8,505 matches
-
MIHAIL SADOVEANU (1880 - 1961) “Am stat cu mine însumi, trudindu-mă să desleg întrebările fără răspuns. E nevoie pentru asta de tăcere și singurătate. Desfăcându-mă de tot ce atârnă și întuneca, m-am dus să văd numai cu duhul...” (M. Sadoveanu) · Date biografice: Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 la Pașcani; tatăl său a fost avocatul Alexandru Sadoveanu, iar mama sa, Profira Ursachi, era fiica de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
asupra posibilității de a defini cu exactitate poezia: Putem acum spune că știm ce este Poezia? Nu. Cunoaștem însă un mod al ei care o circumstanțiază mai strâns; esența poeziei se rezumă poate la un punct moral, încă de determinat, atârnând în regiuni inexorabile, ca Polul Nord de intersecția imaginară a prelungirii meridianelor." În aprecierea scriitorilor străini Vladimir Streinu probează mereu că nu are complexe provincial regionaliste. Să exemplificăm: "Boileau nu era o minte teoretică, așa cum a fost văzut din perspectiva străinătății
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
învăluitoare a celui de sus. însă dincolo de simetria oglindirii, există o acută diferență calitativă, imediat și în mod firesc perceptibilă. Ea e dezvoltată masiv de speculațiile teologice, potrivit cărora privirea divină este propriu-zis existențiatoare : ea nu doar susține, ci, mai atîrnat un chip al lumii în care omul face lucrurile dreptei cu stînga și ale stîngii cu dreapta, schimbînd pecețile firii lor și ajungînd să creadă că cele urîte sînt frumoase și cele ce cu adevărat rele ar fi bune. Pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Bisericii lui Hristos. S-a rugat pentru unitatea credinței și a tuturor creștinilor de pretudindeni. A știut că vor apărea rătăciri și sminteli, dar le- a osândit spunând: „Vai celor prin care vine sminteala. Mai bine ar fi să-și atârne o piatră de moară de gât și să se arunce în apă decât să fie pricină de sminteală.” Rugăciunea arhierească reprezintă un frumos model de rugăciune pentru noi creștinii. Credincioșii Bisericii vechi veneau din semințiile și stările cele mai diferite
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai departe, să ajung dincolo de tot ce se mișcă și se transformă, să intru într-o stare de invariabilitate, să capăt forța de nebiruit, capabilă să se înalțe prin sine, să direcționeze și să susțină tot ce există, tot ce atârnă de negrăita voință a înțelepciunii lui Dumnezeu, pentru ca preschimbat în gând, departe de tot ceea ce înseamnă mutare și nestatornicie, sulfetul meu - nestrămutat și neșovăitor - să se poată face întâia oară părtaș cu Cel Care este nestrămutat și Neschimbat, încât să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mereu înțelegerea a ce i se întâmplă, a ceea ce se petrece cu viețile din jurul lui deși aude povești cutremurătoare. Minele de cupru sunt locuri infernale despre care Diomidov îi relatează amănunte tulburătoare: „... minele de cupru pline de praf gros ce atârna în aer; în acele mine nu se practica forajul umed pentru a nu micșora productivitatea; acolo chiar și apa potabilă era plină de săruri de cupru și îți rodea stomacul, iar apa pentru administrația lagărului era adusă cu avionul; Din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
apa murdară pe geam, nu observă că geamul e închis, spre amuzamentul soției care degustă momentul revenirii apei murdare pe obrazul lui Andrew. Poartă hainele până la uzare, cu toate că familia se străduiește să i le înnoiască cu orice aniversare, le regăsește atârnând pe umerii câte unui student la teologie. Își dă perechile de ciorapi, păstrând doar una, că doar nu e miriapod! El are biroul lui unde nimeni nu intră și unde se închide cu orele. Trăiește ca și cum ar fi desprins de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale. Inspecția arterelor a) Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o primă fază își atârnă piciorul afectat pe marginea patului, ulterior își prinde extremitatea bolnavă cu amândouă mâinile ridicând-o spre piept, căutând prin aceasta să-și amelioreze durerile. Uneori se poate întâlni poziția de genunchi semiflectat în efort pentru a preveni sau a ușura
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
durere de repaus, severă, chinuitoare, localizată la nivelul degetelor sau în vecinătatea lor, nefiind legată de efort, durează ore, fiind mult accentuată în cursul nopții. Durerea se ameliorează prin așezarea extremității afectate în poziție declivă, bolnavul stând cu membrul inferior „atârnat” pe marginea patului. În stadiul IV durerea este continuă, apărând tulburări trofice care conduc la necroză, ulcerații sau la gangrene localizate la extremități: necroze în „mușcătură de șobolan”, eroziuni sau ulcerații interdigitale suprainfectate bacterian sau micotic. Mai poate apărea o
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale [1, 5-7, 10-12]. INSPECȚIA ARTERELOR a. Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o primă fază își atârnă piciorul afectat pe marginea patului, ulterior își prinde extremitatea bolnavă cu amândouă mâinile ridicând-o spre piept, căutând prin aceasta să-și amelioreze durerile. Uneori se poate întâlni poziția de genunchi semiflectat în efort pentru a preveni sau a ușura
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
TVP este frecvent întâlnită la bolnavii cu insuficiență cardiacă dreaptă, la pacienții cu imobilizări (inclusiv cei cu aparate gipsate, hemiplegici, paraplegici), la cei cu ascită importantă, la bolnavii cu sindrom posttrombotic sau la persoanele care stau mult timp cu picioarele atârnând, la gravide [1]. Datorită situației anatomice speciale a venei iliace comune stângi, localizarea mai frecventă a TVP este la nivelul membrului inferior stâng (38) Hipercoagulabilitatea sanguină reprezintă în majoritatea cazurilor de TVP un factor asociat, favorizant. Sunt implicate următoarele mecanisme
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
necondiționată nu poate fi decât sufletul. Silogismele ipotetice, la rândul lor, ne împing să căutăm o presupunere ultimă, la care să se reducă toate presupunerile din judecățile ipotetice. Ca atare, aceasta trebuie să reprezinte totalitatea necondiționată a condițiilor de care atârnă posibilitatea empirică a fenomenelor. Rațiunea ajunge, astfel, la ideea unei substanțe universale capabilă să joace rolul de obiect absolut, iar aceasta este lumea sau universul. În sfârșit, silogismele disjunctive ne împing să căutăm unitatea ultimă, totalitatea deplină a termenilor pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nevedere. "Poate că numai nefiind poți fi", " Numai nefiind aici,/ Ne-ntoarcem la izvoare"61. Întoarcerea nu este ieșire decât cu prețul acestei lepădări, al dezgolirii de toate atributele ontologice care împovărează ființa. Astfel golită, ușoară, imponderabilă, vederea nu mai atârnă de cele văzute, nu mai depinde de ceea ce vede; fără obiect, căzută în orbire, ea se lasă văzută, pătrunde în golul care o absoarbe, află "izvorul tainic/ Din pustie"62. Vederea e acum saltul în gol, salt mortal al ființei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
topindu-se în ceea ce îi scapă. Scapă din vedere așa cum iese din vorbire, căci "acolo nu mai poate fi vorba de poezie", nu se mai află urma vreunei vorbe care să (se) vadă. "Acolo, amintirile sunt atât de bătrâne, că atârnă/ în capete plecate". Aproape-nimicul unui real care nu ne aparține, nu ne privește în atonia înstrăinării, de la distanța unui chip de nerecunoscut. De acolo poezia nu poate începe, din muțenia fără rest a unei memorii fără imagine. Nu vine sus
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
capete plecate". Aproape-nimicul unui real care nu ne aparține, nu ne privește în atonia înstrăinării, de la distanța unui chip de nerecunoscut. De acolo poezia nu poate începe, din muțenia fără rest a unei memorii fără imagine. Nu vine sus, ci atârnă imemorial într-un timp care nu mai e al nostru. O punere în distanță a vederii, în dimensiunea unui acolo spre care ea se îndreaptă dincolo, trece de ceea ce-i aparține, se aruncă în gol. "Te văd umblând prin camere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aduce nicio veste, nu duce spre un orizont. Rămânere în tremurul așteptării, în proiecția ștearsă a nemanifestării. Așteptare ca un interval al ființării, în suspensia vreunui obiect ori termen definit. Totuși un răstimp indefinit al creației, în care imaginea stă, atârnă în gol, în sensul prefacerii, marchează locul vag, forma unei (abia de acum) posibile pro-misiuni. O clipă de vedere (Constanța Buzea) La o primă lectură a poemului Citera de Constanța Buzea 17, intuiția nu surprinde doar spațiul vesperal al stingerii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu doar aruncă exterioritatea în nesemnificativ, ci neantizează natura unui non-eu care există ca și cum n-ar fi, afirmând - de la sine - un subiect care se știe, se impune în raport cu nedeterminarea înconjurătoare. Altfel spus, e un subiect fără predicat al ființării; el atârnă doar de sine, întru sine, în miezul posibilului care îl transcende. Autoafirmare care aproape se dezminte, deoarece "numai o rece căldură pâlpâie lânced din lampă", iar în lumina vagă a acestei infraexistențe nimic nu este ori abia mai este. Să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
văzut decât indiferența distanței și distanța indiferenței, impersonalul în care vederea rămâne, a nimănui, stă orbită la răscrucea care o crucifică, o răsfrânge revelator. Undeva ori acolo, ea nu e de fapt nicăieri, risipită în nevăzutul care o absoarbe. Nu atârnă de instanța unui subiect care o instituie. Stă în nevedere, în distanța care, pe nesimțite, face posibilă imaginea. O imagine părăsită, lăsată în absență, în golul de vedere. Imagine care se arată în gol, în vederea golită de orice dorință, distanțată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
până când/ gândul se-ntoarce în atingeri și vederi și auz", vol. În umbra luminii, ed. cit., p. 39). Acum vederea lunecă "pe imaginea presată în sine", devenită transparentă: "Privesc prin foile pleoapei ca prin pergament/ - palimpsest diafan, încărcat de aripi, atârnând de voci" (Îndoirea cerului, vol. În umbra luminii, ed. cit., p. 27). 92 "Intru în apele clare, în undele timpului,/ în revărsarea imaginii pe maluri de lumină./ Din existența ei de aer se naște realitatea./ Aici și acum" (Umbrele cerului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Dumneaei vrea să ia Minotaurul de coarne... dădu Trees din cap cu subânțeles, expediind totodată un ghiont complice înspre coastele vechii ei tovarășe. Un nou val de chicoteli înecă emoțiile mai turbide ale regăsirii. − Sigur că gravura va continua să atârne mai departe pe peretele ei, lămuri Ondine, dar dacă timpul întâlnirii mele cu ea a trecut, simpla proximitate fizică n-ar putea anula ratarea. Vezi tu, întrebările majore ce ne asaltează seamănă cu mușcăturile de țânțar: dacă nu le zgândărim
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dai seama și că trebuie să fii ajutat să conștientizezi lucrul ăsta." Pătruns de mirosul greu al locului ca de-o inspirație reziduală impermeabilă la dialectică, arhitectul se simți agentul molipsirii lumii cu modele aristocratice, ca și cum valabilitatea acestora ar fi atârnat în vreun fel de răspândirea interesului pentru ele. Aaa, nu, asta reprezenta o nepermisă concesie făcută mercantilismului burghez, ce contravenea ideologiei de castă singularizată definitiv numai prin naștere și adânc înrădăcinată în realitatea natală! Dar, în principiu, descoperirile spectaculoase în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mulțumire, aplecându-se respectuos și înspre cei din mașina care aștepta cu motorul la ralanti. Numai când se răsuci pe picioarele-i slăbănoage pentru a urca înapoi în automobil, puștiul lăsă să i se vadă sabia de lemn ce-i atârna la șold de cealaltă parte; trebuie să fi fost unul din suvenirurile comercializate pe toate drumurile prin Aigues Mortes, nu departe de Agde, la locul glorificat al îmbarcării Sfântului Louis pentru cruciada sa. Copilul privi lung la adultul rămas pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cât de cât față situației? Ian nu era defel omul care să fugă de greu; și tocmai de aceea, s-ar putea spune, centrul de gravitație al propriei vieți îl eludase consecvent vreme îndelungată. Pentru el, greul cel mai greu atârna dincolo de domeniul responsabilităților civice, așa încât elanul eroic și cuirasa de bronz strălucitor a virtuților cetățenești delimitau un refugiu în raport cu el - o martialia minora capabilă să-l scutească temporar de-o confruntare prea directă cu problema problemelor lui. La aceasta din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
gr. κύανος,-οΰ s.m. "substanță de culoare albastră"): med. ro. cianogen adj. (cf. fr. cyanogene, adj.; en. cyanogenic); clamid(o)- "strat protector" (cf. gr. χλαμύς,- ύδος s.f. "capă, mantou"); clino- "înclinație", "pat" (cf. gr. κλίνω,- ειν vb. "a înclina, a atârna, a ține, a se deplasa, a respinge"): med. ro clinică (cf. fr. clinique, s.f.; en. clinic); cloro- "verde" (cf. gr. χλωρός, -ά, -όν adj. "verde, verde închis până la galben palid): med. ro. cloremie (cf. fr. chlorémie s.f.; en. chlor(a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
foarte ciudată în avion în drum spre Karlstad. Încă de la îmbarcare pe Bromma 1 remarc un tânăr cu un rucsac pe sub haina de ploaie. Foarte ciudat; la început am crezut că e handicapat. Mai târziu am văzut că rucsacul îi atârna jos pe spate. Neîngrijit și cu sandale, deși suntem în decembrie. (De fapt în momentul respectiv burnița.) Un fel de hippie. Pentru că îmi place să am loc bun, eram foarte în față la coadă. Când ni s-a dat drumul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]