intrarea de onoare
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
de locuit construită la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter, amplasată la intersecția străzilor A. Pușkin și A. Șciusev. Fațadele au o arhitectură eclectică cu reminiscențe clasice, abundând în detalii decorative. Fațada principală este orientată spre strada Pușkin și are o compoziție disimetrică, cu amplasarea unui rezalit în partea centrală, reprezentând intrarea de onoare (astăzi înlocuită cu o fereastră), un gol în arc, decorația plastică a arhivoltei căruia prin bolțari îl scoate în evidență în raport cu restul ferestrelor
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]