7,707 matches
-
vizibil. Cazurile de membri de partid, de cadre de conducere care, mânați de parvenitism, comit abateri grave de la etica și echitatea comuniste (Desfășurarea, Directorul nos‑ tru) sau de militari comuniști care trădează regimul pe moment sub vraja unei femei-agent fatale (Alarmă în munți), aduse pe ecran între 1954 și 1956, nici nu mai intră în discuție ca subiecte de scenariu. Marea majoritate a producției acestei perioade, pentru a fi evitate riscurile ideologice ale scenariilor originale, sunt transpuneri pe ecran de opere
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sunt scoase de la „secret” și expuse la Ermitajul leningrădean, după ani de interzicere ca „opere burgheze decadente”. La un an și două luni după premiera Directorului nostru (25 martie 1955), Hrușciov atacă mitul lui Stalin la Congresul XX al PCUS. Alarmă în munți (1955) sau Prima tovarășă fatală Nici următoarea producție a Studioului Cinematografic București, Alarmă în munți, nu mai este întru totul „pe linie”, deși regizorul este deja „celebrul” Dinu Negreanu, autorul propagandei „beton” din Viața învinge și Nepoții gornistului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
burgheze decadente”. La un an și două luni după premiera Directorului nostru (25 martie 1955), Hrușciov atacă mitul lui Stalin la Congresul XX al PCUS. Alarmă în munți (1955) sau Prima tovarășă fatală Nici următoarea producție a Studioului Cinematografic București, Alarmă în munți, nu mai este întru totul „pe linie”, deși regizorul este deja „celebrul” Dinu Negreanu, autorul propagandei „beton” din Viața învinge și Nepoții gornistului. Spioni trimiși de puteri străine trec granița ilegal în România. Eroicii grăniceri, însuflețiți de Partid
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și își pune colegii pe urmele spionilor. Dar pentru rătăcirea lui plătește cu viața, fiind împușcat de unul de-ai lui Stavrescu. Femeie, băutură, depreciere morală, greșeală tragică, iată ceva ce eroul pozitiv nu mai cunoscuse în cinepropaganda românească. Cu Alarmă în munți, realismul nesocialist mai face un pas în terenul advers. Există în el, după părerea mea, un prim cadru de film european, după ani de imagini băștinaș-agitatorice. Fory Etterle, mascul malefic dominator, o înșfacă de păr pe fascinanta Dana
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1991) 240 Acasă (1985) 234, 246 Accident (1976) 196 Acordați circumstanțe atenuante? (1984) 234, 243-244 Actorul și sălbaticii (1975) 108 Adio, dragă Nela (1972) 198, 263 Aelita (1924) 48-49 Agentul straniu (1974) 192, 194 Al treilea salt mortal (1980) 192 Alarmă în munți (1955) 61, 68, 72, 91-92 Aleksandr Nevski (1938) 199 Alexandra și infernul (1975) 192-193 Alo?... ați greșit numărul! (1958) 72 Amintiri despre subdezvoltare (Memorias del Subdesarrollo) (1968) 186 Amor fatal (1911) 51 Amprenta (1967) 111, 193 Amurgul fântânilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lombare (manevra Giordano) cu declanșarea algiilor la acest nivel sugerează patologie renală, dar poate fi pozitivă și în alte condiții precum contractura musculară de la acest nivel. · Auscultația plămânului se efectuează tot simetric la acest nivel, fără a omite ”zonele de alarmă” Chauvet (supraspinos, supraclavicular, subclavicular și vârful axilei), unde prezența de raluri este relevantă pentru tuberculoza pulmonară. · Dacă se suspicionează o patologie a vaselor din hilul renal se procedează la auscultația lombelor cu pacientul în această poziție, unde audiția este înlesnită
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
Cordelia și trupele lor; apoi ies. Intra Edgar și Gloucester). EDGAR: Tăicuța,-aici, ia umbra-acestui pom De bună gazdă. Roagă-te dreptatea Să-nvingă. De mă-ntorc vreodat la tine, Te-oi consolă. GLOUCESTER: Cerul cu tine, șir! (Iese Edgar. Alarmă. Zgomot de luptă. Retragere. Reintră Edgar). EDGAR: Bătrîne, fugi! Dă-mi mîna! Fugi! Lear a pierdut, fata-i și el sînt prinși. Dă-mi mîna: hai! GLOUCESTER: Nu mai merg, șir! Pot putrezi și-aici! EDGAR: Iar gînduri negre? Omul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
este refugiul unor specii faunistice rare din Anzi: tapirul de munte, ursul cu ochelari, condorul andin etc. În perioada 1992 - 2005, Parcul Național Sangay a fost inclus în lista obiectivelor UNESCO aflate în pericol (ca urmare a unor semnale de alarmă trase de braconajul ilegal, pășunatul excesiv, construirea unor drumuri în apropierea parcului etc). La cca.1000km distanță de țărmul Ecuadorului se află un arhipelag unic, ce face parte din Patrimoniul UNESCO din anul 1979 - Arhipelagul Galapagos. Numele arhipelagului provine de la
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
esențiale de spus din punctul meu de vedere. Mai întâi, integrarea nu atentează în nici un fel la existența specificului național. În al doilea rând, acest specific evoluează, se îmbogățește, se nuanțează prin toate influențele și achizițiile fecunde ale integrării. Această alarmă este întreținută în mod artificial mai ales de conservatori și tradiționaliști. procesul de asimilare, osmoză și interdependență este universal și literatura română (ca oricare alta) nu i se poate sustrage, în funcție de contextul și condițiile sale istorice specifice. Este capitolul, poate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu în alarmă, ce semnificație sau adeziune mai pot avea sau întruni valorile morale, caracterul și consecvența, curajul și cinstea? O societate, care se adaptase la ceaușism-comunism, așa cum a făcut de-a lungul istoriei și sub turci, fanarioți, imperiali etc., nu poate să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totalitare. Trebuie să ne vindecăm și de ele. Să nu mai vedem în aproapele nostru doar un agent, un turnător, o primejdie și o amenințare adesea teribilă. De unde individualismul acerb, egoismul, pulverizarea conștiințelor, efect al instinctului de conservare mereu în alarmă. Să ne recăpătăm, în sfârșit, liniștea și echilibrul interior și să eliminăm spaima continuă, care sterilizează și paralizează, din conștiințele noastre. Foarte importantă este și alungarea principiului totalitar-dictatorial, al ierarhiei de comandă. Răsturnarea valorilor, tipică revoluțiilor culturale de pretutindeni, urmează
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și eroici și, prinși de măreția noastră imediată, nici nu ne mai gândim să schițăm structura operelor de referință care lipsesc din cultura română. Pe scurt, nu avem... cărțile fundamentale care vertebrează orice cultură europeană adultă. Astfel de semnale de alarmă au mai fost date în trecut, bineînțeles, tot fără nici un rezultat: Civilizația noastră scria de pildă G. Călinescu în Bietul Ioanide e făcută pentru a fi purtată oricând pe spinarea calului, nimeni n-are curajul de a pune piatră peste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
victorie sub razele măreței constelației roșii - flota de neînvins a proletariatului». (Radu PĂDURE. - Ultima călătorie a lui Gheorghi Dimitiov) În timp ce cronicile literare de serviciu ori comentariile literare Încurajau atari producții, În timp ce vârfurile liricii se gratulează reciproc, un serios semnal de alarmă asupra debilității lirice este tras din Însuși rândul poeților, În revista Flacăra, nesusținut Însă și de alte reviste. Adevăratul ecou al acestui articol se va auzi abia În anii următori, În campania Împotriva proletcultismului În poezie. Dar să citim articolul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literaturi. Până În martie 1950 cam acesta a fost traseul receptării critice al nuvelei Ana Roșculeț: de la lauda fără rezerve (Almanahul literar, din Cluj) până la opiniile moderat-Încurajatoare (Viața românească, Flacăra, Contemporanul). Spre sfârșitul lunii februarie, Însă, Flacăra trage un semnal de alarmă asupra nuvelei În discuție, semnal venit din partea „criticii de massă”; nimeni nu-l bagă În seamă; după exact o lună, Flacăra revine, justițiar și categoric, deviind cu totul albia interpretărilor critice spre un negativism virulent nu numai asupra nuvelei lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
despre comitetul de direcție și despre redactorul-șef (Cicerone Theodorescu). În februarie, Viața Vomânească Își face autocritica, Își ia angajamente, iar Contemporanul Întărește opiniile Luptei de clasă, lărgind și mai mult sfera criticii, comentând, după două luni, un semnal de alarmă tras În Flacăra de George Dan peste care, la momentul acela, s-a așternut o suspectă tăcere. Să dăm cuvânt documentelor. Viața românească 49, rubrica Orientări: „Lupta de clasă, organ teoretic și politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și Industrie ș.a. De asemenea, detalii interesante legate de viața citadină din perioada interbelică ne-au fost oferite de presa locală. Am parcurs, astfel, toate colecțiile ziarelor păstrate până în prezent la Direcția Județeană Bacău din cadrul Arhivelor Naționale: „Bacăul”, „Aurora Bacăului”, „Alarma Bacăului”, „Cronica Bacăului”, „Curentul Bacăului”, „Gazeta Bacăului”, „Telegraful Bacăului” și „Tribuna Bacăului”. Având în față provocarea unui serios pariu arhivistic, ne-am propus să fructificăm consistentul material cercetat printr-un portret colectiv cât mai bine contextualizat istoric, un prototip al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lasă lui Ludovic al XIV-lea un regat pacificat și mărit și o poziție diplomatică ce face din el arbitrul Europei. DOCUMENT 1 O mazarinadă Acest cîntec, intitulat Vînarea lui Mazarin de către țăranii din tîrguri și sate, la clopotul de alarmă, datează de la începutul lui 1649, după plecarea lui Mazarin și a Curții către Saint-Germain în noaptea de 5 spre 6 ianuarie. Tîrguri, orașe și sate Trebuie să sune clopotul de alarmă; Tăiați toate trecerile Pe care voia să le aleagă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de către țăranii din tîrguri și sate, la clopotul de alarmă, datează de la începutul lui 1649, după plecarea lui Mazarin și a Curții către Saint-Germain în noaptea de 5 spre 6 ianuarie. Tîrguri, orașe și sate Trebuie să sune clopotul de alarmă; Tăiați toate trecerile Pe care voia să le aleagă Refren: Să sune clopotul Din, din, Ca să-l prindem pe Mazarin Noaptea, acest perfid L-a răpit pe rege Crudul merită Să fie încolțit (refren) Acest om rău plin de greșeli
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Or, hrana cașalotului se află la mare adîncime, unde el n-ar putea să scoată jeturi, chiar dacă ar vrea. Și apoi, dacă-l privești cu atenție și cu ceasul în mînă, constați că, atunci cînd nu e în stare de alarmă, perioadele de jeturi și perioadele de respirație obișnuită se succed într-un ritm neschimbat. Dar, veți spune dumneavoastră, ce ne tot bați capul cu aceste raționamente? Vorbește pe șleau! Dacă l-ai văzut scoțînd jeturi, spune-ne ce sînt aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Deși se unesc în turme de cîte zeci de mii, bizonii cu coamă de leu din Vestul Americii fug nu o dată în fața unui călăreț solitar. Gîndiți-vă de asemenea la oamenii dintr-o sală de teatru care, la cea mai mică alarmă de incendiu, dau buzna spre ieșire, înghesuindu-se, călcîndu-se în picioare și îmbrîncindu-se fără milă, mai-mai să se omoare unii pe alții. De aceea, n-are rost să ne mirăm de balenele astea „înnebunite“, fiindcă nu există nebunie a dobitoacelor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
exclusiv din femele și cele care nu cuprind decît tineri masculi viguroși sau „tauri“, cum li se spune în chip familiar. Orice „școală“ de femele e însoțită invariabil de un mascul, adult, dar nu bătrîn, care, la cea mai mică alarmă, își manifestă firea cavalerească și curajul, așezîndu-se la urmă și acoperind astfel retragerea doamnelor. Acest gentleman este într-adevăr un soi de pașă lasciv, care înoată în lumea apei, înconjurat de mîngîierile și dragostea unui întreg harem. Contrastul dintre acest
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Articolul 1 Prezentul ghid stabilește măsurile care trebuie luate de către titularul de autorizație pentru asigurarea unei iluminări exterioare suficiente pentru a asigura, în zona protejată și în zona controlată, buna funcționare a camerelor video, pentru evaluarea corectă a alarmelor, precum și pentru a permite intervenția efectivă a personalului de protecție fizică și a forței de răspuns în cazul unei intenții de penetrare a sistemului de protecție fizică. 2. Principii Articolul 2 Iluminarea nu trebuie să fie inferioară în niciun moment
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
răspuns în cazul unei intenții de penetrare a sistemului de protecție fizică. 2. Principii Articolul 2 Iluminarea nu trebuie să fie inferioară în niciun moment unei valori prestabilite pentru care sunt asigurate buna funcționare a camerelor video, evaluarea corectă a alarmelor și o vizibilitate suficientă în zona iluminată. Articolul 3 Iluminarea trebuie să se situeze peste valoarea pragului minim, chiar în condițiile în care sursele de lumină sunt uzate sau murdare, se produce o scădere a tensiunii electrice sau din alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
vor lua măsuri compensatorii (întreținere și reparare sau montarea de surse suplimentare de lumină) pentru realizarea unei iluminări optime a zonei protejate. Articolul 5 Sursele de lumină și camerele video trebuie să fie compatibile, astfel încât să asigure evaluarea corectă a alarmelor. Articolul 6 Deconectarea unor părți din iluminarea exterioară va fi stabilită în funcție de situație, astfel încât să nu se creeze vulnerabilități ale sistemului de supraveghere și alarmare. 3. Obiective Articolul 7 Prezentul ghid are ca obiective asigurarea în exteriorul zonei de siguranță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]
-
fi stabilită în funcție de situație, astfel încât să nu se creeze vulnerabilități ale sistemului de supraveghere și alarmare. 3. Obiective Articolul 7 Prezentul ghid are ca obiective asigurarea în exteriorul zonei de siguranță a bunei funcționări a camerelor video, evaluarea corectă a alarmelor, precum și asigurarea unei vizibilități bune, pentru a permite intervenția efectivă a personalului de protecție fizică și a forței de răspuns în cazul depistării intenției de penetrare a sistemului de protecție fizică. 4. Cerințe generale Articolul 8 Corpurile de iluminat trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178291_a_179620]