7,662 matches
-
Familiare fiindu-i mai toate aspectele importante ale spiritualității medievale, cercetătoarea investighează deopotrivă mărturiile istoriografiei naționale și sud-est europene, cărțile populare, cosmografiile, Proloagele, Fiziologul, Viețile de sfinți saloi („nebuni întru Hristos”), alte texte religioase, diverse indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări, liste de prenumeranți). În studiile sale, multe publicate în limbi de circulație europeană, V. pune un accent deosebit asupra valorii simbolice a vechilor scrieri laice și religioase, ca și asupra legăturii subtile între imaginea pictată, cuvântul scris și cel rostit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
F. în 1971, când îl cunoaște pe magnatul Iosif Constantin Drăgan, la a cărui editură din Italia (Nagard) va deveni consilier și director și pe care îl va însoți într-o serie de expediții și croaziere ce i-au prilejuit însemnări de călătorie, intrate apoi în volumul Spre Kilimandjaro (1976). Inspirația epică se va împrospăta în romanele Subconștientul Veneției (1984) și Thalassa (I-II, 1993-1994). La inițiativa sa a fost retipărită la Editura Nagard, în ediție anastatică, Istoria literaturii române de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
spre pămîntul realității, și nu se mai poate dovedi vreun centru absolut nici în ceea ce privește valoarea, nici în ce privește realitatea. Împărțirea valorilor se prezintă acum ca o mică oază, în contrast cu marele deșert al realității; sau o să folosesc altă imagine, luată dintr-o însemnare de jurnal: "Azi este rece și o vreme aspră. Un vînt tăios răzbate prin arborii desfrunziți. Dar chiar acest vînt scoate din harfa lui Eol, pe deasupra casei în care stau, niște tonuri însuflețite, un sunet îndelung, profund și odihnitor. În
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
valoroase. Este loc aici atît pentru rîs cît și pentru plîns și amîndouă stările sufletești se pot întruni în humor cu o tonalitate diferită, în funcție de raportul dintre cele două sentimente individuale. Poate fi citată și cu această ocazie o mică însemnare de jurnal, în parte, ca exemplu, în parte, ca simbol. Ea s-a născut în urma unei observații făcute pe un bac, cu prilejul traversării strîmtorii Marele Belt. "Priveam pescărușii ce însoțeau vasul și le admiram legănările repezi și îndrăznețe, mișcările
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este mai înalt (Erwin, p. 358)x. În lucrarea sa despre conceptul de ironie, Kierkegaard nu îngăduie acestui punct de vedere al lui Solger să-și intre în drepturi. El îl privește cu ochi teologico-hegelieni. În scrierea amintită (și în însemnările din aceeași vreme), Kierkegaard concepea raportul dintre ironie și humor ca pe o contradicție. Ironia trebuie să fie egoistă, aflîndu-se într-o continuă luptă cu lumea. Dimpotrivă, humorul trebuie să fie desprins de lume; el îi apare ca expresia unei
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o viziune, sistemele speculative îi păreau într-o lumină comică, deși fusese propria-i dorință intimă de a produce un asemenea sistem. Chiar și mai tîrziu, după eleborarea vestitei sale capodopere, își poate privi lucrarea cu humor. În una dintre însemnări, glumește referitor la caracterul pedant pe care îl prezintă incontestabil, în mod parțial, Critica rațiunii; se consolează cu gîndul că pedanteria va izgoni pedanteria. Caracterulsău socratic, care îl facea să prefere o știință (Wissen) independentă și fundamentală atît speculației cît
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ziarul meu”, de fapt o revistă „literară, socială și artistică” pe care o scrie aproape singur, iar un an mai târziu, la Iași, face să apară foaia umoristică „Greierul” (1917-1918). Cu articole politice, cronici teatrale, cronici artistice, interviuri, note și însemnări diverse (de multe ori cu accente zeflemiste), publicistul este prezent în „Epoca”, „Liberalul” (Iași), „Viitorul”, „Furnica”, „Minerva”, „Seara”, „Rampa nouă ilustrată”, „Mișcarea” (Iași), „Semnalul”, „Universul”. A mai semnat cu pseudonimele Aghiuță, Sfredeluș (și prescurtările Sf., Sfr., Sfred.), Spurcocea, Cronicarul Dâmboviței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
și Const. I. Manea, iar de la numărul 5-6/1934 publicația e redactată doar de primul. Lipsită de un articol-program, P. vădește o vagă orientare modernista, ce transpare atât din poeziile incluse în sumar, cât și din scurtele comentarii, recenzii și însemnări cuprinse în rubricile „Cronică poeziei” și „Reviste”. Printre semnatarii versurilor se numără, în afară redactorilor, Elenă Farago, Coca Farago, Al. Iacobescu, Tiberiu Iliescu, Ț. Păunescu-Ulmu, Eugen Constant, Ilariu Dobridor, Aurel Tita, Ștefan Bălcești, Constantin Nisipeanu, Mihail Cruceanu, Sabina Paulian. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288868_a_290197]
-
el face să apară „Telegraful român”, dând linia politică și culturală a publicației. Îi sunt găzduite aici articole privind situația românilor transilvăneni, dar și pe teme bisericești ori școlare, cuvântări, scrieri pastorale. Rămase o vreme în manuscris, memoriile mitropolitului cuprind însemnări de la 1846, anul sosirii lui în Transilvania, până la 1871. Notațiile evocă luptele pe care le-a purtat pentru apărarea Bisericii Ortodoxe de „duhul batjocoritor” și de ingerințele care ar fi putut să îi vatăme autonomia, despre marea adunare din 1848
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
eseu al lui Eugeniu Sperantia, Tradiție și organism social. Paginile de proză sunt semnate de Victor Papilian, iar poeziile de Ciprian Doicescu și Alexandru Carrusy. Lui Ramiro Ortiz îi aparține articolul Poeziile italiene ale lui Asachi și lui C. Rădulescu-Motru însemnările intitulate De ce literatura română e lipsită de actualitate?. Sumarul mai include recenzii la cărți de Mihail Celarianu și Al. Iacobescu, cronici muzicale și plastice, revista revistelor etc. Dacă revista și-ar fi continuat apariția, între colaboratorii de marcă ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288839_a_290168]
-
1975; Jurnal strict confidențial, îngr. și pref. Georgeta Istrate, Iași, 1982. Repere bibliografice: Paul Georgescu, „Trandafir de la Moldova”, CNT, 1953, 5; G. Mărgărit, Ion Istrati, memorialist, IL, 1958, 3; D. Micu, Romanul românesc contemporan (1944-1959), București, 1959, 198-201; Lucian Dumbravă, Însemnări despre proza lui Ion Istrati, IL, 1960, 9; Sorin Alexandrescu, Ion Istrati, LCF, 1964, 15; Nicolae Crețu, Ion Istrati, IL, 1968, 4; Liviu Leonte, Originalitatea povestirii, IL, 1969, 12; Popa, Dicț. lit. (1971), 305-306; N. Barbu, Comedia țărănească, CRC, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
cele mai semnificative din literatura de limbă engleză, în special a celei moderne. A contribuit la materializarea acestui program printr-un număr impresionant de transpuneri, remarcabile prin fidelitatea filologică față de original și printr-o expresivitate nuanțată. Cu excepția unui volum de însemnări de călătorie - scris în colaborare cu O. Manițiu - întreaga sa activitate a fost consacrată tălmăcirilor și s-a impus, astfel, ca unul dintre cei mai importanți traducători moderni de literatură anglo-saxonă. Preferințele sale se îndreaptă spre romanele lui Jack London
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
foaia B, se face trimiterea); îi. faptele juridice care determină apariția, modificarea sau stingerea drepturilor reale ce se înscriu în foaia B a cărții funciare și drepturile personale sau alte raporturi juridice, acțiunile referitoare la proprietate, precum și modificările, îndreptările sau însemnările cu referire la titlu partea A sau B. (9) Partea C se referă la dezmembrămintele dreptului de proprietate: uzufruct, uz, abitație, servituțile în sarcina imobilului, superficie și sarcini (ipoteci, privilegii), precum și la faptele juridice, drepturile personale referitoare la drepturile reale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210531_a_211860]
-
de reparații și întreținere la bord, ordinele comandantului navei, alte indicații de specialitate. Jurnalul se completează de către personalul cu atribuții la pornirea-oprirea agregatelor și instalațiilor. Jurnalul se numerotează, se șnuruiește, se sigilează și se păstrează conform instrucțiunilor în vigoare. Toate însemnările se fac cu cerneală. Ștersăturile și corecturile trebuiesc certificate, iar ținerea jurnalului în ciornă este interzisă. Întocmirea unui nou jurnal se poate face numai după epuizarea celui vechi. Jurnalul se completează de șeful compartimentului de specialitate electromecanic de la navă/similar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207573_a_208902]
-
unul dintre capitolele de evidență ale documentului este utilizat (completat) în întregime, structura deținătoare a autovehiculului în cauză va lua măsuri pentru aprovizionarea altui carnet de bord, în care se vor reporta datele curente din carnetul de bord anterior. 3. Însemnările în carnetul de bord se fac potrivit celor indicate la fiecare capitol în parte, fiind sarcini obligatorii de serviciu. 4. Este interzis a se rupe sau a se folosi în alte scopuri filele din carnetul de bord. Pierderea acestui document
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206779_a_208108]
-
de concurs în parte, pentru fiecare lucrare scrisă, si se notează în borderoul de notare. Acordarea punctajului pentru proba scrisă se face pe baza mediei aritmetice a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs. ... (5) Lucrările care prezintă însemnări în scopul identificării candidaților se anulează și nu se mai corectează. Mențiunea "anulat" se înscrie atât pe lucrare, cât și pe borderoul de notare și pe centralizatorul nominal, consemnându-se această în procesulverbal. ... (6) În situația în care pentru o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207064_a_208393]
-
de reparații și întreținere la bord, ordinele comandantului navei, alte indicații de specialitate. Jurnalul se completează de către personalul cu atribuții la pornirea-oprirea agregatelor și instalațiilor. Jurnalul se numerotează, se șnuruiește, se sigilează și se păstrează conform instrucțiunilor în vigoare. Toate însemnările se fac cu cerneală. Ștersăturile și corecturile trebuiesc certificate, iar ținerea jurnalului în ciornă este interzisă. Întocmirea unui nou jurnal se poate face numai după epuizarea celui vechi. Jurnalul se completează de șeful compartimentului de specialitate electromecanic de la navă/similar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205142_a_206471]
-
cadru didactic la Universitatea din București. Colaborează la „Gazeta literară”, „Astra” ș.a., dar mai ales la publicații de specialitate („Revista română de științe sociale”, „Revista de filosofie”, „Analele Universității București”, secțiile filosofie și estetică). Debutează în 1954, cu Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri. Însușirea indiscutabilă a scrisului lui P. e aceea de a fi instructiv. Numeroasele studii publicate în periodice, culegeri colective, volume nu excelează prin avansarea unor puncte de vedere noi, dar își demonstrează utilitatea prin claritatea expunerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
e cea întrevăzută de Tudor Vianu: reconstituirea în civilizația modernă a pantomimei artei, existentă în Antichitate. În fine, Arta de la A la Z reordonează alfabetic concepte și probleme, expunerea eseistică, formulările clare fiind esențiale în transmiterea informației. SCRIERI: Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri, București, 1954; Formarea idealului estetic și a gusturilor estetice în societatea socialistă (în colaborare cu Ludwig Grünberg), București, 1964; Idealul și valoarea estetică, București, 1966; Prelegeri de estetică, I-II, București, 1967; Estetica lui Tudor Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
1973, 5; Dan Cristea, Eseu și eseistică, LCF, 1974, 47; Voicu Bugariu, Artă propusă și artă trăită, LCF, 1976, 32; Mihai Nadin, „Artă și civilizație”, AFT, 1977, 1; Dumitru Velea, „Arta de la A la Z”, R, 1979, 9; Mircea Braga, Însemnări despre „criterii”, T, 1979, 10, 11; Dicț. scriit. rom., III, 635-637; Popa, Ist. lit., II, 1065. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
la Paris, dar nu primește încuviințarea lui Mihail Sadoveanu. Se dedică publicisticii literar-artistice, gravitând în jurul revistei „Adevărul literar și artistic”, la care va debuta în 1932 cu reportajul Trei zile de congres la Bratislava. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Însemnări ieșene”, iar mai târziu la „Iașul literar”, „Tânărul scriitor”, „Utunk”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Primul volum, Mormolocul (1933), nu e un roman propriu-zis, ci o carte de evocare a copilăriei, apropiată mult de atmosfera din La Medeleni de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
Înainte exista doar notația muzicală, care ne-a transmis muzica multor secole. Dar și mai Înainte au existat scrieri muzicale a căror descifrare nu a reușit Încă și nu va reuși poate niciodată sau nu au existat nici un fel de Însemnări. În multe cazuri aceasta nu se datorează faptului că popoarele din trecut nu ar fi fost În stare să noteze muzica lor, ci faptului că nu au vrut să o noteze. Vedeau În muzică o artă secretă, o știință ocultă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
spre roman, publicând două romane-unicat ori romane-demonstrație. Primul, Un Burgtheater provincial (1984), este, în întregime, un colaj - în aparență - fără abateri și fără text-cadru auctorial (doar cu un Cuvânt înainte), o reunire de texte reale preexistente, neliterare (de la scrisori ori însemnări private până la citate consistente din scrieri de diferite facturi: vechi cronici turcești, alte documente medievale, Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg ș.a.). Literaturitatea ansamblului e asigurată de selecția, contextualitatea și „montajul” textelor. Clopotul scufundat (1988) e tot un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
și povestirile lui ambiționează să „consemneze” dialogurilor lui Arhip, personaj omniprezent, emblematic, un Mitică actualizat, ca în Desene rupestre (1989). În Teatrul ca metaforă (1976) și în Dialog interior (1987) se reproduc cronici dramatice ale unor spectacole, precum și extrem de interesantele „însemnări ale unui telefob”, meditații asupra raporturilor teatrului cu televiziunea. Acestora li se alătură mai multe eseuri de teorie a dramei și analize ale unor piese românești, cu multe observații originale și într-un stil intelectual de ținută. S. a mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
26 iun. 23. S. Damian - Un model strălucit al artei tipizării (M. Gorki: Viața lui Clim Samghin, roman). Idem, nr. 13 (338), 27 mart. 24. N. Moraru - Gorki, maestru al tipizării. În: Viața românească, nr. 6, 1953 25. Petru Dumitriu - Însemnări despre individualizarea eroilor. În: Contemporanul, nr. 35 (360), 28 aug. 26. Vezi nota 14 și contextul. 27. În: Viața românească, nr.5, mai 1953. 28. Mihai Gafița - Între tip și schemă. Idem. Vezi și partea anterioară, nota 36 și contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]