8,340 matches
-
aceasta, decât să citești secretele altora. Să parcurgi cu privirea lacomă ceea ce a pus pe hârtie X, pentru a fi citit numai și numai de Y, să pătrunzi deodată în lumea intimă a celor doi... Este pentru noi oamenii ceva ceresc, ceva ce cred că nimeni de pe lumea aceasta nu ar putea să refuze. De unde se vede, că persoanele care au de scris ceva confidențial lui Y, trebuie să aibă mare grijă ca scrisorica să nu se piardă, fiindcă altfel, ați
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
înspre Cluj. Un țigan, Stoica, deschisese un Caritas acolo. Lăsai banii la el trei luni, apoi scoteai de opt ori mai mult. Mai fuseseră chestii de astea și înainte, dar nicăieri nu se câștigase în așa hal. Pomană curată, mană cerească, pară mălăiață în gura lu’ nătăfleață. Ce mai vrei? C X Fără îndoială că lui Leo aventura cu sorbonardul îi păruse o chestie perversă, pentru că în această perioadă jurnalul său se îndepărta de realitatea imediată și căpăta un caracter ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
totul, mintea și trupul laolaltă, se adunau suspendate într-un vârtej de visare și confort peste lumea grăbită a dimineții. Învins, profesorul strănută și, ciocnindu-se de pereți și ricoșând în sufragerie, soarele țâșni în toată ardoarea lui pe bolta cerească. Războiul se terminase Peste nori se boltea legământul. L XLIV După școală simt un imbold necurat să mă duc până în centru. N-aș vrea să ratez și mineriada asta, mai ales că acum minerii sunt de partea intelectualilor. Se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe râu În spatele casei, În pădure, printre stejari, le legau și le luau talăngile. Stăteau acolo pe Întuneric și vorbeau de cele mai grozave lucruri. Nimic nu ghiceau din ce avea să se Întâmple, nici În vise, nici În semne cerești“. Acum regula povestirii părea să se schimbe. Plăcerea teribilă pe care moș Anton o trăise aproape trei ani, mersul călare peste mameloanele dulci ale peisajului bucovinean, cositul și Întorsul fânului, apa rece a izvorului (probabil unul dintre puținele vise Împlinite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
autori: una (cea mai largă, firește) formată din mânuitori de condei (și-i numesc, prin sintagma aceasta uzitată și uzată, eufemistic!) sau, mai nou, de tastatură, pentru care încadrarea / înghesuirea oriunde, fie și în numita controversată direcție literară, e mana cerească, o șansă poate de a intra și de a rămâne pe undeva prin literatură, mai ales când n-au prea multe / nimic în comun cu arta, iar alta, cuprinzând poeți valoroși (nu la fel de numeroși, desigur!), care scriu neținând seama de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai sfântă catedrală, în care pruncul nenăscut E cel mai mare sfânt, / care se roagă. Lui, poetul aspiră ca Domnul, pe care-l invocă, implicit sau explicit, necontenit, să-i remodeleze inima: Doamne, / remodelează-mi inima toată /(...) Ascultă mi cererea, / Cerescule Tată. Și ruga îi e ascultată, din moment ce făuritorul de petale îi dă înapoi inimă-soare, / inimă-stea, transformată în amforă albastră / frântă pe cruce, încât, după un lung periplu, în care se umple de măreția Creației, el însuși parte conștientă a ei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poezia Victoriei Milescu parcurge un traseu inițiatic, ale cărui trepte se disting numai prin citirea întregului: înregistrarea „reliefurilor” cotidianului, din perspectiva unui „tu” impersonal (Tot bântuind din cameră-n cameră / pe scările spiralate / ce duc spre tavane inundate de corpuri cerești / traversând holuri, săli, coridoare / cu umbre topindu-se în pereți / încurcândute în draperii, sonerii, panoplii); implicarea pasageră în orizontul existențial al unor semeni (Cum se uită după mine bărbații / când trec pe bulevard / cu rochia mea scurtă și decoltată / și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
situației existentului și, îndeosebi, a perspectivei lui implacabile, adică a metamorfozării în nonexistent. Fără a fi mistic, poetul definește moartea prin raportare la divin: atunci/ se înțelege / când Domnul / în mare mila Lui / mă va chema spre bolgii / sau ambrozia cerească. O metamorfoză pe care o privește, tot meditativ, poetul este a sinelui, în poezie: toți mor cum mor și eu / nu tocmai prin acest poem / nu tocmai dar și prin el, din moment ce prin creație mă scriu, iar literele devin idei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
altfel decât prin suferință și sacrificiu... Lirismul Verei Crăciun se manifestă constant și sigur prin folosirea verbului și adjectivului, atât pentru descoperirea și ilustrarea explicită a timpului fizic și a feluritelor acțiuni desfășurate între tiparele acestuia de către ființe, plante, corpuri cerești, anotimpuri , cât și pentru ilustrarea unor imagini deosebite, adeseori unice, proprii naturii înconjurătoare ori specifice sufletului uman. Poeziile sale nu sunt prelucrate, nu sunt trecute prin canoanele șlefuirii și introducerii lor în anumite tipare stilistice. Sunt scrise și prezentate cititorului
Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
boală. În sentimentul ei pentru Vâlsan era ceva imperios, “absolut”, o exagerare de care este conștientă. Ea dorea să iubească, deși simțea câteodată dragostea ca pe o patimă, o răstignire pe altarul iubirii. Comparația ei în suferința cu ipostaza Fiului Ceresc: “o scuipaseră...îi puseseră spini...ca și Fiului...și ei...deodată cu unicul, cu minunatul!”, este o exagerare, o comparație blasfemitoare. Pasiunea unei plăceri, suferința unei voluptăți, în fond, pot fi comparate cu actul sacrificiului suprem în sens absolut?!. Este
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Să încercăm cu toții, tineri și maturi, să privim mai departe de necesitățile sau buiecia vieții și vom constata destul de repede că ne-a sosit și ajutorul, Luceafărul, Lumina, Echilibrul, Bucuria de a trăi. Haideți, așadar, să ne rugăm: Doamne, Doamne, ceresc Tată Noi pe Tine Te rugăm Luminează a noastră minte Lucruri bune să’nvățăm! Că Tu ești stăpânul lumii Și al nostru Tată ești. Și pe toate cele bune Numai Tu le împlinești Doamnă a Luminii, bucură-Te, ceea ce ești
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ești plină de dar, Marie, Domnul este cu Tine, binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul Casei Tale, că ai primit spre întrupare pe Mântuitorul nostru. Tu, Fiu al Luminii, Tu Doamnă a Luminii și toată oastea cea Cerească, ajutați-ne să intrăm în Lumină și fiți ocrotitorii noștri, în fiecare clipă a vieților noastre! Mulțumim! 12 ianuarie 2005 Iată că jurnalul nostru a devenit aproape anuarul nostru. Îmi recunosc vina și știu că ar fi trebuit de mult
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Binecuvântez și acum pe toți cei buni și răi, văzuți și nevăzuți și le doresc conștientizare și Lumină și tot ce-și doresc, numai să nu mai aibă putere asupra mea și a casei mele și mulțumesc Maicii și Părintelui Ceresc și tuturor Înaltelor Spirite ce-mi stau mereu alături și mă protejează: MULȚUMESC! Într-altă seară am fost la mama: are o locuință foarte frumoasă și caldă, plăcută. M-am sprijinit de tocul ușii de la dormitor și mă uitam la
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
în memorie tot ce nu mi-am notat până acum și apoi să-mi mențin ritmul și să nu mai rămân în urmă. Ceva m-a ținut pe loc până acum, dar, cu ajutor de la Doamna Luminii și de la Părintele Ceresc, precum și de la toate ființele de lumină care mă ajută mereu, cred că a venit vremea să depășesc această stare de inerție și să mă reapuc serios de treabă. Trec deci la fapte: spun ce mi s-a întâmplat, nu chiar
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
puterea și slava, a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii, vecilor amin! Am, ascultat și am spus în același timp „Tatăl nostru”, dar după aceea am întrebat: - Dar nu trebuie să încep cu „Împărate Ceresc, mângâietorule, duhul adevărului, care pretutindenea ești și toate le împlinești, vistierul bunătăților și dătătorule de viață vino și te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinăciunea și mântuiește Bunule sufletele noastre”? Călugărul mi-a răspuns: - Poți să-l
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pe Măicuța, dar eram amândoi îmbrăcați în gri destul de deschis, dar nu strălucitor, ci mat. Luni, 26 mai 2008 După toate întâmplările de acum un an, descrise în „Povestea unei reîncarnări”, m-am rugat câteva zile la rând la Părintele ceresc și la Măicuța pentru ca să-mi spună ce va fi cu copilul care vine. Și am rugat să fie sănătos și un spirit de lumină, dacă se poate mult mai evoluat decât mine, ca să ducă mai departe ce-am început eu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ștreanguri De-ntunecate minți și negre clevetiri. Mi-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mică oază în deșertul pământesc, pururea bântuită și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era cântecul. Cântam
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
care a întrecut în timp și bestialități toată gândirea drăcească de până acum, tot ce își poate imagina mai josnic mintea omenească. Sunt fericit că noi, cei de azi, generația 1948, am răspuns prezent ceasului istoric și am înmulțit Legiunea Cerească cu noi martiri, mucenici și mucenice, am înălțat imn măreț vieții pământești și putem ridica brațul din inimă către cer, salutând pe Căpitan și pe toți morții sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
creier ioc! Prins în vâltoarea vieții într-un avânt tineresc, încrezător și neînfricat, visam un cer senin și un țărm cu raze, zări și zile înstelate. Vrăjit de acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume infamă care bate din palme, urlă și așteaptă. Forța idealului creștin s-a alterat de mult și speranțele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
din munca altora, păcat împotriva căruia ei pretind că luptă. Comuniștii nu pot trăi din adevăr. El nu-i accesibil minții lor flecare căci ei trăiesc la nivelul pântecelui, mai sus nu pot urca. Adevărul urcă și duce spre piscul ceresc, paradisul pierdut, a fi legionar e un dar, o simțire adâncă, dumnezeiască, izvorâtă de dincolo de om. Legionarul este omul faptelor, un erou. El nu-și neagă părinții, nu-și dezminte istoria, ci o îmbogățește și o împodobește cu noi fapte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
împotriva practicilor noastre și împotriva sufletului nostru. Nu am fericit această grea povară. Legionarul și a asumat răspunderea și și-a ispășit fapta aici pe pământ, demn și indurerat. „Acum aștept ziua și ceasul din urmă să văd dacă Dreptul Ceresc Împărat privește la fața-mi ce este urâtă sau numai la cuget ce-mi este curat.” (George Coșbuc). Aceasta a fost starea de spirit a Nicadorilor, Decemvirilor și a echipei Miti Dumitrescu când au tras. Am fost permanent loviți, ne-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de argint, amestecat printre lianele rătăcite ale sălciilor pletoase de prea multe drumuri încâlcite și prăfuite. Mugurii au îmbobocit din nou în crusta frunzelor putrezite de peste iernile nenumărate; tunete fără străfulgerări m-au aruncat sub pământuri... indigoul înverzit din bolta cerească a izbucnit în hohote neoprite, în cascade deviate și turnuri obosite de ape. Ofer un pahar uleios în unduiri de șarpe cu arome pierdute de Otonel și nimic nu mai poate opri valul uriaș care-și frământă astrul în paradisul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în coșul pieptului, în vreme ce mai-marelui său, tot un lungan însă negricios și paralelipipedic aidoma unui frigider Zil cu sprâncene groase și negre, abia dacă-i atinge inima, vaccinată prudent la orice simțire omenească. Căci dacă la toți oamenii, prin instituțiune cerească, inima e un conținător cu un conținut lichid, nu e la toți nici același conținător, nici același conținut. Astfel la domnul Kerch se poate vorbi de o piscină olimpică cu lungimea omologată de 50 de yarzi, culcată sub un acoperiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
privindu-l cu ochii lui mari și rotunzi, fără măcar să clipească. Părea sincer mirat și oarecum decepționat că evenimentul trăit de el cu atâta intensitate s-a pulverizat dintrodată. „Caz tipic de mitomanie...” - notează P.H.L. în marginea relatării Profesorului. „Mană cerească pentru scriitori gen Brătescu-Voinești, cu al său Niculăiță Minciună... Remarcabil este că majoritatea copiilor evoluează rapid, părăsesc teritoriul imaginar al jocului și al fabulației aparent gratuite, pentru a accede la jocul (dirijat) al inteligenței. Pe măsura creșterii își face loc
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]