8,238 matches
-
Legionare a județului Bacău în perioada 9 septembrie 1940 21 ianuarie 1941; la împlinirea unui secol de viață, 25 octombrie 1905 25 octombrie 2005, și a 23 ani de temniță grea 1941-1964, din partea camarazilor băcăuani: „Ziua de azi Părinte, vă închinăm prinos Un secol cât o mie, v-ați răzbunat cu ele Ați înmulțit cu sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
azi Părinte, vă închinăm prinos Un secol cât o mie, v-ați răzbunat cu ele Ați înmulțit cu sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au fost îndemn, datorie și poruncă. În lungul drum al Golgotei sale, Gheorghe Mântulescu lasă din ființa sa un strop de sânge, tencuială pentru România de mâine, creștină și eternă. Noi, cei care îl ducem azi pe ultimul drum, ne închinăm smeriți la rămășițele sale pământești care nu au fost hoit, ci un instrument al sufletului prin care își va însori viața viitoare. Rănile sale vor fi mărturie după care Dumnezeu va recunoaște că aici pe pământ a slujit aproapelui, a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care voiau să mă piardă în lava unei robiri eterne, Dumnezeu m-a ocrotit și mi-a lungit viață cu ani mulți ca să mărturisesc. Să mărturisesc martiriul camarazilor mei. Hazardul e mare, puterile mici, eu nevrednic și rănile adânci. Mă închin cu pietate la icoanele camarazilor mei plecați demult la cer, camarazi cu care am pătimit „veacuri de nopți” fără de zori, în cavouri umede, cu bolți înghețate. Să ne întoarcem la matca străbună, la firescul uman. Noua democrație a devastat ultimele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Neam. Au zidit altare, nu au pângărit cele sfinte și nu au doborât biserici. Au murit mii și mii pentru apărarea lor, pentru supraviețuirea neamului nostru în istorie pe linia creștină. Legionarii nu sunt români? Nu sunt creștini? Nu se închină și ei lui Hristos Dumnezeu? Pământule, nu îngădui nelegiuiților să ascundă la infinit sângele nostru. Iar voi, cei ce purtați greu jurământ, smeriți vă la iconostase, căci timpul sub care trăim e sfâșiat de bezne cu dibăcie manevrate de cei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de pildă, îi evocă pe Horea, Cloșca și Crișan în ipostazele unui oratoriu național. În Legile pământului se întoarce la „învățăturile” lui Neagoe Basarab, dar nu îi uită nici pe Constantin Brâncoveanu, Petru Cercel, Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, cărora le închină, omagial, gânduri proprii, reconturând un tablou al mitologiei locale, integrată în spațiul liric. Lexicul, dar mai ales sintaxa lirică relevă aspirațiile religioase ale autorului, unele poeme părând a fi, nu atât prin conținut, cât prin atitudine, scurte predici morale. Coeziunea
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
jos, copii!, Chișinău, 1990; Cartușiera, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1991; De ce v-ați dus de-acasă?, Chișinău, 1991; Bocetul, Chișinău, 1992; Dioptrii pentru ochelarii de cai, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1995; Ghicitori, Chișinău 1995; Stihuri marțiale, Chișinău, 1999; Toporul taie închinându-se, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici cu literatura ș.a.m.d. Const. Rîuleț dă, în foileton, romanul Capșa în refugiu, G. Botez scrie cronica rimată Poliția în versuri, tot Const. Rîuleț fiind autorul unei poezii închinate lui Octavian Goga (Oaspeților noștri). Deși a avut o existență scurtă, revista a contribuit la stimularea interesului scriitorilor pentru teatru, la promovarea unui repertoriu dramatic original. M. Pp.
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
literare, librete de operă, schițe umoristice etc. Valoarea lor literară e însă discutabilă din cauza numeroaselor concesii făcute imperativelor social-politice ale vremii. Poezia pare să fie segmentul ce rezistă în parte. Începuturile stau sub semnul lui Serghei Esenin, căruia îi sunt închinate și câteva poeme, versurile din primele volume, Tăceri pentru apă vie și Mătănii de zăpadă (1943), purtând amprenta elegiacă, nostalgică a poetui rus („Azi a fost ucis mânzul cel șchiop/ - martor n-a fost decât un plop -/ i-ai înfipt
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
sau a unor „strigături cu mult duh de satirizare”. Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri (1934) este o lucrare cu o declarată finalitate pedagogică, în care, folosindu-se de un citat aparținând geografului Ion Simionescu, autorul îndeamnă tineretul „să se închine cu smerenie în fața semnelor ce se mai găsesc din veacurile trecute”. Capitolul Sufletul românului de pe Târnavă reia problematica din colecția de folclor și o îmbogățește. În V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, o documentată monografie
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
suferă de schematism, ideile nu au anvergura așteptată, ba chiar propensiunea tezistă induce, uneori, un umor involuntar. În povestirea Bani calpi, bunăoară, un octogenar, creștin, pe nume Maximian, este considerat vinovat de „falșificarea” unor bani. Locuitorii orașului Istros, care se închinau vechilor zei, îl condamnă la moarte, fără nici o judecată, pe cel ce nu e de aceeași religie cu ei. Tema martiriului primilor creștini este însă expusă neconvingător, autorul transferă, neadecvat, gânduri proprii unor personaje incapabile să reflecteze asupra marilor întrebări
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
și Muntenia și sunt incluse în colecțiile de poezii populare ale lui V. Alecsandri și G. Dem. Teodorescu. Primele versuri sugerează cadrul desfășurării acțiunii: „La poalele codrului, / În mijlocul câmpului”. Freamătul codrului însoțește însingurarea eroului, care ospătează dorind tovărășia cuiva. El închină plosca, pe rând, calului, armelor și codrului. Doar pădurea vibrează la vorbele voinicului. Atmosfera în care se desfășoară dialogul dintre haiducul mândru - „Nalt la stat, / Mare la sfat / Și viteaz cum n-a mai stat” - și natură este preponderent lirică
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
fluviile în mare”. Astăzi, buddhismul este privit de savanți ca fiind prima religie universală, urmată mai târziu de creștinism și islamism. În mod fals, buddhismul este socotit o religie fără Dumnezeu, întrucât nihil sine Deo, iar adeseori credincioșii i se închină lui Buddha ca lui Dumnezeu. Pe de altă parte, s-a pus accentul eronat pe ideea că buddhismul este o filosofie și nu o religie. În India separația între cele două domenii nu se produce ca în Occident, după cum am
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Buddha zăbovea frecvent în timpul anotimpului ploios. Iluminatul a dirijat comunitatea progresiv formată în jurul lui, grație forței persuasive care se degaja din personalitatea sa armonioasă. El a reușit să-i convertească la Uruvilvă pe cei trei frați Kăśyapa, brahmani care se închinau mai ales zeului focului, Agni, și apoi pe cei 1000 de discipoli ai acestora, care se numeau Jătila. La Răjagrha au fost convertiți doi brahmani, prieteni din copilărie, Śăriputra (păli: Săriputta) și Maudgalăyana (păli: Mogallăna), ambii meniți să devină lideri
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se ivesc păduri de santal și parcuri de agrement; în sfârșit, 5 000 de comori (nidhăna) ies din pământ și se dezvăluie.Baia nou născutului este pregătită de năgașii Nanda și Upananda. După îmbăiere, toți năgașii merg să i se închine, așa cum li se închinaseră și celorlalți Buddha anteriori. Ei au presărat înaintea lui flori de mandăra, bucurându-se din inimă că își pot aduce omagiul. După moartea mamei, care va renaște în cerul Tuśita, copilul este dus la Kapilavastu. 500
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
santal și parcuri de agrement; în sfârșit, 5 000 de comori (nidhăna) ies din pământ și se dezvăluie.Baia nou născutului este pregătită de năgașii Nanda și Upananda. După îmbăiere, toți năgașii merg să i se închine, așa cum li se închinaseră și celorlalți Buddha anteriori. Ei au presărat înaintea lui flori de mandăra, bucurându-se din inimă că își pot aduce omagiul. După moartea mamei, care va renaște în cerul Tuśita, copilul este dus la Kapilavastu. 500 de Śăkyași îl invită
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
utilizat iconografia divinităților yakșa, foarte venerate în India antică, pentru a transpune ideea unui Buddha ca ființă supraumană. De fapt, noua ritualitate buddhistă, constând în ofrande de flori, alimente, tămâie, muzică și rugăciuni, prezenta o continuitate puternică cu vechile culte închinate zeilor. Existau de asemenea în simbolismul solar influențe iraniene și centro-asiatice. Școala din Mathură a impus anumite reguli iconografice în ceea ce privește reprezentarea lui Buddha: umărul drept descoperit, pliurile abia vizibile ale mantiei monahale și principalele semne ale sfințeniei: protuberanța craniană (ushnīsha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
anunțat că Maria e nevinovată, iar cel care urma să fie copilul său este de fapt Fiul lui Dumnezeu (Matei, 1, 18-25). La câteva zile după naștere, micul Siddhărtha a fost dus la templu, unde statuile zeilor i s-au închinat. Apoi el a fost luat în brațe de bătrânul ṛși Asita, venit special din Himalaya să-l vadă pe noul-născut. Bătrânul înțelept și-a exprimat regretul că nu va mai trăi suficient încât să-i poată asculta și urma învățăturile
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pe care i l-ar fi dat îngerii în cazul în care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată de împărățiile pe care le-ar fi primit dacă ar fi acceptat să se închine diavolului. Atât Buddha cât și Iisus au rezistat cu bărbăție ispitelor și, în cazul amândurora, Cel Rău s-a retras, pe moment învins, dar cu hotărârea de a reveni mai târziu în viețile lor. Odată începută activitatea misionară, cei doi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și nici eu nu i-am fost urâtă” * “L-am visat rău, trecând călare o apă neagă... Acu la Dumnezeu am și eu nădejde și la Maica Domnului și la Sfântul Gheorghe” * “Stăpâna intră în casă, aprinse candela și se închina la icoană” * “Ființa ei începea să se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia să iasă lumina” * “Abia acum înțelesese că dragostea ei se păstrase ca în tinerețe” * “Obrazul Vitoriei parcă era un portret neclintit” Caracterizarea făcută de alte personaje: * “Iar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aparte", sugerând astfel imbecilitatea lui: "E slab de tot prefectul, îi spui de două ori o istorie și tot nu prițepe", referindu-se bineînțeles la Trahanache. Personajul este grotesc, îngroșat, trăsăturile fiind amplificate cu ostentație. După "închiderea urnelor", la festivitatea închinată candidatului și condusă de Cațavencu, Dandanache, îndemnat de Zoe și Tipătescu să rostească discursul politic prin care să se adreseze alegătorilor, este incapabil să rostească ceva inteligibil, fluent sau logic, uitând chiar motivul pentru care se afla aici și pentru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
seama că el se-arată În mii și mii de chipuri, Însă lumea asta profană nu-l vede, e nesimțitoare. Erați credincios sau nu erați preocupat de credință Înainte de arestare? Aveam o credință, pentru că mama m-a Învățat să mă Închin de mic. Știam ce-i bine și ce-i rău, dar o credință profundă așa, un gând mereu, cum Îl mărturisesc acum, n-am avut. De la un timp Încolo, sensul existenței umane ăsta este... Sunt unii care, Într-adevăr, Își
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu mai puțin fast.305 bucureștiul în 1871 157 la care se referă mai departe Bacalbașa fusese transformat în 1862 de către sculptorul Karl Storck, care îi adăugase o scară amplă cu două brațe, existentă și astăzi. 304. În original, greșit: închinai. 305. Iată, în completarea textului lui Bacalbașa, o succintă și sobră relatare a unei „serate danțante“ din saloanele lui Gr. Suțu, reprodusă din presa vremii: „De câteva săptămâni d. Gr.C. Suțu a deschis frumoasele sale saloane eleganței Bucureștilor. Joia trecută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale cu lumea școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană prețuire a foarte tinerilor săi amici, le închină cu generozitate de viitor maestru, în Oltul, o Odă dedicată junimii liceale din București (Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, Ed. pentru Literatură, București, 1966, p. 119). 18. În anii 1873-1875, din inițiativa lui Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Străine în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jumătate vorbele... Divorțul între guvern și națiune este astăzi consumat, este complect și irevocabil. Fericiți dar acei ce în această ocaziune au știut să se ranjeze 52 în partea națiunii! Viitorul e al lor, căci guvernele trec și națiunea rămâne! Închin, dar, în sănătatea magistraților demisionați, floarea și podoaba noii generațiuni, închin pentru toți acei ce, în măsura puterilor lor, sunt hotărâți a lucra la restaurarea dreptății și libertății în România! Închin, în sfârșit, la acel scump absent, la acel om
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]