7,853 matches
-
a aplicat politici împotriva minorităților și multor dizidenți, ceea ce, mai târziu, avea să fie cunoscut sub denumirea de Holocaust. În timpul acestuia au fost uciși aproximativ 17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei și un număr important de țigani, polonezi și alți slavi, prizonieri de război sovietici, bolnavi mintali, homosexuali și membri ai opoziției politice. Cel de-al Doilea Război Mondial și genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de morți în Europa. După
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura, producția viticolă și de fructe. În Transilvania, pe lângă români, locuiesc și alte comunități etnice importante: maghiari, germani, slovaci și țigani. Conform rapoartelor INSSE din 2009, orașele cele mai mari ale Transilvaniei (în sensul larg, care cuprinde Sătmarul, Crișana și Maramureșul) sunt: Primul recensamânt oficial din Transilvania în care s-a facut distincție între naționalități (distincție făcută pe baza limbii materne
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
boier sau întrețineau podurile și drumurile de pe moșie, reparau morile și iazurile, lucrau în construcții. Plăteau birul și prestau slujbe și domnitorului. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, serbii erau legați de glie. Erau folosiți robi la munci, care erau fie țigani, fie tătari. Țiganii erau vânduți de boieri că sclavi, dăruiți de domnitor sau capturați în războaie. Chiar Ștefan cel Mare a adus cu el câteva mii de sclavi țigani în Moldova după campania din Țară Românească. Sclavii nu puteau fi
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
podurile și drumurile de pe moșie, reparau morile și iazurile, lucrau în construcții. Plăteau birul și prestau slujbe și domnitorului. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, serbii erau legați de glie. Erau folosiți robi la munci, care erau fie țigani, fie tătari. Țiganii erau vânduți de boieri că sclavi, dăruiți de domnitor sau capturați în războaie. Chiar Ștefan cel Mare a adus cu el câteva mii de sclavi țigani în Moldova după campania din Țară Românească. Sclavii nu puteau fi uciși de stăpân
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
legați de glie. Erau folosiți robi la munci, care erau fie țigani, fie tătari. Țiganii erau vânduți de boieri că sclavi, dăruiți de domnitor sau capturați în războaie. Chiar Ștefan cel Mare a adus cu el câteva mii de sclavi țigani în Moldova după campania din Țară Românească. Sclavii nu puteau fi uciși de stăpân. Practicau meșteșuguri pe moșie. Țăranii liberi se numeau moșneni în Țară Românească sau răzeși în Moldova. Un sat românesc era împărțit în vatra, unde se situau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
aramă la Bratilovo, iar în Buzău erau extrase resurse de chihlimbar și sulf. Când a început perioada fanariotă, minele au fost închise pentru că turcii să nu mărească tributul și să preia minele. În Țările Române, sarea era extrasă de sclavi țigani, pe când în Transilvania erau mineri specializați. În Transilvania erau centre meșteșugărești dezvoltate. În Țările Române, meșterii transilvăneni ce aparțineau breslelor ardelene au deschis ateliere. Erau țesători și cojocari care produceau îmbrăcăminte, măcelarii, fierarii. Dezvoltarea a fost produsă de resursele bogate
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
este cunoscută apartenența confesională. În anul 1930 Reșița avea o populație de 19.868 de locuitori, dintre care 10.637 germani (53,5%), 5.851 români (29,4%), 2.127 maghiari (10,7%), 381 cehi și slovaci, 300 evrei, 257 țigani ș.a. Din punct de vedere confesional, populația orașului era alcătuită din 12.352 romano-catolici (62,1%), 5.439 ortodocși (27,3%), 633 greco-catolici (3,1%), 531 reformați (2,6%), 431 lutherani, 348 mozaici, atei ș.a. Instituții
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
Tradiții și perspective în dezvoltarea municipiului Botoșani, Botoșani - istorie și contemporaneitate, p. 12-13). Populația Botoșanilor era în 2005 de 119.132 locuitori. Împreună cu românii, aici au trăit și trăiesc și alte naționalități, cum ar fi rușii-lipoveni, evreii, armenii, grecii si țiganii. Marea majoritate a populației este de religie ortodoxă. Primii locuitorii de alta etnie care au venit și s-au stabilit la Botoșani au fost armenii, încă din secolele XIV - XV. Așezați în apropierea centrului vechi ei își vor construi aici
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Botoșani numără 58 de familii stabilite în Mahalaua Târgul Nou, unde aveau și o capelă. În anul 1853 capela a fost înlocuită cu o frumoasă biserică de zid. Un grup etnic de o factură aparte așezat la Botoșani îl reprezintă țiganii. Originari din India, țiganii au ajuns în Moldova la începutul evului mediu. În Botoșani prima mențiune referitoare la o zona locuită de țigani apare în anul 1815. Ea se referea la "Țiganiile" din apropierea halelor de astăzi. Cătălin Mugurel Flutur - Primar
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
familii stabilite în Mahalaua Târgul Nou, unde aveau și o capelă. În anul 1853 capela a fost înlocuită cu o frumoasă biserică de zid. Un grup etnic de o factură aparte așezat la Botoșani îl reprezintă țiganii. Originari din India, țiganii au ajuns în Moldova la începutul evului mediu. În Botoșani prima mențiune referitoare la o zona locuită de țigani apare în anul 1815. Ea se referea la "Țiganiile" din apropierea halelor de astăzi. Cătălin Mugurel Flutur - Primar al municipiului Botoșani din
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
o frumoasă biserică de zid. Un grup etnic de o factură aparte așezat la Botoșani îl reprezintă țiganii. Originari din India, țiganii au ajuns în Moldova la începutul evului mediu. În Botoșani prima mențiune referitoare la o zona locuită de țigani apare în anul 1815. Ea se referea la "Țiganiile" din apropierea halelor de astăzi. Cătălin Mugurel Flutur - Primar al municipiului Botoșani din 2016 (PNL) Viceprimar - Cosmin Ionut Andrei (PSD) Viceprimar - Marian Murariu ( PSD) În ceea ce privește Consiliului Local, acesta este compus din 23
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
ales după ce evreii au început să fie epurați în mod tacit din funcțiile de conducere politică sau administrativă. La recensământul din 18 martie 2002, Bacăul număra 175.500 de locuitori, structura etnică fiind evidențiată astfel: 173.041 români, 1.605 țigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ș.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puțin de 50 de persoane. Distribuția populației stabile pe confesiuni religioase: 153.849 ortodocși, 19.094 romano-catolici, restul confesiunilor, inclusiv ateii
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
(n. 8 octombrie 1923, București - d. 24 februarie 1997) a fost un celebru violonist român, fost elev al marelui George Enescu. s-a născut pe 8 octombrie 1923 la București, într-o familie de muzicieni de etnie țigan: bunicul său, Nicolae Voicu, fusese violoncelist, iar tatăl său, Ștefan Voicu, a cântat la vioară și contrabas. Nu doar Ion Voicu, ci și frații săi au îmbrățișat cariere artistice, Marian și Mircea Voicu alegând pianul, iar Gheorghe Voicu, contrabasul. Ion
Ion Voicu () [Corola-website/Science/298230_a_299559]
-
Fata cu șosete de diamant" urmat de "Extravaganza" (2005) și "Jamparalele" (2006). În 2006, a fost gazda MTV Romania Awards. În 2007 a cântat în deschiderea concertului lui George Michael de la București. În 2008 joacă rolul Rodiei în „Inimă de țigan” și „Regina” și realizează piesa „Tzuki”, în al cărei videoclip o imită pe Madonna din videoclipul Hung Up. În 2009 lansează albumul Sundance, înregistrat în Statele Unite, care abordează genurile o fuziune intre pop, electro, dance si rock și care este
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
similară este prezentă în cazul românilor propriu-ziși din nordul Bulgariei. Cele mai multe persoane care s-au declarat drept "vlahi" sau "români" la recensământul bulgar din 2001 locuiesc tocmai în nord-estul Bulgariei, fiind vorba cel mai probabil de romi românofoni (așa-zișii "țigani vlahi" care vorbesc un grai mixt româno-țigănesc - vezi mai sus): în regiunea Varna s-au declarat 3.620 persoane drept "vlahi" și 440 persoane drept "români". Drept vlahi s-au mai declarat 1.137 persoane în regiunea Șumen (la care
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
fost descoperită o altă așezare, mai nouă, din secolul al X-lea. Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu voievodul Țării Românești dăruiește mănăstirii Sfânta Troiță jumătate din satul Islazul, jumătate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori și țigani, toate dăruite de Dobromir ban, jupânița Vilaia și fiul lor Mihai postelnicul. La 20 mai 1620, Maria, mare băneasă, dăruiește din nou mănăstirii Sfânta Troiță (numită mai târziu Radu Vodă) jumătate din satul Hodopeni, cu rumâni, dăruit de jupânița Vilaia
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
și ortodocși (2,13%). Pentru 3,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform datelor recensământului din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând evului mediu, iar în albia
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian) Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
1600 de familii) munceau 8 ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Deși a introdus anumite elemente progresiste la vremea aceea (ziua de muncă de 8 ore, egalitatea între sexe, o încercare de furnizare a educației pentru copii, eliberarea robilor țigani de pe moșie ultima făcută cu scopul practic de a crește numărul familiilor asociate în falanster), un an mai târziu, societatea s-a soldat cu un eșec, productivitatea promisă neconcretizându-se, în parte și pentru că Bălăceanu nu a investit în fermă
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
satul Segarcea.Locuitorii așezării Segarcea au fost rumâni ai domnitorilor sau boierilor, putând fi vânduți odată cu moșia și care aveau obligația principala față de stăpânul moșiei să lucreze pământul. Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramură a economiei era agricultură, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii.În anul 1854, clăcașii din
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
de moșneni, care se ocupau cu creșterea vitelor, oilor, exploatarea și prelucrarea rudimentară a lemnului. La "Valea lui Stan" exista încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân o exploatare a aurului, exploatare a început la Mănăstirea Cozia făcută cu robi țigani. Aceștia au rămas să lucreze ca salariați și la ceilalți proprietari de-a lungul timpului, așezarea fiind și astăzi cunoscută ca o așezare de rromi. Satul "Proieni" care aparține orașului Brezoi se remarcă în istoria neamului prin faptul ca aici
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
Cartierul este cunoscut ca a fi învechit, însă, începând cu anul 2007, de când Tiberiu Iacob-Ridzi a devenit primar al Petroșaniului, se lucrează la reabilitarea Cartierului Aeroport. Conform recensământului din 2002 în Petroșani traiesc 40.407 români, 3.815 maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
dar există și minorități de reformați (8,14%) și romano-catolici (1,4%). Pentru 5,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941 maghiari, 142 țigani, 92 germani ș.a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.627 ortodocși, 785 reformați, 285 greco-catolici, 198 romano-catolici, 67 luterani ș.a.
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
perioade foarte înaintate, încă de mii de ani. Numeroasele "lacuri sărate" (care în legendele locului sunt vechi guri de ocne) reprezintă o dovadă în acest sens. Conform documentelor din timpul lui Mircea cel Bătrân, valorificarea resurselor naturale se realiza cu "țiganii robi" (țiganii erau singurii robi din Țara Românească), denumiți "ciocănași". După deposedarea mănăstirii Cozia de ocne, robii au devenit liberi, fiind asimilați de localnici. În zona țigăniei Ocnelor, la leat 7ooo (1491 - 1492), s-a ridicat o cruce de piatră
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
înaintate, încă de mii de ani. Numeroasele "lacuri sărate" (care în legendele locului sunt vechi guri de ocne) reprezintă o dovadă în acest sens. Conform documentelor din timpul lui Mircea cel Bătrân, valorificarea resurselor naturale se realiza cu "țiganii robi" (țiganii erau singurii robi din Țara Românească), denumiți "ciocănași". După deposedarea mănăstirii Cozia de ocne, robii au devenit liberi, fiind asimilați de localnici. În zona țigăniei Ocnelor, la leat 7ooo (1491 - 1492), s-a ridicat o cruce de piatră care constituie
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]