11,061 matches
-
vieții. Acesta este un demers foarte personalizat; analiza poveștii vieții este foarte subiectivă și poate avea de-a face cu calitatea și profunzimea relației interpersonale și cu orice teorie care ar putea fi aplicată conținutului narativ. Aceasta este o relație creativă ce se dezvoltă între cele două persoane implicate în interviu și ar putea determina într-o anumită măsură ceea ce se spune și chiar maniera în care se spune. Se poate ca, pe cât o relație este mai amiabilă și mai de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și cele ale oricărei alte persoane. Este important să nu uităm că nici o interpretare a unei vieți nu este cea „corectă”. Atât din punct de vedere teoretic, cât și subiectiv, există numeroase realități, dar noi avem nevoie de o interacțiune creativă și disciplinată cu datele poveștii pentru a dezvolta cele mai bune idei despre experiența umană și sensul acestuia (Coffey, Atkinson, 1996). Trebuie să analizăm în mod liber, dintr-o perspectivă subiectivă proprie, ce ar putea însemna o poveste a vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
The life review: An interpretation of reminiscence in the aged”, Psychiatry, 26, pp. 65-67. Campbell, J. (1968), The hero with a thousand faces, Meridian Books, New York (prima ediție publicată în 1949). Campbell, J. (1970), The masks of god, vol. 4: Creative mythology, Viking, New York. Chase, S.E. (1995), „Taking narrative seriously: Consequences for method and theory in interview studies”, în R. Josselson și A. Lieblich (eds.), The narrative study of lives, vol. 3: Interpreting experience (pp. 1-26), Sage, Thousand Oaks, CA. Coffey
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
social scientists, Routledge & Kegan Paul, Londra. Dilthey, W. (1976), „Introduction to the human studies: The relationship of the human studies to the sciences”, în H.P. Richman (ed.), W. Dilthey: Selected writings (pp. 163-167), Cambridge University Press, Cambridge. Douglas, J.D. (1985), Creative interviewing, Sage, Beverly Hills, CA. Erikson, E. (1958), Young man Luther: A study in psychoanalysis and history, Norton, New York [ed. rom.: Psihanaliză și istorie. Tânărul Luther, traducere de Dara Maria Străinu, Editura Trei, București, 2001]. Erikson, E. (1963), Childhood and
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
este următoarea: Dacă nu faci X, atunci Y. Dacă faci X, atunci Y. Așadar, mesajul transmis conține două ordine contradictorii aflate pe niveluri de abstractizare diferite, unul excluzîndu-l pe celălalt. Dubla contrîngere se poate manifesta patologic și terapeutic, conflictual-restrictiv și creativ. Cadrul general al apariției teoriei dublei constrîngeri îl constituie cercetările clinice de după 1950, cînd s-a făcut trecerea de la psihanaliza lui S. Freud la cercetarea formelor psiho-afective și comportamentale surprinse în relațiile interumane. Pe de altă parte, această etapă este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interlocutor, verificîndu-se dacă funcționează canalul de comunicare sau dacă acest contact este menținut, prin formule specifice, pecum Alo!; Mă auzi? etc. În sfîrșit, funcția poetică (sau estetică) concentrează atenția asupra mesajului însuși și realizează arta verbală. Această funcție este și creativă, deoarece extinde, mai mult decît se întîmplă în mod obișnuit, latura de noutate în folosirea limbii, oferind sugestii pentru pentru multiplicarea posibilităților ei și transformarea unor virtualități în fapte actualizate și în realități. Fără îndoială, funcția poetică presupune manifestarea subiectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trebuie afirmate sau negate. Astfel, cu cît o metaforă este mai frecventă și mai fixă, cu atît implicaturile ei sînt mai determinate (Casa lui e un palat.), și cu cît o metaforă este mai puțin fixă (este, prin urmare, mai creativă), cu atît implicaturile sînt mai indeterminate (Casa lui e un șantier.). Dacă în primul caz implicaturile sînt simplu de determinat, în cel de-al doilea, dependența contextuală este mult mai mare: casa este șantier, deci în curs de reparare, deci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atribuit receptorului, adică discursul enunțătorului conține imaginea propriei interpretări atribuită altuia. Din punctul de vedere al receptorului însă, înțeleasă ca o strategie cognitivă, interpretarea se poate configura ca fiind constituită din două etape în interiorul unui raționament logic: 1) stabilirea inferențelor creative și 2) generarea expectativelor; dintre acestea, prima etapă este o mișcare ascendentă, iar cea de-a doua o mișcare descendentă. Prin intermediul mișcării ascendente, receptorul construiește, cu ajutorul datelor lexicale, sintactice și de altă natură, tema discursivă ca ipoteză interpretativă, prin care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pornind de la care se poate lua în considerare generarea discursurilor. Prin strategia comunicațională se manifestă comportamentul orientat spre organizarea structurilor de interacțiune și a mijloacelor verbale pentru a atinge un anumit scop în comunicare. În acest sens, este mobilizată capacitatea creativă a indivizilor, orientată în funcție de anticiparea reacției și atitudinii interlocutorului. Se recurge în acest caz la tatonări preliminare, la proceduri care exprimă ezitarea, la manifestări ale politeții etc. În a n a l i z a d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vrut de la bun început să faceți filme? Nu, cinema-ul a venit după ce am constatat că pentru ceea ce mi-ar fi plăcut să fac nu aveam inclinații. Aveam oarece inclinații pentru literatură. Știam însă că vreau să fac o meserie creativă. Nu voiam să fiu bancher, nu voiam să fiu avocat, nu voiam să fiu medic. Nu eram bun de pictor, nu eram bun de muzician, nici de arhitect, deși ador arhitectura, nici un scriitor prea bun nu eram, așa că cinema-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
biblice, fiind promovată mai ales în perioade de restriște, când oamenii își pierd încrederea în rațiune ca modalitate de a găsi un sens în istorie. Pentru istoricii lui Israel, scena istoriei este locul unde omul și Dumnezeu interacționează în mod creativ pentru a face și reface adevărul 12. Citându-l pe istoricul italian Arnaldo Momigliano, Dean arată că grecii erau interesați de istorie, dar nu făceau din ea baza vieții lor, în timp ce, pentru evrei, istoria și religia erau una13. Să ne
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
realitate decât au fost ei. Poate asta este numai o raționalizare a defectelor noastre"145. Tânărul Tillich încearcă să pună bazele unui socialism religios în timpul Republicii de la Weimar. El și colegii săi numesc "demonice" structurile distructive care prevalează asupra elementelor creative. De asemenea, ideea de kairos este definită ca moment al intersectării veșniciei cu istoria pentru a da naștere unui nou început. În același timp, tot ce este istoric este supus deșertăciunii pentru că nimic din ce este lumesc nu este eliberat
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
acestui kairos, ei nu pot face nimic. Dar în acel moment nimeni nu le poate sta împotrivă. Totuși, în pofida faptului că Dumnezeu acționează oriunde în istorie, istoria rămâne lupta dintre Dumnezeu și Satana. Luther adaugă că Dumnezeu lucrează în mod creativ chiar și în forțele demonice 8. Poate că Lenin nu l-a citit pe Luther, dar chiar și el remarca faptul că "astăzi poate fi devreme iar poimâine prea târziu"9, ziua de mâine fiind oportunitatea, ocazia care vine o dată
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a cărui operă s-au tradus la Editura Paralela 45, Frumoasa rusoaică, Enciclopedia sufletului rus, Stalin cel bun și Cinci fluvii ale vieții, a mărturisit că a mai fost în România, însă mereu în trecere. „Acum se creează acel contact creativ, artistic. Aș vrea să dezvolt această legătură“, a spus Erofeev după vizionare. Spectacolul de la Sibiu i-a plăcut atât de mult, încât a declarat că este cea mai bună transpunere după Viața cu un idiot, deși s-au făcut și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
figuri remarcabile ale neuroștiințelor și ale scrisului inteligent despre ele pentru publicul nespecialist: Oliver Sacks (1933-2015) și Antonio Damasio (n. 1944). În această familie de spirite, care au generat în același timp rezultate științifice extraordinare și o dezbatere generală extrem de creativă, se înscrie și Jean-Jacques Askenasy. Asemenea lor, el pornește de la investigație clinică, diagnostic și terapie pentru a ajunge la o reflecție despre om și despre univers, parcurgând o vastă suprafață de cunoaștere enciclopedică - de la microbiologie și chimie la fizica cuantică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a stârnit interes. De menționat că picturile celebrului artist pop art, Andy Warhol 26, nu au avut cumpărători. Pictură executată de cimpanzeul Congo Excluzând ignoranța, și, cu excepția cazului în care cumpărătorii erau antropologi, acest exemplu impune întrebarea dacă există gândire creativă la cimpanzei. Există și elefanți care pot fi învățați să picteze cu trompa. Există elefanți inteligenți, care pot efectua munca de ridicare a copacilor tăiați (în pădurile din Kerala, India) și de cărare, cu trompa, la camioane, de plasare sub
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
până la umplerea camionului. Se continuă cu camionul următor, fără să fie vreun om lângă ei. Sunt acestea activități automate, identic repetate, deci necreatoare, sau gândiri rudimentare? Există păsări care-și clădesc cuibul cu același automatism, fără a fi o activitate creativă. Dar, deși genomul corbului are jumătate din genele omului, o pereche de corbi care își au cuibul într-un nuc (corbilor le place miezul de nucă) prezintă următorul automatism: culeg nuca din copac (pe care nu o pot sparge), se
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
șoseaua, între doi stâlpi, și o aruncă pe șosea. După ce roțile mașinilor o strivesc, ciugulesc miezul. Este vorba de un automatism de grad înalt sau o de un rudiment de gândire? (Askenasy J.)27. La întrebarea dacă cimpanzeul are gândire creativă sau nu, răspunde o altă experiență, efectuată de cercetători de la Centrul Max Planck din Leipzig 2. Cercetătorul a fixat o eprubetă îngustă pe grilajul cuștii în care locuia cimpanzeul. Eprubeta avea, pe fundul ei, sămânța preferată a cimpanzeului. Acesta a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
poate măsura cu măiestria și talentul autorilor lor. Această capacitate de a picta din amintiri sau imaginație este tipică omului și nu a fost găsită la animale. Ea exprimă nevoia omului de a-și utiliza amintirile și imaginația, în mod creativ, de a nu se repeta ca un automat, de a se apropia de adevărul vieții și de a se elibera de tensiune și emoții prin artă. Venus din Kostenk 30.000 î.e.n. Venus din Willendorf 24.000 î.e.n. Neuroștiințele au
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
neuroni), 1014 sinapse, interconectivitatea și zgomotul de fond sunt caracteristici esențiale ale creierului viu, ce îl transformă într-un "computer biologic natural" inegalabil. Interconectivitate Încercări de a crește capacitatea de lucru a creierului, de a-l face mai capabil, mai creativ, mai imaginativ, i-au preocupat mult pe cercetătorii neurologi. Apariția cazurilor de autiști savanți a trezit curiozitatea de a cerceta ce se întâmplă în aceste creiere, deviate de la normal, dar înzestrate cu talente deosebite. Nadia era o autistă din Africa de Sud
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a iluminiștilor sau "totul este simțire" (Alles ist Gefühl) a romanticilor conduc la concluzia că totul este rațiune plus emoție. Din timpurile filosofiei elene, cei doi fii ai lui Zeus, Apollo și Dionysos, au creat două tipologii, apolonienii (raționali, logici, creativi) și dionisienii (sentimentali, extatici, bețivi). Cunoașterea este deci rezultatul frăției dintre cei doi fii ai lui Zeus sau dintre cele două procese sau sisteme funcționale cerebrale, pe care neurobiologii moderni obișnuiesc să le personalizeze, numindu-le "creier rațional", respectiv "creier
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
simbolul poetic, nu este numai utilizat, ci și apreciat; valoarea lui nu este în întregime instrumentală, ci și, în mare măsură, estetică, intrinsecă". 4. Vezi E. G. Boring, Sensation and Perception in the History of Experimental Psychology, New York, 1942; June Downey, Creative Imagination: Studies in the Psychology of Literature, New York, 1929 ; Jean-Paul Sartre, IS Imagination, Paris, 1936. 5. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, capitolul XVI, "The Analysis of a Poem". 6. Ezra Pound, Pavannes and Divisions, New York, 1918
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de joc ironic și omniscient, creează lumi în miniatură pentru amuzamentul savant al unui cititor complice la fel de conștient de tehnicile de seducție prin care mimesis-ul literar, simultan, dezvăluie și ascunde. Intertextual, jocular, mizând pe o nișă "bine temperată" a absurdului creativ, acest roman este proba extremă a libertății autorului în raport cu lumea ficțională. Numele personajului conține întregul potențial narativ, toate genurile literare și modurile povestirii pot fi iscate, aproape magic, dintr-un nume oarecare - bizar, sonor sau fatalmente banal. Dacă în dreptul numelui
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin aceasta o putere de transformare emițătorului, fără a recunoaște aceeași putere destinatarului. Căci ei descriu decodarea ca "procesul prin care destinatarul B interiorizează mesajul". Simplă interiorizare, fără creație. Numai emițătorul este creativ. "Two-step flow communication" Mijloacele de informare nu influențează publicul direct (one-step flow), ci prin intermediul grupurilor sau liderilor care reiau sau nu mesajul mediilor. Acești lideri de opinie sînt, de fapt, foarte asemănători celor pe care îi influențează. Există un flux
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
științific care îl face un cas à part în ceea ce privește definirea științei politice. Domeniu al hibridizării, supusă unui schimb continuu de concepte, teorii sau metode realizat între mai multe discipline și subdomenii, dar supusă și la numeroase segmentări 3 și recombinări creative, știința politică este, în opinia lui Dogan, condamnată să nu ajungă la "descoperiri fundamentale". Procesul de simbioză dintre știința politică și alte științe sociale, caracterul său metodic nu sunt suficiente pentru a conduce la formularea unor paradigme veritabile 4 și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]