7,965 matches
-
transferat comunei Moțăieni, reședința comunei devenind stațiunea Băile Vulcana. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, în alcătuirea actuală. Gheorghe I. Mareș și Dinu Mareș - Vulcana Băi și Schitul Bunea, Editura Litera, București, 1976
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
la un moment dat comuna Pribegi fiind desființată și inclusă în comuna Perieți. În 1964, satul Pribegi a fost rebotezat "Stejaru", iar un alt sat nou-apărut, Netoți, a devenit "Păltinișu". În 1968, comuna Perieți a revenit la județul Ialomița, având alcătuirea actuală. Două obiective din comuna Perieți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură ferma agricolă din satul Perieți, datând din 1936. Celălalt este clasificat ca monument
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
o populație totală de 1432 de locuitori. În această comună existau o școală mixtă, două biserici catolice și una ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Scheia și trecerea satelor ei la comună Cuza Vodă, care avea, în această alcătuire, plus satul Volintirești preluat de la comună Heleșteni, 3,152 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Român din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași) și și-a schimbat în timp numele în "Alexandru I. Cuza
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3127 de locuitori în satele Buhalnița, Ceplenița, Moara Prefectului, Vârâți și în cătunul Petroșica. Comuna a fost desființată în 1931, satele ei trecând la comuna Scobinți, însă a fost reînființată la scurt timp în alcătuirea actuală (preluând satul Zlodica de la comuna Cotnari). În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași, iar în 1964 satul Vârâți a primit denumirea de "Poiana Mărului". În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat. Opt
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
au fost comasate într-un unic sat, Lingurari-Ursari. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași, iar în 1964 satul Lingurari-Ursari și-a schimbat denumirea în "Poienile". În 1968, comuna a fost transferată la județul Iași, în alcătuirea actuală, după ce satul Vovriești a trecut la comuna Băcești din județul Vaslui. Cinci obiective din comuna Dagâța sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de la „Cetatea
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni și Crasna, având în total 2784 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, o școală și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, cu o populație de 4445 de locuitori, în plasa Codăești a aceluiași județ. În 1931, satul Pribești a fost transferat comunei Codăești, comuna rămânând cu satele Ciortești, Coropceni, Deleni și Șerbești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
Boureni, având în total 5425 de locuitori. În comună funcționau trei mori, două școli mixte cu 70 de elevi, și șase biserici, iar principalul proprietar de pământuri era prințul Gr. M. Sturdza. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire în plasa Pașcani a aceluiași județ, având 6197 de locuitori. În 1931, satele Moțca și Boureni s-au separat pentru a forma comuna Moțca, iar comuna Cristești a rămas cu satele Cristești, Herești și Homița, făcând parte din județul Baia
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
și Podu Jijiei. În 1931 i s-au alipit satele comunei Bosia, desființată, dar ele aveau să fie în scurt timp din nou separate. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Golăiești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este din satul Cilibiu, construcție datând din secolul al XVIII-lea.
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
parte din plasa Răducăneni a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești din regiunea Iași, ea luând în timp denumirea de "Grozești", după ce reședința ei s-a mutat în acel sat. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Iași.
Comuna Grozești, Iași () [Corola-website/Science/301280_a_302609]
-
Sărăturilor” de la 1,3 km nord de satul Erbiceni s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu și din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de „la Curtea Veche” de pe promontoriul bisericii din Erbiceni (partea nord-vestică a vetrei satului), are în alcătuire urme de așezări din neolitic (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al VII-lea-al VIII-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolul al XV-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
aceluiași județ, având 3131 de locuitori în satele Băiceni, Balș, Bărbătești, Cârjoaia, Coasta Măgurii, Cucuteni și Săcărești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat, și a primit denumirea de "Cucuteni" (după noua reședință). În comuna Cucuteni se află situl arheologic de interes național din punctul „Cetățuia”, de la marginea de vest a satului Băiceni, sit cunoscut pentru că a dat numele
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași iar în 1964, satul Sperieți a primit denumirea de "Poienile". În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Grajduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetate”, în marginea de nord-vest a satului Poiana cu Cetate, unde s-au
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
în administrarea raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, a fost transferată la județul Iași și desființată, satele ei actuale (Drăgușeni și Frenciugi) trecând la comuna Șcheia. Cele două sate s-au separat din nou în 2004, formând comuna în alcătuirea ei actuală. Trei obiective din comuna Drăgușeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Gheorghe” (1815) din satul Drăgușeni; (secolul al XVIII-lea) din
Comuna Drăgușeni, Iași () [Corola-website/Science/301274_a_302603]
-
o moară de apă, o școală, două biserici și o mănăstire și un penitenciar, iar principalul proprietar de pământuri era Domeniile Coroanei. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasă Codăești a aceluiași județ, având 3400 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași, iar în timp satele ei au fost comasate, formând un singur sat cu același nume că și comuna. În 1968, comuna a trecut
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1942 de locuitori în satele Dancu, Cristești, Holboca, Orzeni, Ruseni și Valea Lungă. În 1950, comuna a fost transferată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit, în alcătuirea actuală, comună suburbană a municipiului Iași. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Cinci obiective din comuna Holboca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2341 de locuitori în satele Hărmăneasa, Heleșteni, Marginea, Movileni, Oborocenii de Jos și Oborocenii de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Iași. Cinci obiective din comuna Heleșteni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Bâra” (aflat la 1,5 km vest-nord-vest de satul
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
având în total 1429 de locuitori ce trăiau în 360 de case. În comuna funcționau o școală mixtă cu 16 elevi, două biserici catolice și una ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 o consemnează drept reședința a plășii Moldova, având aceeași alcătuire și 1574 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași, sătul Tețcani trecând la comună Gherăești. În 1968, comuna a trecut la județul Iași, tot atunci fiindu-i alipite și satele comunei Răchiteni, desființată. Comună
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ele au revenit la județul Iași, și tot atunci a fost desființată comuna Epureni, satul ei fiind inclus în comuna Movileni, care a căpătat atunci alcătuirea actuală. Trei obiective din comuna Moșna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: movilele din Halstattul târziu pe culmea dealului de la nord-nord-vest de biserica din Movileni; și
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
În 1931, comuna a fost desființată temporar, satele ei trecând la comuna Țigănași; dar la scurt timp a fost reînființată, cu numele de "Popricani". În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. Zece obiective din comuna Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice: situl de „la Popi” (1,5 km vest-sud-vest de satul Cotu Morii
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată. În zona treimii inferioare a versanților, adîncimea apei freatice este în jur de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Brătulești, Crivești, Fedeleșeni, Găureaua, Hăbășești, Movileni și Strunga, având în total 2007 locuitori. În comună existau o școală mixtă, patru biserici și o stațiune balneară. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2556 de locuitori în aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. Satul Găureaua a primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Tomești, Goruni, Chicerea și Osoi, având în total 2767 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având aceeași alcătuire, plus satul Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori. În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit comună suburbană a Iașiului, având alcătuirea actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având aceeași alcătuire, plus satul Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori. În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit comună suburbană a Iașiului, având alcătuirea actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Două obiective din comuna Tomești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satul Secături a primit în 1968 denumirea de "Livada Nouă", pentru ca în 1968 să fie desființat și inclus în satul Domnița. Tot în 1968, comuna a fost trecută la județul Iași, în alcătuirea actuală. Singurul obiectiv din comuna Țibana inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din punctul „Între Șanțuri”, pe un platou înalt aflat la nord-nord-est de satul Poiana Mănăstirii, unde au fost
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
umane și, mai ales, al filosofiei lui Aristotel. Acest curent care, de la mijlocul secolului al XI-lea până în secolul al XV-lea, a fost un element dominant în instituțiile de învățământ religios și în universitățile Europei, avea ca scop principal alcătuirea unui sistem logic, în care să se reunească filosofia greacă și romană cu învățătura creștină. La început erau denumiți "scolastici" toți învățații din școlile monahale medievale, dar mai târziu termenul s-a limitat la profesorii de filosofie și teologie din
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]