15,743 matches
-
și “armatele anglo-americane beligerante”. Antonescu voia un răspuns în 24 de ore de la guvernele britanic și american, nemenționând însă guvernul sovietic, deși este gata în aparență să trimită un delegat român la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu. Dacă noi și americanii răspundem în sensul că românii trebuie să trimită un delegat la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu, românii ar putea crede că noi și americanii ne dezinteresăm de acea țară și ar putea prefera să continue lupta decât să se predea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în aparență să trimită un delegat român la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu. Dacă noi și americanii răspundem în sensul că românii trebuie să trimită un delegat la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu, românii ar putea crede că noi și americanii ne dezinteresăm de acea țară și ar putea prefera să continue lupta decât să se predea rușilor. Dar, din cele trei alternative, cel mai bine ar fi, evident, ca românii să trimită un delegat la Moscova, unde ambasadorii britanic și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rușilor. Dar, din cele trei alternative, cel mai bine ar fi, evident, ca românii să trimită un delegat la Moscova, unde ambasadorii britanic și american să poată participa la negocieri. Am putea să-i anunțăm pe români că noi și americanii vom lua parte la negocieri. Proiecte de telegrame către Moscova și Washington. 23 august 1944”. Pe atunci, la Londra, încă nu se aflase de evenimentele de la București, respectiv de arestarea Mareșalului și demiterea guvernului său. După cum se vede, consilierii Foreign
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
București. În acest timp, Colonelul Teodorescu a fost solicitat de Generalul american Tindal să-i spună „care ar fi aportul de colaborare al Armatei române cu trupele anglo-americano-turce în cadrul unor eventuale operațiuni în Balcani în primăvara anului 1944”. La întrebarea americanului, transmisă imediat D-lui Cretzianu la București, acesta, după ce a luat contact cu Mareșalul Antonescu și D-l Maniu, s-a întors la Ankara cu un memoriu al Mareșalului Antonescu și care reprezenta - după cele ce declara D-l Cretzianu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Tindal (american). Puțin timp după aceea, Guvernul român, de acord cu opoziția (D-l Maniu), a trimis la Cairo pe D-l Știrbey pentru a discuta - înainte de a trimite experți militari - bazele politice ale unui acord de colaborare cu Anglo - Americanii. 4) La memoriul Mareșalului Antonescu, Generalul Wilson a cerut, prin 2-3 mesaje, ca România să întoarcă imediat armele contra Germaniei. Cererii Generalului Wilson nu i s-a dat curs de Guvernul român. Lucrurile ajunseseră, deci, la un punct mort, căci
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în timp și alte numeroase teorii explicative ale ei, însă doar unele au relevanță pedagogică. Dar în cazul centrării instruirii pe educat, sunt considerate ca esențiale 14 principii psihologice specifice (ca microparadigme), stabilite prin consens în cercetarea de psihologie educațională (American Psychological Association APA,1990, 1997). Ele sunt considerate drept condiții de bază în definirea modului de apropiere a elevului de specificul procesului învățării (paradigma nouă), mai mult decât volumul de informații în sens clasic (paradigma clasică a instruirii), cu atenție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA[Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
trăinicia alianțelor depind foarte mult de platforma valorilor comune. Conceptul este omniprezent în științele sociale. Părinții fondatori ai sociologiei au abordat studiul faptelor culturale fără a utiliza neapărat această noțiune, dar ea se subînțelege. De exemplu, Tocqueville vorbește despre "spiritul" americanilor și atribuie religiei o importanță specială în cadrul societății americane. Pentru Marx, ideile, sentimentele, morala, dreptul se situează într-o suprastructură și sunt determinate, în ultimă instanță, de infrastructură, adică de forțele și raporturile de producție. A contrario, după Max Weber
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
valorilor, dezvoltată de Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck (1961). Aceste cercetări sunt îndatorate funcționalismului lui Talcott Parsons, care plasează actorul și acțiunea sa ghidată de valori în centrul analizei sociologice. Seymour Lipset se inspiră din categoriile parsoniene când compară valorile americanilor cu cele ale altor societăți anglo-saxone (1963) și cele ale latinoamericanilor (1967). În același timp, teoria dezvoltării, fondată de economiști, este extinsă pe terenul cultural. Everett Hagen (1964) și alții (ne includem și noi printre ei: Rezsohazy, 1970) subliniază contribuția
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu totul alta dacă am avea alt scop, de exemplu, de a studia poziția ziarului Monde față de Statele Unite. Iată textul. Pasajele care urmează a fi interpretate sunt numerotate. Call out the marines (Chemați-i pe ofițeri) (1) ,,Ultima șansă pentru americanii aflați în dificultate este să îi cheme în ajutor pe "marines". În Atlantic, în Pacific, în Mediterana, ofițerii de marină sunt astăzi peste tot, patrulând permanent, la bordul navelor Marinei Statelor Unite... Dar Marine Corps (sau "Corps", cum îl denumesc americanii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
americanii aflați în dificultate este să îi cheme în ajutor pe "marines". În Atlantic, în Pacific, în Mediterana, ofițerii de marină sunt astăzi peste tot, patrulând permanent, la bordul navelor Marinei Statelor Unite... Dar Marine Corps (sau "Corps", cum îl denumesc americanii), recunoscut în 1947 ca serviciu independent, al cărui comandant își are sediul la statul-major al interarmelor, are misiuni bine definite. El trebuie "să stăpânească zonele esențiale pentru protecția rutelor marine, să le ocupe, să desfășoare operațiuni terestre esențiale pentru inițiarea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de cântecele patriotice, de evenimentele marcante. Adesea, ea se exprimă prin stereotipuri sau prin istorisirile contemporanilor (tot ceea ce se vehiculează, de exemplu, despre război, despre golden sixties, despre revolta tinerilor din mai 1968). 11 septembrie 2001 a intrat în conștiința americanilor. Există un "înainte de" 11 septembrie și un "după" 11 septembrie. Ne vom ocupa aici de o a patra lectură a istoriei. Ne interesează formarea identității europene și am vrea să localizăm în trecut nașterea valorilor devenite comune și care au
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
viața pământească, cu suferințele ei, cu sărăcia și eșecurile. Fericirea spunea Saint-Just este o idee nouă în Europa", iar creștinismul este un obstacol în calea ei. Locke spunea că omul care acționează doar conform rațiunii și cunoașterii urmărește scopul fericirii. Americanii, care ne influențează și aici, au înscris dreptul la fericire în textele lor constituționale. Acest drept pătrunde din ce în ce mai mult în cultura noastră și va cunoaște o mare dezvoltare începând cu anii '60, sub numele de "dezvoltare personală". Capitalism și socialism
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
provoacă neajunsuri sociale. Dezechilibrează raportul între drepturi și îndatoriri. Impune infailibilitatea, fără a admite greșeala sau fatalitatea, tragedia fără responsabil. În caz de eșec, urmează căutarea responsabilului, acuzațiile, procesul. Un exemplu grăitor vine din Afghanistan. În lupta lor contra talibanilor, americanii au vrut să ușureze și suferințele populației: au parașutat pachete cu alimente, purtând inscripția : "În dar de la poporul american pentru poporul afgan". Unul din aceste pachete a stricat acoperișul unui locuitor din Herat. Acesta nu a făcut altceva decât să
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este foarte diferit, depinde dacă alegem invențiile tehnice din Europa sau ospitalitatea și respectul pentru cei în vârstă predominante în țările musulmane. Să luăm exemplul antiamericanismului, destul de răspândit, pentru a vedea mecanismul de funcționare al prejudecăților naționale: -sindromul celui îndatorat: americanii ne-au eliberat în 1944 și este dezagreabil să fim recunoscători pentru un lucru pe care nu am știut să îl facem singuri; -sindromul dependentului: Statele Unite sunt prima putere mondială și depindem de ei în conflictele internaționale; or, nu îi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prima putere mondială și depindem de ei în conflictele internaționale; or, nu îi iubim pe cei de care depindem; -sindromul celui neputincios: chiar și pe continentul nostru, cum s-a întâmplat în Kosovo, nu suntem capabili să impunem pacea fără americani; este totuși puțin umilitor. La baza prejudecăților este deci adesea un complex de inferioritate: prin agresivitate și denigrare se încearcă o compensare pentru slăbiciunile naționale. Același mecanism funcționează și în cazul antisemitismului (membrii unui grup identificabil, care au succes, stârnesc
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ARON, R. La Révolution introuvable, Paris, Fayard, 1968. ASHFORD, Sh. și TIMMS, N. What Europe Thinks. A Study of Western European Values, Dartmouth, Adelshot, 1992. BAIER, K. și RESCHER, N. Values and the Future. The Impact of Technical Change on American Values, New York, The Free Press, 1969. BARRETT, D. Values in America, Notre-Dame, University of Notre Dame Press, 1961. BELL, D. The Coming of Post-Industrial Society. A Venture in Social Forecasting, New York, Basic Books, 1973. BENEDICT, R. Patterns of Culture, Boston
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy[Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
infirmă empiric trendurile sau direcțiile schimbării predicționate de Lynd & Lynd în anii '30 metodologic, studiul lui Caplow este o replicare a renumitelor studii făcute de Lynd & Lynd în aceeași localitate în anii '30, publicate în volumele "Middletown: a Study in American Culture" și "Middletown in Transition". În mare parte, aceste probleme sunt generate de tendința cercetătorului de reificare, adică de interpretare a structurilor în termeni realiști sau, altfel spus, de confundare a raționalului cu realul. De aici și ideea că "structurile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Wil, Hagenaars, Jacques & Halman, Loek (ed.) (2003), The Cultural Diversity of European Unity. Findings, Explanations and Reflections from the European Values Study, Leiden, Brill. Aspers, Patrik (2001), "Crossing the Boundary of Economics and Sociology: The Case of Vilfredo Pareto", în American Journal of Economics and Sociology, 60:2, pp. 519-545. Bacova, Viera (1998), The construction of national identity on primordialism and instrumentalism, Human Affairs, 8:1, pp. 29-43. Barth, Fredrik (1981), "Ethnic group and boundaries", în Kuper, Adam (ed.), Selected essays
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1999), Notes on Cultural Globalisation, [http://www.wfsf.org/pub/ publications/Bacolod 99/Chiribuca.pdf; accesat la 15.07.2006]. Cooley, Charles H. (1909), Social organization, New York,: Charles Scribner''s Sons. Collins, Randall (1981), "On the Microfoundations of Macrosociology", în The American Journal of Sociology, 86:5, pp. 984-1114. Collins, Randall (1992), "The Romanticism of Agency / Structure versus the Analysis of Micro / Macro", în Current Sociology, 40:1, pp. 77-97. Connor, Walker (1994), Ethno-nationalism: The quest for understanding, Princeton, N.J., Princeton University
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
The Theory of Democracy Revisited, Chatman House Publishers, INC, New Jersey 1987. Schermers H. Denis, Waelbroeck F., Judicial protection in the European Union, Kluwer Law International, 2001. Schraepler H. A., Organizations internationales et europeennes, Economica, 1995. Sheinin D., The Organization of American States, New Brunswick, N. J. Transaction Publishers, 1996. Sidjanski Dușan, Viitorul federalist al Europei, ed. Polirom, 2010. Smonts M. C., Les Organizations internationales, A. Collin, 1995. Sorbello R., Le Funzioni dell 'Unione interparlamentare e il suo ruolo nelle relazioni bilaterali
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
vocation are organized and how they function. In the third chapter it is present the appearance, the way of organization, operation and the powers of the parliamentary organizations / the parliamentary assemblies of the international organizations (African Union, The Organization of American States, The Parliamentary Assembly of the Council of Europe, The Nordic Council, The Parliamentary Assembly of NATO, The Parliamentary Assembly OSCE, The Parliamentary Assembly of the Economic Cooperation Organization at the Black Sea). In the third section, The European Parliament
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
campanie, bogații au mai multă influență decât săracii; în Algeria armata a anulat alegerile întrucât partidele islamice se îndreptau spre victorie; în Birmania, un guvern militar care a pierdut alegerile a refuzat noului parlament ales să se întrunească. E. Gartzke, American Journal of political Science, 42 (1), 1998, pp. 1-27. 91 J. Combacau, D. Deland, C. Jeancolas, Droit international public, Presses Universitaires de France, Paris, 1997, p. 12. 92 N. Bayne, S. Woolcock The New Economic Diplomacy Decision-making and negotiation in
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Chandra, The Age of Terror, Basic, New York, 2001, p. 128. 141 Joseph Nye, Globalization, s Democratic Deficit: How to Make International Institutions More Accountabil, Foreign Affairs, 2001, p. 26. 142 Mark Rupert, Producing Hegemony: The Politics of Mess Production and American Global Power, Cambridge University Press, 1995, p. 67; majoritatea studiilor despre hegemonie indică două exemple: Marea Britanie în secolul XIX și Statele Unite după al Doilea Război Mondial, la sfârșitul anilor 40 PIB-ul SUA reprezenta mai mult de jumătate din totalul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
and E. Sidiropoulos, Continental Shift Redefining EU-Africa Relations, Brussels: European Policy Centre, 2007. 214 A. Konaré, "Lisbon Summit Test"', în <http://www. sarpn.org. za/newsflash.php? news id=9020>, accesat 28 august 2010. 215 D. Sheinin, The Organization of American States, New Brunswick, N. J.: Transaction Publishers, 1996, p. 12. 216 http://www. oas. org/en/member states/default. asp 217 http://www. oas. org/dil/treaties A-41 Charter of the Organization of American States. htm 218 http://www. oas. org/en/about/general assembly. asp 219 J. P. Chamberlain
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
numeroase articole în cărți și reviste din România și din străinătate: The Style of Political Image în Stylistyka XVII Style and Meaning, Opole, 2008; "Spinning the thread/(ț)s" around images of time, în Język a komunikacja 24, Studies în American Language, Culture and Literature, Cracovia, 2009; Metaphors aș a semiotic means în the molding of political identities (Camelia Cmeciu, Zdzisław Wąsik), în Philologica Wratislaviensia: From Grammar to Discourse, Berlin, 2009. CameliaMihaela Cmeciu, Semiotici textuale (c) 2010 Institutul European, Iași INSTITUTUL
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu[Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]