38,100 matches
-
și a celebrei fraze "Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!" însoțite de un zâmbet cald, Iov-ul lui Liviu Cangeopol schițează doar o grimasa a neputinței, grimasa amară pe care, din păcate, o vor afișa și cititorii odată cu închiderea cărții.
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
simplul fapt că din el aflăm cum arată creștinismul atunci cînd e privit dinspre lumea lui Mahomed. Și cum experiența pe care o încearcă un om căruia i se dă posibilitatea să se vadă cu ochii altora e răvășitoare, nici cititorul acestui capitol, în măsura în care e creștin, nu va avea parte de surprize mai mici. Așadar cum arată creștinismul dacă e privit prin prisma islamului? Arată ca un monstru doctrinar ale cărui dogme sunt atît de aberante încît reacția firească a musulmanului
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
intim: Note zilnice pentru că "însemnări" ar fi fost prea mult față de amploarea notațiilor din jurnalul maiorescian, iar "intime" ar fi fost prea angajant pentru un scriitor atît de departe de modelul romanticului "sincer", dispus să nu ascundă nimic "fratelui" său, cititorul. Jurnalul lui Camil Petrescu - o mărturisește el însuși - e "relativ sincer" pentru că, iată, sinceritatea nu spune nimic și, pe deasupra, e și vulgară: "Nu sunt decît două moduri de a trece satisfăcător prin viață: cu noroc și cu hotărîrea de a
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
îmi complică atît existența, din diferite ziare... Ar trebui să adun aci și un material fără caracter de memorii, care mi-ar folosi într-alte opere...". în sfîrșit, și jurnalul lui Camil Petrescu descoperă strategia curentă a impactului "intimității" cu cititorul din posteritate; recitit, revizuit, adăugit, Caietul cu note zilnice înregistrează ultima însemnare la 17 septembrie 1940, cînd autorul își face explicite intențiile: "Corecturile și notele cu creionul sînt făcute la lectura acestui caiet din 15-16-17 sept. 1940". Iar scopul acestei
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
caiet din 15-16-17 sept. 1940". Iar scopul acestei lecturi de (ultim?) control al notelor zilnice este acela de a supraveghea procesul de constituire a unei imagini "loiale" a sinelui pentru posteritate: jurnalul este ecranul pe care se va proiecta în fața cititorului potențial "filmul" unei existențe și imaginea protagonistului său. în perspectiva "regiei" acestui contact, autorul, asemeni lui Gala Galaction sau Liviu Rebreanu, își asigură o marjă de siguranță: paginile caietului - spune Camil Petrescu - "nu sunt un jurnal obiectiv-subiectiv, căci asemenea jurnale
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
și-o vor face oamenii despre mine. Buna-credință e aci înlocuită prin veracitate, căci buna-credință e un concept șiret și prostesc, pe cînd veracitatea nu poate scăpa de controlul intuițiilor superioare...". Notele zilnice creează un anumit tip de complicitate cu cititorul; ele se adresează nu cititorului "comun", ci aceluia cu intuiții superioare, singurul care poate "judeca" (controla) veracitatea (iar nu buna-credință, sinceritatea) jurnalului. Camil Petrescu, asemeni celorlalți autori de jurnale intime din literatura noastră, are conștiința clară a faptului că notele
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
despre mine. Buna-credință e aci înlocuită prin veracitate, căci buna-credință e un concept șiret și prostesc, pe cînd veracitatea nu poate scăpa de controlul intuițiilor superioare...". Notele zilnice creează un anumit tip de complicitate cu cititorul; ele se adresează nu cititorului "comun", ci aceluia cu intuiții superioare, singurul care poate "judeca" (controla) veracitatea (iar nu buna-credință, sinceritatea) jurnalului. Camil Petrescu, asemeni celorlalți autori de jurnale intime din literatura noastră, are conștiința clară a faptului că notele sale zilnice rămîn, că ele
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
Petrescu, asemeni celorlalți autori de jurnale intime din literatura noastră, are conștiința clară a faptului că notele sale zilnice rămîn, că ele trebuie să rămînă și să depună mărturie despre cel ce le-a scris, prin imaginea proiectată pe ecranul cititorului din posteritate; "dosar de mărturii" (Camil Petrescu), "spovedanii" (Liviu Rebreanu), "scrisori" (Gala Galaction) și chiar "roman" (Alexandru George), jurnalul e mereu numit altfel în literatura română din veacul trecut; efect al necesității de a se diferenția, de a lua distanțele
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
întâmplă? Ești cu adevărat o sfântă? Sau ți-ai construit cu mare atenție imaginea? - O să încerc să răspund, și chiar să-mi răspund, la această întrebare pornind de la noțiunea de "personaj pozitiv". O noțiune profund antipatică: antipatizată nu numai de cititorii pe care îi plictisea prin schematism, ci și de scriitorii care nu reușeau să-i dea viață. După cum se știe, personajele negative sunt mult mai ușor de creat și întotdeauna mai vii, mai "umane" decât cele programate să devină modele
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
am făcut tot ce am putut pentru a păstra acest noroc mi se pare o atitudine firească, ținând de logică și de bun simț. Sunt conștientă - acum într-o măsură mult mai mare decât înainte de '89, când reacția empatică a cititorilor putea să mă iluzioneze - că toate aceste lucruri s-au întors, uneori violent, împotriva mea și au sfârșit prin a mă izola. N-am făcut niciodată parte din nici un partid, grup, curent, orientare, club. Ceea ce, desigur, nu e o nenorocire
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
de vedere, nici nu există. Ceea ce mi se pare extrem de schimbat este mecanismul editorial și viața librăriilor, felul în care cărțile nu se mai vând în funcție de valoarea sau aura lor (întotdeauna greu de definit, inefabile, trecând ca un frison de la cititor la cititor), ci în funcție de anvergura reclamei, selectând după reguli misterioase care - ca tot ce nu înțeleg - mă fascinează. - Te rog să-ți folosești darul previziunii încă o dată, azi, când totul pare confuz și să-mi spui ce se va întâmpla
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
nici nu există. Ceea ce mi se pare extrem de schimbat este mecanismul editorial și viața librăriilor, felul în care cărțile nu se mai vând în funcție de valoarea sau aura lor (întotdeauna greu de definit, inefabile, trecând ca un frison de la cititor la cititor), ci în funcție de anvergura reclamei, selectând după reguli misterioase care - ca tot ce nu înțeleg - mă fascinează. - Te rog să-ți folosești darul previziunii încă o dată, azi, când totul pare confuz și să-mi spui ce se va întâmpla cu țara
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
Zola ori de frații Moncourt, firește că Brunetiere a întîmpinat "o viguroasă rezistență" din partea "impresioniștilor". Scandal! Un Jules Lemaître își permitea a declara că operele clasice s-au perimat și că numai creațiile moderne pot naște vibrațiile de sensibilitate ale cititorului de azi. S-ar părea că e la mijloc un conflict irezolvabil. Dar, observă Șerban Cioculescu, e mai curînd o aparență, deoarece adversarii se apropie printr-o analoagă infrastructură clasică. Cu toate că zelator al impresionismului, un Anatole France este un livresc
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
ani. Prilej de a-l felicita călduros, de a-i ura sănătate și aceeași mare putere de muncă. Prezența frecventă în paginile României literare a d-lui Barbu Cioculescu, la fel ca aceea a tatălui domniei-sale până în 1988, constituie pentru cititorii revistei unul din principalele elemente de atracție, așteptat totdeauna cu mult interes, cu nerăbdare. îi adresăm din toată inima, d-lui Barbu Cioculescu, la aniversare, tra-diționalul La Mulți Ani ! (R. lit.) Gheorghe Grigurcu: Stimate domnule Barbu Cioculescu, împărtășesc prezumata d-
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
un volum cu copioase trimiteri la tema în cauză. Volumul se intitulează Zădărnicii și cuprinde grosul - nu zic miezul - activității mele gazetărești între anii 1990-2007, plecând din 2007, îndărăt, către anii când mijea tranziția, CPUN-ul, FSN-ul etc. etc. Cititorul va desluși, poate, o seamă de reacții alergice la adresa unor persoane, cioclii unei democrații născânde, mai departe repartizați în posturile cheie ale statului. Mă tot întreb dacă, în momentul izgonirii lui Ceaușescu - suirea în elicopter - schema era nu numai pusă
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
în care, azi, se poate recunoaște România dintre 1948-1989. Ar fi putut contura o utopie neagră, dacă n-ar fi, în fond, un roman realist, ascuns în limbaj esopic. Este, probabil, primul roman politic esopic scris în literatura română modernă. Cititorul trebuie să descopere realitatea printre rânduri, să caute subtextul. Cartea are 21 de capitole: sunt 21 de fețe ale răului lumii și cea mai puternică legătură între ele este absurdul. Un narator sau, mai des, o naratoare anonimă consemnează scene
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
astfel o lucrare și frumoasă și utilă celor legați sufletește de „orașul dealurilor albastre”. Ar fi inutil să insist asupra unuia sau altuia dintre obiectivele la care s-a oprit Vasile Ilucă cu al său penel și al său condei. Cititorii vor observa cu ușurință că este o prezentare „ciclică” în sensul acelor de ceasornic. Închei cu observația banală: în Vasile Ilucă coexistă trei fațete ale unuia și aceluiași om: a pictorului, a publicistului și a poetului. Aș vrea să rămână
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
serverelor companiei producătoare (Blizzard Entertainment), ceea ce a făcut ca, o perioadă semnificativă de timp, consumarea de către clienți a bunului achiziționat (care se putea juca doar online) să devină imposibilă. d) Repartitoare comune pentru utilități - o activitate recurentă probabil pentru toți cititorii acestui volum este plata facturilor. Cei mai mulți vor fi așadar familiarizați cu sistemul repartitoarelor de scară pentru utilități (apă, căldură, curent etc.), aflate încă în funcțiune în multe imobile din România. Repartitoarele de scară raportează consumul agregat al tuturor apartamentelor de pe
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pe care am tratat-o superficial este aceea legată de traducerea corespondenței. Dacă aș fi tradus toate scrisorile, trebuia să dublez aproape numărul de pagini. Această dificultate m-a determinat să public doar varianta originală, bazându-mă pe faptul că cititorul înțelege suficient de bine limba engleză sau franceză. Economia de spațiu (și de cost) m-a făcut să renunț la fotografii, ceea ce dă o notă de catastif, de tipul unui registru agricol. Cititorul se poate întreba, pe bună dreptate, de ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
varianta originală, bazându-mă pe faptul că cititorul înțelege suficient de bine limba engleză sau franceză. Economia de spațiu (și de cost) m-a făcut să renunț la fotografii, ceea ce dă o notă de catastif, de tipul unui registru agricol. Cititorul se poate întreba, pe bună dreptate, de ce am mai editat această carte dacă suportul său este zgârcenia și lipsa meticulozității cercetătorului? Întrebarea este justificată. Răspunsul este cât se poate de omenesc. Nu-mi pot permite câțiva ani de căutări prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
aproape deloc, n-am arhivat copii. Este o deficiență cauzată de un stil de lucru cu serioase lacune. Cartea nu prezintă decât traducerile scrisorilor primite de la unele personalități de rang înalt. Așa cum am mai spus, am contat pe faptul că cititorul zilelor noastre posedă suficiente cunoștințe ca să descifreze un text în limba engleză, franceză sau spaniolă. Trebuie să menționez că am selecționat corespondența în vederea publicării ținând cont de unele precauții, obligatorii într-un astfel de demers. Ca să exemplific, voi menționa corespondența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
și continuăm să ținem legătura între noi. Selecția făcută aici, dintr-un volum mare de scrisori, nu mulțumește pe nimeni și mai ales eu sunt cel mai nemulțumit. Asta se datorează volumului redus a ceea ce am selectat. Las în seama cititorului să aprecieze și această activitate, destul de importantă în funcțiile pe care le-am avut. Aș mai face o observație aici. Nenumăratele întâlniri cu diplomați de carieră, observarea atentă a interlocutorilor, care sunt autorități înalte, participarea la recepții și ascultarea omologilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
fiindcă prin sertarele lăcașului cugetării mi-a venit ca un obiect teleghidat ideea titlului lucrării de față. M am gândit la grandoarea militară și politică a acestor conducători otomani și la viziunilor lor expansioniste, totul decurgând apoi de la sine. Las cititorilor plăcerea de a fi criticii mei cei mai virulenți și m-aș bucura, dacă voi întruni exigențele impuse unui adevărat condeier. O carte există patinei timpului, dacă este bine scrisă și mai cu seamă bine documentată, mai ales când este
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
la reorganizarea armatei turcești și a fost comandantul oștirii otomane care a luptat împotriva Greciei, în 1897. POSTFAȚĂ Iată, am ajuns la finalul acestui studiu despre mari sultani ai Imperiului Otoman. Dacă eseul scris de mine a întrunit aprecierea publicului cititor, rămâne de văzut. În acest studiu am încercat să prezint pe cei mai semnificativi sultani ai turcilor, cu împlinirile și neîmplinirile lor. În același timp, consultând anumite materiale, am putut să-mi fac o imagine de ansamblu, asupra epocii istorice
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
am făcut altceva, prin această carte, decât să mai pun „o cărămidă” la edificiul istorico-politic, referitor la Imperiul Otoman, început de Dimitrie Cantemir, continuat apoi de alți istorici, culminând cu monumentala „Istoria Imperiului Otoman” a savantului Nicolae Iorga. Las pe cititori să tragă concluziile necesare, în legătură cu conținutul acestui studiu istoric. Prof. Nicolae Mavrodin EPILOG În acest studiu nu mi-am propus aprofundarea temei, ci o privire de ansamblu asupra societății europene, în perioada expansiunii turcești, începând cu jumătatea secolului al XIV
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]