7,522 matches
-
în dauna economiei naționale, Marele Stat Major a hotărât: 1/. Se acordă trimiterea de pachete evreilor din detașamentele de lucru exterioare, conținând numai îmbrăcăminte, rufărie și încălțăminte. 2/. Conținutul pachetelor, va fi verificat la predare la oficiul poștal, de către organele cenzurii, iar la destinație, de către comandamentul detașamentului de lucru respectiv. 3/. Se interzice transmiterea de pachete, sau scrisori, pe orice cale decât aceea a poștei. 4/. Se interzice trimiterea de bani, evreilor din detașamente, atât prin poștă cât și pe orice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1-7 Teritorial M.St.M. Secția VI și S. II Guvernământul Buc., Bas., Trans. P.C.M. Cab. pt. Buc., Bas., Trans. Dir G-rală a Poștelor Comandam. Milit. al Capitalei M.A.N. Dir. și Comand. Geniului Comandam. Detașamentelor C.F.R. (Brigada C.F.) Cenzura Poștală Interioară C/H AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 25. Documentul nr. 334 MARELE STAT MAJOR Secția I-a Biroul 10 9 Octomvrie 1942 COPIE: NOTĂ Supunem cunoștinței Domniei-Voastre următoarele: Ministerul Apărării
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
folosea de acest proces ca de o armă prin care să arate că național-țărăniștii și liberalii sînt fasciști sau sînt de partea naziștilor 326. La cîteva zile după aceea, Statele Unite s-au plîns oficial guvernului Groza de întîrzierea alegerilor, de cenzura presei și de hărțuirea partidelor de opoziție prin angajarea de către guvern a unor "bande de huligani". Washingtonul atrăgea atenția Bucureștiului că își creează astfel o imagine proastă în străinătate, una care "contravine, în realitate, promisiunilor pe care le-a făcut
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru învățătorii și școalele populare române, sub semnătura lui Ioan V. Rusu. În Ardeal, în ciuda faptului că Școala Ardeleană a dat startul educației în spirit militantist național, evoluția literaturii didactice a fost cu câțiva pași în urma celei din principate, datorită cenzurii exercitate de autoritățe imperiale, de Dieta transilvană și ulterior de guvernul maghiar. Publicațiile didactice ale intelectualității ardelene au văzut lumina tiparului dincolo de munți, cum a fost cazul volumelor redactate de August Treboniu Laurian, care a publicat în Moldova Elemente de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
completă și clară a conștiinței naționale românești, de pe platforma căreia s-au ridicat revendicările politice (naționaliste) și sociale (democratice) pe durata întregului secol al XIX-lea. Tot din acest elaborat al avangardei istoriografice românești se vor decanta, filtrate prin sita cenzurii și a discursul didactic, elementele care vor compune prima formulă a memoriei istorice naționale românești. Ariergarda discursului didactic: decantarea ideilor avangardiste, trecute prin filtrul cenzurii, în memoria colectivă. Chiar dacă unele dintre lucrările canonice în istoriografia românească produse de componenții Școlii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea. Tot din acest elaborat al avangardei istoriografice românești se vor decanta, filtrate prin sita cenzurii și a discursul didactic, elementele care vor compune prima formulă a memoriei istorice naționale românești. Ariergarda discursului didactic: decantarea ideilor avangardiste, trecute prin filtrul cenzurii, în memoria colectivă. Chiar dacă unele dintre lucrările canonice în istoriografia românească produse de componenții Școlii Ardelene pot fi considerate un fel de "manuale-surogat" (N. Iorga, spre exemplu, a emis ipoteza că opera lui Samuil Micu, Istoria pentru începutul românilor în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt nivelate. Rezultatul final este o de-radicalizare a materialului original, care, convertit în manual didactic, este în mare parte curățat de elementele cu adevărat novatoare. Acest efect este explicabil, în primul rând, prin simpla existență a filtrului exercitat de cenzura statală, iar în al doilea rând, de acribia sporită a cenzurii față de materialele didactice, care erau (și continuă să fie) supuse unui control suplimentar. Datorită acestor motive, infiltrațiile romantice, prezente deja în climatul intelectual al culturii române încă din anii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care, convertit în manual didactic, este în mare parte curățat de elementele cu adevărat novatoare. Acest efect este explicabil, în primul rând, prin simpla existență a filtrului exercitat de cenzura statală, iar în al doilea rând, de acribia sporită a cenzurii față de materialele didactice, care erau (și continuă să fie) supuse unui control suplimentar. Datorită acestor motive, infiltrațiile romantice, prezente deja în climatul intelectual al culturii române încă din anii '30 ai secolului al XIX-lea, nu se regăsesc în conținutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioadă prezintă certa conștiință a românismului etnic, i.e., conștiința originii comune și a unității etnice a poporului român, dincolo de separația politică. Singura concluzie care poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât de vibrantă în conștiința colectivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de pârghia autorizării manualelor școlare folosite în școlile confesionale românești. Cărțile didactice aferente materiilor cu conținut eminamente ideologic Limba maghiară, Istorie, Geografie și Constituția patriei, dar și Aritmetica necesitau aprobare ministerială. Caracterul necorespunzător intereselor statului maghiar atrăgeau după sine exercitarea cenzurii prin interzicerea cărților școlare găsite neconforme. De la începutul secolului al XX-lea, autoritățile de resort de la Budapesta au întocmit un index librorum prohibitum al cărților didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de resort de la Budapesta au întocmit un index librorum prohibitum al cărților didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie, respectiv ziua onomastică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ulterior Unirii principatelor din 1859 și a reformei învățământului din 1864, se produce o tranziție de la un patriotism civic pre-naționalist înspre un naționalism etnic herderian. În Transilvania, datorită situației speciale a învățământului românesc, supus unei acțiuni de maghiarizare și a cenzurii oficiale, tendințele sunt mai greu observabile la nivelul literaturii didactice. Din acest motiv, analiza se va centra cu precădere pe cărțile școlare publicate în principatele unite, ulterior în regat. Un scurt interludiu pentru caracterizarea frugală a ceea ce am numit etno-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului românesc. Acapararea puterii de către comuniștii propulsați la cârma guvernului sub ocupația sovietică a teritoriului românesc (6 martie 1945) a făcut posibilă punerea în acțiune a unei "vaste operații de ștergere a memoriei colective", exercitată printr-o tot mai pătrunzătoare cenzură, prin sporirea stricteții în supravegherea învățământului și prin scoaterea din circuit a unor publicații (Zub, 2000, p. 18). Ofensiva la adresa memoriei și masivul program de reconsiderare a întregului patrimoniu cultural moștenit de la status quo ante sunt proclamate de Gh. Gheorghiu-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Radosav, 1995, p. 66). "Lupta cu memoria" începuse deja la 1 iunie 1946, prin apariția listei de Publicații scoase din circulație, care, trecând la index un total de 2.000 de titluri, amputa o parte însemnată a memoriei colective. Evantaiul cenzurii s-a desfăcut în toată amploare sa până în 1948, Publicațiile interzise pînă la 1 mai 1948 (522 pagini, la care se adaugă Suplimentul 1 mai 1 noiembrie 1948 cu ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice ale intelectualității interbelice. Numeroasele Cursuri universitare ale lui Nae Ionescu (Curs de logică, 1993; Curs de istorie a logicii, 1993; Curs de metafizică, 1995; Curs de filosofie a religiei, 1998 etc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cioran, dirijorul Sergiu Celibidache, muzicianul George Enescu). După retragerea trupelor sovietice din România (1958) a urmat o perioadă de relativă liberalizare. Perioada 1965-1974 a fost cea mai prielnică pentru viața culturală: s-au restabilit contactele culturale cu Occidentul, a slăbit cenzura etc; După 1971 a fost lansată ideea unei revoluții culturale, în centrul căreia se afla cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Ideile comuniste au fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
au interpretat destalinizarea ca un semn spre toleranță și libertate, dar s au înșelat; nu s-a intenționat ca destalinizarea să fie o liberalizare reală a societății sovietice, deși mulți prizonieri politici au fost eliberați din lagărele de muncă iar cenzura a devenit mai relaxată; destalinizarea a avut trei scopuri principale: să justifice introducerea unor măsuri economice progresiste; să ajute la instituirea coexistenței pașnice cu Occidentul; să-i absolve pe Hrușciov și pe alți lideri sovietici ai momentului de complicitate la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fost proclamată Republica Populară Română. Stalinismul cultural a însemnat: ruperea legăturilor cu Occidentul și adoptarea modelului sovietic (proletcultismul); proletcultismul reprezintă orientarea culturală care trebuia să redea viața muncitorilor, principiile și modelele oferite de aceștia; organizarea învățământului după model sovietic; introducerea cenzurii presei și a cărților; interzicerea Bisericii Unite (1948) și subordonarea statului a celei ortodoxe. Pe plan extern, regimul lui Dej a fost marcat de următoarele evenimente: 1949 = România a semnat tratatul de constituire a C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
practic nici o diferență, primul continuând firesc activitatea celui de-al doilea. Această redenumire a fost făcută la dorința lui Ceaușescu care dorea să demonstreze ruperea cu trecutul și orientarea politicii României spre alte orizonturi. Prima etapă se caracterizează prin slăbirea cenzurii, atenuarea politicii represive a Securității, reluarea legăturilor cu Europa Occidentală. În 1968, în Cehoslovacia a izbucnit o mișcare democratică cunoscută sub numele de „Primăvara de la Praga” care a fost înăbușită în urma intervenției armate a Tratatului de la Varșovia. România a refuzat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
evoluția personajelor în condiții, desigur, de libertate reală a creației. Deci, n-am mai fost marcat de autocenzură, de, mă rog, obsesiile care mă puneau în situația să-mi scriu piesa ținând cont de niște „rigori”, de niște mentalități de cenzură, care uneori frizau absurdul. Cele două piese fac, după câte am dedus, trecerea de la etapa în care v-ați înscris până în 1989. Aveți un nou program sau păstrați linia dumneavoastră dintotdeauna? Și când spun asta mă gândesc indeosebi la ideea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și cu Ligia Dumitrescu au realizat un spectacol de referință. Ultimul spectacol jucat la Bacău a fost cu piesa Conversație în oglindă, care avea două titluri Victima fericită, de fapt titlul normal, de bază, dar tot așa, din motive de cenzură s-a jucat cu titlul Conversație în oglindă. Tot așa, Comedie provincială avea și un alt titlu, Bârfa și interesele. Piesa s-a jucat cu succes de public și de critică, trebuie să o mărturisesc, au jucat Iona Ene, Nicu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mincinoase bine plasate și în care idiosincrasiile au umplut funcții în cultură. Libertatea unei reviste finanțate prin managerialul unei puteri va fi mereu în legătură directă cu imixtiunea persuasivă a acesteia. Revista aceea, oricare ar fi ea va plăti (prin cenzură sau prin intelectualii care își vând serviciile) tariful de la adăpostul instituției gazdă. Presa literară va fi atunci o convenție a momentului, iar puterea va folosi cultura ca pe o unealtă de lux. Eu sunt din ce în ce mai revoltată de aceste evidențe, precum și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]