17,484 matches
-
fix. Ele au rol în masticație și asigurarea condițiilor pentru fixarea danturii. În interiorul osului frontal și maxilarul superior există niște cămăruțe goale, căptușite cu o mucoasa, care se numesc sinusuri (inflamația lor sinuzita). Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală, coaste, stern și bazin sau pelvis . De la osul occipital pornește în jos coloana vertebrală (șira spinării), compusă din33-34 de vertebre așezate unele peste altele distribuite în 5 regiuni: cervicala-7 vertebre toracala -12 lombara.-5 sacrala-5 coccigiana 4-5vertebre. 62 63 Porțiunea coloanei
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
seara fiind puțin mai scunzi decât dimineață, când ne ridicăm din pat, cu vârsta acest fenomen se accentuează. Osul stern este un os lat, situat pe linia mediana, în partea anterioară a toracelui. De la el pleacă cele 12 perechi de coaste care ajung și se fixează pe coloana vertebrală dorsala, în felul acesta ia naștere o cavitate, cutia toracica (coșul pieptului), în interiorul căreia se află inima și plămânii. Coastele sunt în număr de 12 perechi de arcuri osoase, dintre care primele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
în partea anterioară a toracelui. De la el pleacă cele 12 perechi de coaste care ajung și se fixează pe coloana vertebrală dorsala, în felul acesta ia naștere o cavitate, cutia toracica (coșul pieptului), în interiorul căreia se află inima și plămânii. Coastele sunt în număr de 12 perechi de arcuri osoase, dintre care primele 10 perechi din regiunea toracala a coloanei vertebrale se unesc cu sternul. Oasele membrelor Membrele superioare sunt alcatiute din peste 50 de oase care se leagă de scheletul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol în digestie. Cea mai voluminoasa glanda salivara esta glanda parotida. Glanda salivara mijlocie este submandibulara, iar cea mică este sublinguala. Ficatul este așezat sub coaste, în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragm, deasupra colonului transvers, la dreapta stomacului. Ficatul este cea mai mare glanda din organism. Are culoarea rosie-caramizie și greutatea de 1500 g. Din punct de vedere structural este format din lobi și lobuli
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
tablourile ei sunt spațiile privilegiate ale visării. Tectonica țărmurilor se asociază marital cu vastitatea mării, plajele pustii evocă absențe sau despărțiri. Țărmul devine la Viorica Toporaș metafora unei iubiri defuncte, dar și locul unei întîlniri definitive. În orizontul marin al coastelor engleze sau din nordul Franței, artista identifică în nebulozitatea atmosferică prilejuri de analize cromatice, de transparențe și iluminări ale unui soare mai întotdeauna convalescent. Mișcarea imprevizibilă a norilor, formele lor adesea sugerînd cavalcade fantastice animă suprafața și permit efecte în
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
roșcate) și, evident, de orizont marin calm. Acuarelele de aici înseamnă sugestie, soare și transparențe, vegetație exuberantă și tărâm desertic. Pe fundal ondulat, se proiectează câte un minaret, câte o cupolă de biserică (biserica reginei Maria), case albe, suprapuse pe coaste spectaculoase; în arcatura golfului se văd ambarcațiuni, o baie veche turcească și colțuri stâncoase - sinteză plastică amintitoare de poeticul Balcic al lui Ion Pillat. Atmosferă în tonuri de albastru, de ocru și azur. Pe scurt, jurnalu-color de la Balcic al pictoriței
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Surprinzător, marturia unui timp dăruit cu evlavie unui loc sfânt - în sensul în care cu o înțeleaptă vorbă din bătrâni omul sfințește locul - acest album impune o preoteasă a sacrului în măsură sa releve în opera sa accentul esențial al „Coastei de Argint” menită a adăposti pentru eternitate, în capela Castelului, inima marii regine „inima celui mai iubit cap încoronat din Europa veacului său”, cum s-a spus cu prilejul resfințirii capelei „Stella Marios”, de curând renovată. Dacă inima Reginei a
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de fugă. Din punct de vedere al terenului pe care se construiesc (topografic, geologic ți hidrologic), canalele hidroenergetice se pot împărți în următoarele categorii: canale executate în umplutură; canale în profil mixt (parțial în umplutură, parțial în săpătură); canale de coastă; canale în săpătură în aluviuni; canale în săpătură în aluviuni și în marne sau roci dure; Din punct de vedere al tehnologiei de execuție a canalelor în săpătură are o mare importanță dacă debușarea se face în albia râului sau
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în digurile laterale ale canalului. Depunerile în digurile laterale ale canalului ce constituie partea de umplutură a canalului se execută după tehnologia prevăzută în tehnologia cadru de execuție a umpluturilor în digurile lacurilor de acumulare. D) Canale de derivație de coastă. Tehnologia de execuție a canalelor de coastă diferă de la caz la caz și se stabilește în funcție de traseul canalului, panta naturală a versantului, natura terenului, existența pânzei freatice, etc. În principiu tehnologia de execuție se rezumă la următoarele faze de execuție
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
digurile laterale ale canalului ce constituie partea de umplutură a canalului se execută după tehnologia prevăzută în tehnologia cadru de execuție a umpluturilor în digurile lacurilor de acumulare. D) Canale de derivație de coastă. Tehnologia de execuție a canalelor de coastă diferă de la caz la caz și se stabilește în funcție de traseul canalului, panta naturală a versantului, natura terenului, existența pânzei freatice, etc. În principiu tehnologia de execuție se rezumă la următoarele faze de execuție: se decapează terenul vegetal de pe ampriza canalului
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și se stabilește în funcție de traseul canalului, panta naturală a versantului, natura terenului, existența pânzei freatice, etc. În principiu tehnologia de execuție se rezumă la următoarele faze de execuție: se decapează terenul vegetal de pe ampriza canalului; se sapă taluzul canalului dinspre coastă la profilul stabilit prin proiect, se asigură o bernă la cota superioară a zonei ce urmează să fie betonată; se execută trepte de înfrățire pentru fundarea digului dinspre aval; se execută drenul longitudinal de colectarea apelor de infiltrație din versant
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
2. Canalul de derivație U.H.E. Roznov I. Elementele constructive ale canalului: secțiunea trapezoidală în profil mixt; lățimea la bază 6,0 m; panta taluzurilor udate 1: 2; adâncimea constructivă 5,87 m. O porțiune din canal este amplasată pe coastă și parțial în profil mixt. Din punct de vedere geologic terenul este argilos cu leosuri. După umplerea canalului, au apărut tasări inegale, pierderi de apă din canal și deformarea taluzurilor, defecțiuni ce au dus la golirea canalului și refacerea lui
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
au datorat particularității terenurilor loessoidale pe care au fost fundate, fără să se ia măsuri corespunzătoare pentru consolidarea lor; depunere și compactare necorespunzătoare pe timp de îngheț, umplutura slab compactată la breșe și plombe; natura terenului pe traseul canalului de coastă terenuri macroporice, conuri de dejecție, etc. Măsurile de remedieri care au fost luate: s-a executat un pinten de consolidare din balast la baza exterioară a taluzului în zonele deteriorate; s-au refăcut și consolidat terenurile lăsate, s-au completat
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
calcule și încercări de laborator. Barbacanele cu filtru invers să fie corect executate, respectând prevederile proiectului. 4. La două canale de aducțiune și un bazin de liniștire executate la baza versanților de deal, materialul argilos sau ca un canal de coastă în profil mixt, la punerea în funcțiune a acestor uvraje s au produs alunecări și deformații importante, care au dus la dislocarea și deteriorarea pereului de beton și modificarea secțiunii de scurgere pe o porțiune importantă. Cauza producerii acestor avarii
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
dus la dislocarea și deteriorarea pereului de beton și modificarea secțiunii de scurgere pe o porțiune importantă. Cauza producerii acestor avarii a fost lipsa de studii geologice și a condițiilor concrete de teren în stadiul de proiectare. La canalul de coastă au fost constatate și unele defecțiuni de execuție ca compactare necorespunzătoare la închiderea breșelor, executarea izolației la rosturi pe timp ploios, etc. Măsuri de prevenire: la avizarea proiectelor constructorul să nu accepte proiecte ce nu au la bază studii de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste condiții favorizează soiul Grasa de Cotnari să acumuleze peste 300 g/l zaharuri (maximul a f ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520 g/l zah aruri). în toamnele calde și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întâlnesc soluri neutre sau cu o reacție alcalină. Resurse Bogățiile naturale pe care se bazează potențialul economic al comunei sunt: resursele subsolulu i de nis ip, argilă, ape subterane potabile, microclimatele favorabile de pădure și adapostire, expunerea estică a reliefului Coastei de tranziție, resursele forestiere și de vânătoare, terenurile bune pentru agricultură din zona Câmpiei colinare, posibilitățile de valorificare turistică și pentru agrement. Comuna dispune de acumulări și amenajări piscicole. Ale resurse ale subsolului sunt zăcămintele de piatră, exploatate în cariere
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
este o adevărată atracție pentru viz itatori, atât ca loc de recreere cât și pentru trecutul istoric. Așezare geografică Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticolă a Podișului Moldovei, fiind situată în cea mai mare par te a sa pe Coasta Cotnari - Hârlău, un segment important din marea Coastă Moldavă. Situată la nord-vest de Iași, această comună, împreună cu podgoria sa, sunt cel puțin la fel de vechi ca și capitala Moldovei. În peisajul vitivinicol românesc, Cotnarii sunt, incontestabil, una dintre cele mai importante
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ca loc de recreere cât și pentru trecutul istoric. Așezare geografică Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticolă a Podișului Moldovei, fiind situată în cea mai mare par te a sa pe Coasta Cotnari - Hârlău, un segment important din marea Coastă Moldavă. Situată la nord-vest de Iași, această comună, împreună cu podgoria sa, sunt cel puțin la fel de vechi ca și capitala Moldovei. În peisajul vitivinicol românesc, Cotnarii sunt, incontestabil, una dintre cele mai importante podgorii. Vinul produs aici nu are pereche în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Să calce print re vii, că de praf și de trăsură sunt ei sătui. - Acum suntem iar stăpâni pe vorba noastră - zise Stejărel Racotă, ca unul ce a îndurat cu greu tovărăș ia celorlalți din compartimentul trenului. Cum ridicau o coastă, începu a se arăta de du pă o cul me, și dincolo de Bahlui, un sat. Stejărel Racotă se opri . - îl vezi? - Da. - Știi cum îi spune? Drept răspuns Neculai Brateș ridică din umeri . - Ceplenița, Culai. Să vedem acum, domnule profesor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să treacă apa Bahluiului, de cea parte și să mai dea un cep la Niță. Auzit-ai Culai? „Cep la Niță.” Niță aista se dovedise a fi un mare crâșmar ș i avea î n beciurile lui fruntea vinurilor de pe coastele unde sun tem. Și a rămas din vorba domnitorului botez pentru satul lui Niț ă. Cep l a Niță! -...Ceplenița! - continuă Neculai Brateș. - E, te-am lămurit? - Și tocmai în locul cel mai ridicat te duc, Culai. L a Jenică Melinte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ți-l arăt, Culai. Am s-o iau din iasʹ parte și am să-i urmez limita. Dealul acela îi Năslăul. Nu ți ne de Co tnari. Pe el sunt viile Vlădoiancii. Acolo sus, crama și ceva mai jos, în coastă, beciul cel cu vinuri vechi. Nu umblă la el ni meni. Numai la rare ocazii se scoate de acolo vin și numai de ea. Dar cum nu mai vede, umblă în butoaie un afurisit de pivnicer care a găs it
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
între vii, pe latura de către Horodiște a satului. Urcai două trepte mari de piatră într un cerdac vechi, cu deregi rămași fiecare pe cont propriu. O casă bătrână, cu patru încăpe ri și cu obișnuitul gârlici de pivniță într-o coastă. Până la acel gârlici de piatră tristă se întindea în ograda largă un covor moale de troscot; lângă târnaț, străjuiau câteva dalii semețe. Bătrâna era friguroasă ori, poate, rămăsese, datorită grijii pentru voce, cu slăbiciunea apărării gâtului. Utiliza felurit e șaluri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
boschete, Unde cântă-n seri de vară, tarafu i de lăutari Și banchetul se declanșează: „Când în sala cea întinsă, după o cină așa de mare Stau meseni cu cupe pline, balsamate de nectar Ce-l exală vinul viei, de pe coastă înspre soare De pe dealurile -nalte a bătrânului Cotnar. Se goleau cu lăcomie și n curând se umpleau iară Tot cu vinurile fine, nectarii delicioși Se repet câteva serii, ce pe ncet tot se strecoară Iar în urmă-ncep cu toaste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de reprezentanții celor trei școli de studiu al rețelelor sociale. 2. Elemente de analiză a rețelelor sociale Un navigator, plecând într-o lungă călătorie, își ia cu el o Maimuță care să-l distreze pe drum. Pe când naviga în largul coastei Greciei, izbucni o furtună puternică ce distruse vasul. Toți cei aflați la bord, inclusiv Maimuța, fură nevoiți să înoate pentru a se salva. Un Delfin văzu Maimuța luptându-se cu valurile și, crezând că e un om (cu care se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]