10,957 matches
-
doar pradă emoțiilor. Deciziile luate într-o stare intens emotivă (pozitivă sau negativă) scapă controlului rațional și conduc la eșec. La copil, procesele neuroendocrine care susțin luarea unei decizii sunt încă imature până în jurul vârstei de 11 ani. Sprijinind și antrenând copilul pentru exercițiul reflecției, îl ajutăm să găsească soluții adecvate scopurilor sale. Reacțiile impulsive, lipsite de reflecție, pot conduce copilul la rupturi în relațiile cu ceilalți, la pierderi. Exercițiul reflecției este util în momentul de criză și este generator de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părintele sprijină în acest fel copilul în deprinderea rolurilor sociale de gen, cultural, peer; c) părintele stabilește standarde, așteptări, reguli, limite, ceea ce este îngăduit și ceea ce atrage pedeapsă; d) părintele asigură, într-o atmosferă plăcută, diferite recompense copilului, prin care antrenează atenția și memoria copilului, deprinderea unor cuvinte noi sau mai puțin obișnuite. Măsura în care familia reușește să sprijine dezvoltarea sănătoasă a copilului depinde de prezența factorilor protectivi. Promovarea caracteristicilor protective ale familiei este crucială în strategiile și politicile de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și separări definitive, ostile. Așa cum am mai spus, capacitatea de a repara rupturile în conexiunile cu ceilalți stă la baza comportamentului de solidaritate și reprezintă un important potențial de protecție și reabilitare în urma unor evenimente traumatice. Aceste comportamente pot fi antrenate și stimulate în cadrul diverselor grupuri tematice inițiate de școală. Orientarea spre evitarea și repararea rupturilor presupune o bună capacitate empatică, capacitate de control și autocontrol” Promovarea autocontrolului în situații de disconfort, sarcină de prim rang în dezvoltarea copilului la vârstele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organizare, prevăzută de Ordinul nr. 219 al Ministerului Sănătății încă din anul 1980, actualizat în anul 2002 și 2007 (tabelul 7) [40,45,46]. Creșterea de mai mare amploare a mortalității comparativ cu incidența, la ambele sexe, fapt care a antrenat în ultimele două decenii un raport mortalitate/incidență în mod constant supraunitar în România, poate fi explicată prin intervenția simultană a mai multor factori. Progresul remarcabil în detectarea cancerului hepatic la pacienții cu ciroză, prin tehnicile imagistice, în special ultrasonografia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]
-
cuvânt, între articulare sintactică și bogăție lexicală, între dispunerea sintagmatică și organizarea paradigmatică. Dar e mai mult decât atât: Herder pune în joc sistemul de relații latente care susțin universul de reprezentări al limbajului. Astfel, opoziția dintre cele două genii antrenează distincția între realizarea efectivă a limbii în vorbire și arhitectura ei de serii concurente și vecinătăți, care susțin vorbirea fără a se putea regăsi integral în ea. Chiar dacă Herder nu îi dă importanța pe care i-o vor acorda școlile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un simulacru compus din gesturi și atitudini reproductibile, adică un caracter. Esența acestui personaj nu constă în natura sa de poet, ci în faptul că e în poziția de a simula conduita unui poet. Cele mai multe consecințe pe care le-a antrenat figura boemei s-au datorat acestei transformări a unui corp profesional în comportamente și atitudini imitabile. Pentru că o conduită de artist putea fi reprodusă (și era singurul element care putea fi reprodus din activitatea creatoare), aceasta a permis sferei artei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
absența unor "Napoleoni", poate să funcționeze și mobilizarea unei întregi armate... Modelul istorico-literar la care se raportează aceste antonomaze e cel al generației. Prin "Napoleoni", Thibaudet obținea o istorie organică a literaturii franceze: rolul figurilor fascinatorii de la 1830 era să antreneze întreaga generație de la 1850. În locul unei istorii a cercurilor literare, constituită din adversități și coagulări restrânse, antonomaza furniza suportul pentru o istorie a generațiilor, cu pasul ei reglat masiv. Ea reprezenta un prea plin în stare să mobilizeze mulțimi, să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un fel de motor la vedere al dinamicii ei pachidermice. Și dincolo de tot ceea ce îi separă - pe istoricul literaturii franceze din 1930 și pe animatorul literaturii române de la 1830 -, scopul urmărit prin exploatarea antonomazei e același. Heliade Rădulescu vrea să antreneze literatura română prin valuri ample de scriitori. Nu are încredere în structurile mici ale sociabilității literare, în cenacluri și bisericuțe și își imaginează cadența literaturii române exclusiv în funcție de succesiunea generațiilor. În acest sens ar trebui citită o idee care revine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
târziu, în centrul activității literare ajung realitățile morale: chemarea sau aplecarea, predispoziția facultăților psihice, angajamentele afective. Problema scriitorilor de la 1870 nu mai e cifra brută a indivizilor care fac sau se interesează de literatură, ci masa spirituală, pasiunile care sunt antrenate în creația și consumul de opere. În decurs de câteva decenii, literatura română își schimbă baza socială, trecând de la un popor de individualități, la un popor de suflete, și de la o gestiune a entităților fizice, la o administrare a celor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mi-a spus următorul lucru: Știi că peste doi ani se împlinesc 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare. Ce ar fi să organizăm noi, studenții, o sărbătorire cu totul și cu totul deosebită, antrenând studenții întregii țări?" M-a prins ideea imediat. După un an, în 1956, la o oră de curs cu profesorul Constantin Ciopraga, care ne vorbea despre Eminescu și despre unele poezii patriotice ale sale, am scris o poezie care se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nucleul propagandei politice are la bază utilizarea judicioasă a simbolurilor psihologice. 43 Cu alte cuvinte, este un proces prin intermediul căruia are loc un transfer de mesaje de la un centru de inițiativă, către o masă de indivizi, grupuri, clase sociale, antrenând modificări în sfera opiniilor, atitudinilor, acțiunilor, sociale și politice, fiind furnizate criterii de apreciere, modele de gândire și de comportament. Rolul și importanța propagandei au fost înțelese și folosite (mai aplicat și cu reale beneficii) în secolul al XX-lea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
le resimte cu o profundă suferință, pentru că aceste rateuri sunt tot atâtea atingeri directe la prestigiul ei, la imaginea pe care o dă despre ea însăși. Și se știe că uneori astfel de răniri ale narcisismului social pot fi extreme, antrenând conduite care pot să pară exagerate (crize de lacrimi, comportament isteric), dar care au și o funcție reparatoare care înseamnă conștiința - prin rușinea resimțită - a devierii, a transgresiuneii comise, reparatoare prin faptul că ele înseamnă revendicarea și exigența unei funcționări
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îi dă Laurence Sterne în Tristram Shandy atunci când lasă să se răsucească undița lui Trim pentru a semnifica libertatea celibatarului, undița șerpuitoare a lui Hogarth care dă imaginea însăși a libertății dorinței. Am putea spune același lucru despre digresiunea care antrenează, prin asociere de idei imprevizibile, personaje și cititori în locurile cele mai neașteptate. Arta varietății, precum cea a grădinilor în stil englezesc care privilegiază linia curbă, dezvăluirea progresivă, gradată și schimbătoare, este însoțită de plăcerea descoperirii și de capriciul invenției
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
creeze o formă de antropologie pe care am putea-o califica drept pesimistă sau deziluzionată. Ospitalitatea se ocupă de sentimentul de solitudine, solitudinea pribeagului, a călătorului care, printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea sa de origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta benefică sau ostilă). Văzută în perspectiva schimbului, a darurilor și contra-darurilor, ospitalitatea gândită de Rousseau trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de reguli de îndeplinit și de transgresiuni dorite, oscilând între dorință
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
angoasa senzației de a fi sfâșiat în bucăți și aruncat în toate părțile, pierzând astfel sensul unei identități unificate; un corp dezmembrat permite memoria unității, amintirea a ceva care a existat ca întreg și s-a pierdut. Ospitalitatea violată ne antrenează în catastrofele istoriei; și totuși tragedia este inerentă acesteia, fiindcă pentru Rousseau ospitalitatea se convertește în violul propriei sale persoane, al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu, nu este, în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ai de-a face, înarmat, bărbos, plin de noroi, cu o înfățișare sălbăticită" astfel încât locuitorii unei case nu pot descoperindu-l decât să-și închipuie în acest vagabond, trădător sau spion, o ființă rău intenționată. Dacă însă curiozitatea sa o antrenează pe cea a cititorului, el rămâne totuși un personaj simpatic care ne face să ne gândim la anumite personaje ale lui Kalka al căror cititor nu poate să le împărtășească decât parțial intențiile și gândurile secrete. Dar și mai mult
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de către ospitalitatea cleioasă care îi este oferită și impusă (fiindcă nu ne alegem părinții). Asistăm în acest caz la această singulară configurație care vrea ca oaspetele să se simtă nu numai parazitul celui care îl primește dar și, invers, că, antrenat de "către forțe necunoscute lui", după cum scrie în Ispită în sat491, el se simte el însuși parazitat de către ospitalitatea oferită. Istoria, sau mai degrabă tabloul acestei alienări vrem să-l examinăm aici, alienare evocată de către imaginea de sine transformată, caricaturizată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ne permite totuși să ne gândim că K., care nu-și abandonează niciodată căutarea, termină prin a muri de epuizare, în absența unui răspuns la cererea sa. K. merge mult. El măsoară literalmente drumurile și străzile satului și această cutreierare antrenează o oboseală progresivă. "Nu am vrut să mă lipsesc de plăcerea mersului pe zăpadă ,,din nefericire m-am rătăcit de mai multe ori și de aceea am ajuns atât de târziu" (23)574. La puțină vreme după sosirea sa și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
forțe necunoscute lui, și iată-l parazit, un parazit care prinde cu obrăznicie rădăcini prin orice mijloace"605. Asistăm atunci la această singulară configurație care vrea ca oaspetele să se simtă parazitul celui care îl primește dar și, invers, ca antrenat de "forțe necunoscute lui" să se simtă el însuși parazitat prin ospitalitatea oferită. Imaginea omului pe zid, "cu picioarele atârnând" și care își lovea genunchii unul de celălalt" este o imagine veche (care reapare în Castelul, imagine apărută în copilărie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
271 Claude Leroy, "La parade du montreur du textes", în Revues des sciences humaines, nr. 167, pp. 366-377. 272 Claude Leroy, op. cit., p. 367. 273 Idem, p. 370. 274 Desigur prostituția este figura artei de a scrie și "metafora teatrală antrenează pe povestitor spre casele închise" case de farse și jocuri, scrie Claude Leroy. 275 "Pentru a domestici ( și a face să treacă) împlinirea fatală a povestirii pe care o va marca întoarcerea victorioasă a stereotipului, Mandiargues ordonează un text dandy
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
după viteza cu care învârteai de manivelă, toate astea se schimbau încet sau cu o viteză înnebunitoare". 568 Günther Anders, Kafka. Pour et Contre, Strasbourg, Circe, 1990, p. 59. 569 "Fiindcă sistemele de ritualuri sunt mecanisme de precizie. Orice mișcare antrenează o deplasare precisă în mecanism, sau pentru a spune mai bine: orice omisiune are drept consecință pericole sau catastrofe bine definite. Ansamblul procesului ritualic căruia un grup de magie primitivă îi asigură "cu teamă și cutremurare" desfășurare neîntreruptă, diurnă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
organizațională a Uniunii Europene, instrumente și politici specifice, elemente de particularitate ale crizei israeliano-palestiniene etc. Toate aceste aspecte le consider esențiale, însă pentru a putea înțelege rațiunile conflictului israeliano-palestinian este nevoie: de o analiză atentă, minuțioasa asupra cauzelor care au antrenat cele două părți (dar și statele vecine) în ceea ce generic se definește a fi criză din Orientul Mijlociu, dar și de o analiză a evoluției pe scara istoriei a procesului de pace. Tema lucrării obligă nu doar la observarea cauzelor/factorilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
între miniștrii guvernelor, "în spatele ușilor închise, fiind prezentate publicului larg numai rezultatele" finale, care vizează "punerea în practică a politicilor externe", prin "legături, contacte politice între guvernele diferitelor națiuni".43 Prin intermediul diplomației tradiționale statele ajung să se cunoască mai bine, antrenându-se în discuții de tipul long talk (dezbateri prelungite), pe parcursul cărora se încearcă stabilirea unui echilibru, prin oferirea reciprocă de informații credibile care să le faciliteze ulterior un acord mutual.44 Royce Ammon 45 cataloghează diplomația tradițională drept o diplomație
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pentru prevenirea conflictelor prin mijloace politice; de asemenea, Organizația Unității Africane (începând cu 1993) stabilise ca obiectiv principal anticiparea și prevenirea conflictelor regionale. În ceea ce privește utilitatea diplomației preventive cei mai multi teoreticieni consideră că aceasta nu se aplică în mediul care este deja antrenat în război efectiv, ci numai într-un mediu instabil/vulnerabil unde potențialul folosirii forței sau constrângerii pentru rezolvarea diferendelor și intereselor este posibilă sau probabilă. Diplomația preventivă nu intervine luând în considerare orice diferend, conflict, interes, necesitate umană potențială, ci
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
menținerea păcii și oferirea unui cadru instituțional în vederea evitării războaielor, fiind limitate competențele statelor de a recurge la război; conform art. 12, statele membre se angajau că în cazul în care între ele va apărea un diferend, susceptibil de a antrena o încălcare a păcii, să-l supună procedurii de arbitraj (sau unei reglementări judiciare) sau examinării Consiliului Societății Națiunilor. În cadrul Societății Națiunilor a fost adoptat un Protocol pentru reglementarea pașnică a diferendelor internaționale (Geneva, 1924), incluzând dispoziții care completau articolele
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]