7,673 matches
-
să se dezvolte profesional, de aceea ei ăși stabilesc obiective și muncesc pentru a le atinge. În general, oamenii muncesc din greu În domeniile În care sunt buni. Cele trei categorii principale de necesități - nevoile de bază, statutul social și ambițiile personale - pot acționa simultan, dar influența lor este diferită: deși ambițiile personale (situate la nivelul cel mai Înalt) sunt factori motivaționali foarte puternici, ele devin lipsite de orice importanță dacă necesităile de pe nivelele inferioare nu sunt satisfăcute. Pe de altă
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
muncesc pentru a le atinge. În general, oamenii muncesc din greu În domeniile În care sunt buni. Cele trei categorii principale de necesități - nevoile de bază, statutul social și ambițiile personale - pot acționa simultan, dar influența lor este diferită: deși ambițiile personale (situate la nivelul cel mai Înalt) sunt factori motivaționali foarte puternici, ele devin lipsite de orice importanță dacă necesităile de pe nivelele inferioare nu sunt satisfăcute. Pe de altă parte, dacă de exemplu, nevoia de realizare a unei ambiții personale
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
deși ambițiile personale (situate la nivelul cel mai Înalt) sunt factori motivaționali foarte puternici, ele devin lipsite de orice importanță dacă necesităile de pe nivelele inferioare nu sunt satisfăcute. Pe de altă parte, dacă de exemplu, nevoia de realizare a unei ambiții personale nu este satisfăcută, vor crește pretențiile referitoare la necesitățile de pe nivelurile inferioare. Este important de știut că: - cu cât o anumită necesitate este mai puțin satisfăcută, cu atât ea devine mai importantă - cu cât o nevoie de pe un nivel
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
conducere În timp, pe când unitatea de comandă depinde de modul de coordonare a personalului. 3. Principiul subordonării interesului - particular celui colectiv Interesul unui angajat sau grup trebuie să treacă Înaintea interesului colectivului din care face parte. De multe ori ignoranța, ambiția, egoismul, lenea, slăbiciunea unor angajați face să se piardă din vedere interesul general al colectivului. Împreunarea celor două interese crează de multe ori probleme conducătorului. Dintre mijloacele de realizare ale principiului, pot menționa hotărârea și exemplul bun al managerului, relații
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
pune în termeni rezolutivi și de soluționare (va rămâne o necunoscută), ci în termeni de aproximări succesive, de interpretări relative și provizorii"1. Imposibilitatea epuizării prin "analiză în retortă" a acestui fenomen complex generează, paradoxal, nu deznădejdea, ci dimpotrivă, determinarea, ambiția continuării demersului critic, speranța decriptării acestei "enigme"2 care își exercită puterea de fascinație de milenii. Contribuțiile succesive care fie extind, fie contractă domeniul de cercetare aferent comicului, fie contestă, fie aduc precizări la puncte de vedere anterioare, fie, pur
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mitică ți-a ținut locul și ți-a făcut și lucrările de la cealaltă slujbă!49 Se observă deja cum, în mod surprinzător, eroul camilpetrescian se îndepărtează printr-o stranie dedublare de modelul caragialian, evoluând spre statutul de "om" cu preocupări, ambiții și sentimente autentice. Schematismul, artificialitatea, construcția de marionetă sunt depășite aici prin configurarea dimensiunii interioare. Farsele, vorbele de duh, veselia contagioasă, disimularea, optimismul inconștienței, iresponsabilitatea, lăudăroșenia puerilă, desfiderea autorității conturează imaginea unui Mitică arhicunoscut, caragialesc. Spre deosebire de acesta însă Mitică Popescu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
norocul zicdar cum o văzuși, soro?!151 Atât la Eliade, cât și la Al. Kirițescu de altfel, noutatea constă în reperarea și în condamnarea fenomenului dinlăuntrul universului ficțional. Piesa Gaițele redă o lume în putrefacție în care țipătul, insulta, vulgaritatea, ambiția și prostia întinează totul: familie, prieteni, vecini, servitori. Gălăgia și cearta au caracter de permanență, fiecare replică antrenând contraziceri zgomotoase și obraznice, reproșuri, amenințări izbucnind într-un vârtej verbal contrapunctat de penibile încăierări. Lipsa oricărei cenzurări impuse de normele bunei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de cai pe deșelate și pe distanțe de sute de kilometri ... [s.n.] Se întinde o câmpie Pe sub poale de Carpați, Câmp deschis de ...călărie etc. [s.n.]168 Cu ușurință ne putem imagina "chinul" redactării acestui paragraf descriptiv, motivat parcă de ambiția demonstrării abilităților de pictor al naturii, pe care mulți detractori i le-au contestat. Prezența punctelor de suspensie și a "etc."-ului avertizează însă asupra caracterului parodic al textului și asupra firescului impuls de expediere a unor astfel de broderii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altul mărturisea un concitadin de-al lor unde fiecare este gata să sară asupra celui care ar Încălca câtuși de puțin conveniențele. În lipsă de alte ocupații, bârfelile ocupă cea mai mare parte din timp. Și cum fiecare funcționar are ambiția de a urca cât mai sus pe scara ierarhică, intrigile sunt la ordinea zilei. Relațiile depind de poziția socială, și populația este Împărțită În grupuri sau pături care locuiesc chiar În cartiere diferite. În ansamblu, Canberra este fără Îndoială cel
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sau chiar mai mult. în mod evident, un astfel de copil va fi judecat prin prisma aspectului său fizic, dând impresia unui copil extrem de inteligent pentru vârsta aproximată în funcție de statura lui. Impresia de inteligență superioară poate fi dată și de ambiția pe care unii nanici hipofizari o au pentru a compensa handicapul statural. La polul opus, alți nanici hipofizari dovedesc imaturitate în dezvoltarea lor psihologică, încercând să își mențină statutul de copil cu care se identifică. în plus, slăbiciunea musculară asociată
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Prin cântărirea acestor factori, zonele turistice pot fi clasificate în funcție de piețele reale sau dorite. Atractivitatea generală a unei regiuni pune și problema superiorității sale relative asupra altor zone. Nu este vorba despre stabilirea unor valori absolute - aceasta nu este o ambiție realistă - ci despre găsirea combinației corecte de măsurători cu ajutorul cărora să putem evalua toate regiunile cu aceeași unitate de măsură, în funcție de piețele care trebuie atrase. Indicii de atracție au scopul de a rezuma atractivitatea totală a unei destinații sau a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
î.Hr., și aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din viața olarilor, reprezentări de teatru popular, prin care se încearcă reconstituirea vieții de zi cu zi pe țărmurile Pontului Euxin. Erudit de mare clasă, frământat de ambiția construcțiilor ciclopice, ceea ce dezvăluie afinități cu Dimitrie Cantemir, I. Heliade-Rădulescu, B. P. Hasdeu, S. este totodată un subtil analist și un rafinat stilist. La Ion Marin Sadoveanu, pentru întâia oară, romanul nu se întoarce în satiră împotriva parvenitismului și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
și de necesitatea realizării infrastructurii. Era vorba de dotarea țării cu mari rețele de drumuri, necesare atât apărării, cât și dezvoltării sale. Adept al sistemului mercantilist, Colbert a pus pe drumul cel bun orașele pentru a-și realiza proiectele industriale. Ambițiile sale economice în acest sens nu au rezistat în fața megalomaniei lui Ludovic al XIV-lea. Pe vremea lui Ludovic al VI-lea și Ludovic al VII-lea, grijile financiare ale acestor regi ai Franței și ale marilor feudali s-au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1789, dispariția puterii centrale oferea orașelor ocazia de a redeveni acele "comune" liber administrate, după care erau nostalgice"5. Societățile populare pe care le admira Hannah Arendt întruchipau în maniera cea mai distinsă această socialitate politică a orașului: ele exprimau "ambiția politică cea mai pronunțată a poporului"6 și dădeau libertății un spațiu pentru a se exercita. Această insurecție urbană a luat forme foarte diverse. Într-un loc a adăugat noi puteri celor vechi ale conducerii orașului; într-altul, a înlocuit
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
erau și ele interesate de reformele care ar fi putut restabili ordinea morală a societății. După exemplul susținătorilor economiei politice creștine, Frédéric Le Play sublinia că industrializarea a privat masele de binefacerile religiei, proprietății și familiei. Fără să regrete trecutul, ambiția sa era aceea de a reda oamenilor ceea ce le-a fost întotdeauna necesar pentru a trăi: o religie, o familie, o proprietate. Teoretician al patronatului, el vedea în acest regim care făcea din patron un fel de părinte al muncitorilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
această orientare sugerează că politicile urbane au o influență decisivă atunci când este vorba de integrarea socială, de evoluția modurilor de viață și de deschiderea către schimbări sociale. Protagoniștii politicii locuinței o dominantă a problemei urbane la mijlocul anilor 1960 vor afișa ambiția de a aborda penuria de locuințe, apropierea claselor sociale și a grupurilor culturale. Consistența acestei orientări este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și de intervenție are o poveste alambicată din care se poate desprinde cum și-a lărgit statul prerogativele. Încrezător în știința sa, acesta revendica dreptul de a fi actorul capabil să confere coerență multiplicității acțiunilor întreprinse în mediul urban. Această ambiție ilustrează voința de a moderniza societatea franceză în contextul respectării unei legitimități democratice reînnoite 79. Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de amenajare a teritoriului Politica de amenajare a teritoriului întruchipează voluntarismul modernizator al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a consolidat aspectul său voluntarist; ea substituia tatonărilor empirice ale perioadei de început o formalizare complicată a filosofiei sale. Politica de amenajare teritorială nu voia să mai dea impresia că este o politică de asistență pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care o unitate economică le exercită asupra bunurilor și oamenilor în spațiul geometric și ansamblul forțelor de atracție și de respingere care se exercită asupra ei înseși"97. Pentru a evita empirismul și împrăștierea subvențiilor trebuiau identificate investițiile rodnice. Ambiția de a raționaliza creșterea economică se baza pe descoperirea potrivit căreia implantările industriale depind de resursele oferite de mediul urban. Este posibil, după cum notează Olivier Guichard, "să ne bazăm pe ipoteza verosimilă că urbanizarea într-o țară dezvoltată trebuie să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la școlile de arhitectură, Le Corbusier îi îndemna să descopere "[...] vocația fraternală a arhitecturii și a urbanismului în serviciul fratelui om. Nevoi materiale, dorințe spirituale, totul poate fi satisfăcut de această arhitectură și de acest urbanism."141 O astfel de ambiție nu putea decât să flateze tendințele tehnocratice ale promotorilor marilor ansambluri, preocupați să învețe oamenii să locuiască în blocuri, chiar fără să țină seama de părerea lor. Impunerea culturii standard unui număr mare trebuia să permită și celor mai defavorizați
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
operațional marchează, în 1958, avântul procesului de planificare urbană. Noi proceduri de urbanizare sunt create cu scopul de a atenua efectele speculațiilor funciare asupra construcțiilor în Zonele destinate urbanizării prioritare (ZUP) și în zonele Renovărilor urbane. Ele sunt emblematice pentru ambiția lui de a dirija dezvoltarea urbană. În interiorul ZUP, statul și colectivitățile locale dispuneau de un drept de preempțiune în cazul vânzării terenurilor și puteau schimba prețurile cerute. Această situație favoriza înflorirea unui urbanism operațional, ce se distingea de urbanismul reglementativ
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mod plăcut locuințele."190 Orașul este "un tot", îi place lui Henri Lefebvre să amintească; o prea mare concentrare asupra habitatului generează o concepție atrofiată a acestuia, habitatul nu formează singur un oraș, ci un oraș-dormitor pradă plictiselii. Pentru că simbolizau ambiția de a crea un mediu înconjurător agreabil și igienic, spațiile verzi au fost cu regularitate avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se aplice tuturor formelor de viață socială, evoluția serviciului social spre forme comunitare de intervenție, necesitatea de a instaura mijloacele unei educații permanente într-o lume în permanentă schimbare, revendicarea sportivilor de a dispune de un nivel decent de dotări, ambiția de a lărgi accesul la cultură pentru toate păturile sociale; toate aceste preocupări converg spre articularea formelor noi de dotare și de animație. Diferențele între acțiunea culturală, educația culturală, animația socioculturală și acțiunea socială se estompează. Se observă subliniază H.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului Retorica contractuală este semnalată încă din anii 1960 în mediile moderniste și reformatoare ca fiind instrumentul repunerii în discuție a stilului de acțiune birocratic în felul francezilor. După eșecurile politicii contractuale în ambiția sa de a ordona relațiile de muncă și după ce politicile de parteneriat public-privat s-au intensificat discret în amenajarea orașelor și îndeplinirea serviciilor publice urbane, contractualizarea raporturilor dintre stat și colectivitățile locale operează în cursul anilor 1970 un început remarcabil
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în diferite perioade, la marile cicluri de dezvoltare economică a țării, a contribuit la diversificarea activităților"306. Metropolizarea este astfel mai curând un proces decât o stare, este un model de orientare a acțiunii. Majoritatea orașelor pot să-și calibreze ambițiile de reușită metropolitană în funcție de sfera de influență. Chiar dacă strategia lor se rezumă la exploatarea unui atu turistic sau a unei specializări industriale moștenite, toate înțeleg să devină actori ai propriei lor dezvoltări. Este necesar să ținem minte că ambiția de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]