10,371 matches
-
ai liturghiei (Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur). Scene din ciclul vieții sfântului Ioan Botezătorul își găsesc locul în altar, legate de prevestirea întrupării și de sacrificiul lui Isus. Această imagine se leagă de oficierea în altar a ritualului de „sacrificare a mielului mistic” , în timpul căruia sunt extrase miride (părticele) triunghiulare adresate intercesorilor, printre care și sfântului Ioan Botezătorul. Prezența lui Melhisedec, rege-preot din „Vechiul Testament”, este legată de prefigurarea jertfei euharistice. În naos, pe poalele bolții, sunt
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos. Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura murală, iconostasul și mobilierul, interiorul bisericii dând impresia unui spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția postbizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pictura murală, păstrată în proporție mai mare în altar și naos, a fost realizată de Toader Hodor, un zugrav originar din Vișeu-de-Mijloc. Prezența lui în Maramureș e semnalată abia în primii ani ai secolului XIX, în câteva biserici de pe cursul inferior al Izei și din satele din vecinătate: Cornești
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
cer peste cei cincizeciși (4 R 1,10), cf. E. Poirot, Triada Dreptului Enoh, a Sfântului Profet Ilie și a Sfântului Ioan Teologul, în ciclul lui Ilie din biserica Ieud-Deal,în Tabor 2014/nr. 7, nota 8 p. 17. Bolta altarului înfățișează Încoronarea Fecioarei, temă de glorificare a Maicii Domnului, de origine apuseană, zugrăvită în altar în legătură cu dogma întrupării. Teoria sfinților ierarhi completează programul altarului, cuprinzând registrele inferioare. Sfinții patriarhi poartă saccos, omofor încrucișat pe piept, mitră și cârjă episcopală. Alte
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
Sfântului Profet Ilie și a Sfântului Ioan Teologul, în ciclul lui Ilie din biserica Ieud-Deal,în Tabor 2014/nr. 7, nota 8 p. 17. Bolta altarului înfățișează Încoronarea Fecioarei, temă de glorificare a Maicii Domnului, de origine apuseană, zugrăvită în altar în legătură cu dogma întrupării. Teoria sfinților ierarhi completează programul altarului, cuprinzând registrele inferioare. Sfinții patriarhi poartă saccos, omofor încrucișat pe piept, mitră și cârjă episcopală. Alte imagini simbolizează euharistia (Iisus Viță-de-vie și Vizunea sfântului Petru din Alexandria) sau împărtășania (Împărtășirea sfântului
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
ciclul lui Ilie din biserica Ieud-Deal,în Tabor 2014/nr. 7, nota 8 p. 17. Bolta altarului înfățișează Încoronarea Fecioarei, temă de glorificare a Maicii Domnului, de origine apuseană, zugrăvită în altar în legătură cu dogma întrupării. Teoria sfinților ierarhi completează programul altarului, cuprinzând registrele inferioare. Sfinții patriarhi poartă saccos, omofor încrucișat pe piept, mitră și cârjă episcopală. Alte imagini simbolizează euharistia (Iisus Viță-de-vie și Vizunea sfântului Petru din Alexandria) sau împărtășania (Împărtășirea sfântului Onofrie). Pictura naosului se caracterizează prin reprezentarea în paralel
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar, care înfățișează un amestec de elemente structurale clasice cum ar fi: boltirea în sistemul arcurilor piezișe a naosului - cu altele de inovație recentă: înlocuirea peretelui despărțitor dintre pronaos și naos cu arcade sprijinite pe doi pilaștri, precum și dispunerea în altar
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
altar, care înfățișează un amestec de elemente structurale clasice cum ar fi: boltirea în sistemul arcurilor piezișe a naosului - cu altele de inovație recentă: înlocuirea peretelui despărțitor dintre pronaos și naos cu arcade sprijinite pe doi pilaștri, precum și dispunerea în altar a încă două ferestre pe lângă cea din axul bisericii. În partea stângă a bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, construită separat de corpul bisericii și compusă din trei arcade susținute de stâlpi masivi. Clopotnițele de tip zvoniță apar
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
colectiv al lui și al amicilor, fie asta și cu o farsă, va antrena un sprijin întru evadarea și ocrotirea bietei călugărițe Delamarre. Romanul se vrea elogiu adus sutelor de mii de victime umane, în special tinereor fete sacrificate pe altarul religiei timp de prea multe sute de ani. Cititorul va reține suferința și nefericirea personajului principal Suzanne, ca fiind aceea a tuturor femeilor sacrificate "mirelui" lipsă. Istoric vorbind s-a demonstrat prin numărul mare de memorii, în special acelea ale
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
căzut înlăuntru”, din pricina trenului “care a sguduit și clădirea liceului”. După primul război mondial, s-a renunțat la folosirea acestei linii ferate urbane care a fost dezafectată. Abia în anul 1935 s-au efectuat lucrări de restaurare a naosului și altarului bisericii. Bolta naosului a fost refăcută, la partea superioară din ghips fiind folosită ca armătură o plasă de sârmă. Turla de deasupra naosului nu a mai putut fi reconstruită. În interior, sub stratul de tencuială mai nouă, s-au găsit
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
unul din ziduri o piatră de mormânt. Biserica nu este pictată în interior, având pe pereți icoane armenești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Biserica "Sf. Simion" se afla o perdea cu icoane cusute din Sfânta Scriptură, care despărțea altarul de restul bisericii, care provenea de la Biserica "Sf. Cruce". Pe ea era brodată următoarea inscripție: ""Această perdea este amintirea fiului lui Grigorie, evlaviosul și iubitul Ion, și a părinților lui în țara Bogdania, la Suceava în biserica Sf. Cruci și
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
intrau acolo era tot mai mare, găseam a doua zi haine rupte, sticle și mizerii"", povestea în 2005 preotul Azad Mandalian, parohul bisericilor armenești din Suceava. Cutremurele din anii 1977 și 1990 au provocat noi distrugeri, iar zidurile bisericii și altarul s-au crăpat. Ca urmare a adăugirilor efectuate în decursul timpului, părțile bisericii nu făceau corp comun, pronaosul era separat de naos și altarul de naos, iar turla se afla în pericol de a se prăbuși în interior ca urmare
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
din Suceava. Cutremurele din anii 1977 și 1990 au provocat noi distrugeri, iar zidurile bisericii și altarul s-au crăpat. Ca urmare a adăugirilor efectuate în decursul timpului, părțile bisericii nu făceau corp comun, pronaosul era separat de naos și altarul de naos, iar turla se afla în pericol de a se prăbuși în interior ca urmare a slăbirii structurii de rezistență. Timp de mai mulți ani nu s-a luat nici o măsură de consolidare și restaurare, cu toate că biserica a fost
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
caz de cutremur. Acest risc se accentuează ca urmare a trepidațiilor produse de autovehiculele care circulă chiar pe la baza turnului, precum și a vibrațiilor de rezonanță produse de sunetul clopotelor. Biserica "Sf. Simion" din Suceava are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului poligonală, sprijinită, până la o anumită înălțime, de un zid mai nou prevăzut cu contraforturi mici. Lăcașul de cult are ferestre cu deschideri în acoladă cu chenar de baghete încrucișate, împodobite cu denticule și cu o bază încadrată de un pătrat
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
are ferestre cu deschideri în acoladă cu chenar de baghete încrucișate, împodobite cu denticule și cu o bază încadrată de un pătrat cu floare (element de decor caracteristic sec. al XVII-lea). Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Intrarea se poate face pe două uși (una pe peretele vestic al pronaosului și o a doua pe peretele sudic al naosului, de regulă nefolosită). Pronaosul are o calotă semisferică, iar naosul are o boltă în stil moldovenesc, peste care
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
face pe două uși (una pe peretele vestic al pronaosului și o a doua pe peretele sudic al naosului, de regulă nefolosită). Pronaosul are o calotă semisferică, iar naosul are o boltă în stil moldovenesc, peste care se înalță turla. Altarul este poligonal în exterior. Cercetările arheologice au demonstrat că biserica era compusă inițial din naos și altar, iar pronaosul a fost adăugat mai târziu, în secolul al XVII-lea. În interior, pardoseala era realizată din lespezi de morminte mai vechi
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
al naosului, de regulă nefolosită). Pronaosul are o calotă semisferică, iar naosul are o boltă în stil moldovenesc, peste care se înalță turla. Altarul este poligonal în exterior. Cercetările arheologice au demonstrat că biserica era compusă inițial din naos și altar, iar pronaosul a fost adăugat mai târziu, în secolul al XVII-lea. În interior, pardoseala era realizată din lespezi de morminte mai vechi, pe care arheologul Florin Hău le-a datat "din cea de-a doua jumătate a sec. al
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
a sec. al XIX-lea". Săpăturile arheologice efectuate de o echipă de arheologi suceveni (Florin Hău, Ștefan Dejan și Ion Mareș) din cadrul Complexului Muzeal Bucovina cu prilejul restaurării au dus, în iunie 2010, la descoperirea unei tainițe boltite sub platforma altarului (considerată unicat într-un lăcaș de cult ortodox). Tainița se sprijinea pe două arce de piatră. Deoarece în interiorul tainiței nu s-a găsit nimic, arheologul Florin Hău a susținut că "„atunci cînd tainița a fost închisă, aceasta a fost golită
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
cult, cărți și veșminte liturgice. S-a deschis și o bibliotecă, unde au fost adăpostite valoroase colecții de carte, reviste și manuscrise. Biserica este de proporții monumentale, fiind construită din cărămidă. Planul bisericii este dreptunghiular, iar turla are formă piramidală. Altarul este de formă semicirculară, în părțile laterale fiind dispuse câte o nișă pentru proscomidie și pentru diaconic. Catapeteasma este un element de o mare valoare artistică, fiind înaltă până la arca prin care se susține bolta naosului și altarului. Icoanele au
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
formă piramidală. Altarul este de formă semicirculară, în părțile laterale fiind dispuse câte o nișă pentru proscomidie și pentru diaconic. Catapeteasma este un element de o mare valoare artistică, fiind înaltă până la arca prin care se susține bolta naosului și altarului. Icoanele au fost pictate în ulei pe lemn de tei. S-a construit apoi un zid de incintă prevăzut cu turn-clopotniță la intrare și mai multe corpuri de chilii. Până în prezent s-a succedat un număr de 6 preoți duhovnici
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
aproape de axul longitudinal, s-a descoperit un mormânt din perioada medievală, fără lespede deasupra, care s-a păstrat intact. Biserica Mănăstirii Hagigadar este construită în stilul artei moldovenești. Din punct de vedere arhitectonic, ea are o formă dreptunghiulară cu absida altarului spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenești. Turla este octogonală și zveltă, asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Dragomirna, având patru ferestre înguste dispuse în cele patru puncte cardinale. Pridvorul bisericii are o cornișă triunghiulară cu câte două ferestre de
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
bolți realizate în stil moldovenesc. Între pronaos și naos se află un spațiu îngust, cu o boltă semicilindrică, cu dublouri, care amintește de încăperea mormintelor (gropnița) apărută pentru prima dată la biserica Mănăstirii Neamț. Pentru a permite amplasarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost lărgit. Fostă mănăstire de maici, Mănăstirea Hagigadar a fost și locul de reședință al episcopilor armeni. Mănăstirea Hagigadar este înconjurată de ziduri de incintă nu foarte înalte. Există nu mai puțin de
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
în timpul stăreției maicii Tavefta Ursache, s-au efectuat lucrări de reparații și de extindere a bisericii: au fost desființate zidurile interioare dintre naos și pronaos și dintre pridvor și pronaos, s-au mărit golurile ferestrelor, au fost adăugate la sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut de atunci trei turle: s-au adăugat câte o turlă deasupra pridvorului închis
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
au efectuat lucrări de reparații și de extindere a bisericii: au fost desființate zidurile interioare dintre naos și pronaos și dintre pridvor și pronaos, s-au mărit golurile ferestrelor, au fost adăugate la sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut de atunci trei turle: s-au adăugat câte o turlă deasupra pridvorului închis și a altarului, alături de cea a
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut de atunci trei turle: s-au adăugat câte o turlă deasupra pridvorului închis și a altarului, alături de cea a Pantocratorului. Maica Tavefta l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a picta pereții interiori ai bisericii (1858-1861). Cu ocazia acestor reparații, biserica a fost înzestrată cu mobilier înnoit
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]