7,599 matches
-
o „Zeiță-Mamă”, protectoare și promotoare a fecundității naturii și oamenilor, căreia i se alătura o pereche masculină. Din această zeiță ar fi derivat eroine ca Dictynnaxe "Dictynna", Britomartisxe "Britomartis", Pasifaexe "Pasifae", Fedraxe "Fedra", Ariadnaxe "Ariadna", rezultat al unui proces de „decădere” al vechilor divinități pe care mitologia greacă ulterioară le-a situat tot În Creta. Dar orice interpretare rămâne ipotetică și nu putem decât să recunoaștem spațiul mare atribuit figurilor feminine. Este posibilă doar o descriere tipologică ce permite clasificarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
subliniem că nu este permisă falsificarea acestui fenomen schimbând evaluarea sau terminologia lui, ceea ce se Întâmplă de obicei când, de exemplu, se estimează că acceptarea cultului zeiței Mater Magnaxe "Mater Magna" ar reprezenta o ruptură cu religia republicană și Începutul decăderii orientale sau când epoca imperială este limitată la „sincretism” și este redusă la o fază de „supraviețuire” a cultelor clasice 1. 3. Mituri, misterii, filozofitc "3. Mituri, misterii, filozofi" a) Mituri Numeroase mituri grecești care Îl transferă pe cititorul modern
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
exilul lui YudhiÌÚhira dă naștere unei perioade Întunecate care se va Încheia cu un mare război Între reprezentanții binelui și cei ai răului, În care aceștia din urmă vor fi Învinși (= exilul lui Baldrxe "Baldr" marchează Începutul unei epoci de decădere morală care se va Încheia cu bătălia finală Între zei și forțele răului); se poate aduce aici obiecția că, În India, Învinge binele, iar În Germania răul, Însă această obiecție este depășită dacă se ține cont de faptul că: 3
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
subiect de experiență sociopsihologică Începând din 1944. Nu știu cât de preocupați de această temă vor fi fost psihologii și psihiatrii români din ultimele decenii. Subiectul nu a interesat sau a fost abia perceput, deși În aceste procese rezidă tragedia decăderii sufletului nostru contemporan. Psihiatrul va reține ceea ce Îi aparține, adică partea marcată de un proces care Îl pune În față cu un subiect uman nou. O caracteristică elementară a omului de tip nou este o inevitabilă duplicitate. Este un proces
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
18.21.25.31). Ultima oară spune chiar că „Dumnezeu a văzut că tot ceea ce a făcut era foarte bun” (1,31). Înseamnă, prin urmare, că rădăcina fiecărui lucru și a fiecărei ființei din această lume este sănătoasă. Dacă există decăderea, moartea și răul, acestea au apărut într-un al doilea moment. E suficient (ca să zicem așa) să „săpăm” dedesubtul decăderii și răutății care se găsesc în univers ca să regăsim un strat intact al bunătății inițiale a creației așa cum a ieșit
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
1,31). Înseamnă, prin urmare, că rădăcina fiecărui lucru și a fiecărei ființei din această lume este sănătoasă. Dacă există decăderea, moartea și răul, acestea au apărut într-un al doilea moment. E suficient (ca să zicem așa) să „săpăm” dedesubtul decăderii și răutății care se găsesc în univers ca să regăsim un strat intact al bunătății inițiale a creației așa cum a ieșit din mâinile lui Dumnezeu la răsăritul universului. Pe acest fundament se poate reconstrui speranța lui Israel. Al patrulea aspect A
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
socotească vinovat de perpetuarea supunerii sale. Încetarea căutării el o pune pe seama constrângerii, și nu pe seama oboselii, renunțării și uitării sale. El nu poate să admită că cel ce perpetuează comanda reprezintă polul monumentalizat al neputinței sale, slujirea fidelă a decăderii și vinii care sălășluiesc în cel mereu supus. Căci agentul puterii pervertite se supune în fapt celor mereu supuși, slujindu-le bolile și exprimând astfel o perversiune obiectivă, răsturnarea și distorsiunea lor în spațiul libertății. Din vina celui mereu supus
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a amoralității capitaliste și raționamentelor din Occident, evreiești sau nu. În Occident însă ele nu puteau fi identificate după religie. Mommsen spunea că antisemitismul este mentalitatea gloatei. Datorită faptului că excesele comise sub nazism au dus la cea mai mare decădere a civilizației de pe planeta noastră, este greu să tratăm ideea aceasta cu detașare. Evreii sînt foarte sensibili. La urma urmei, experiențele trăite de ei în secolul al XX-lea nu erau de natură să le întărească încrederea în omenire. Cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tronul României. NOTE ÎNFRUNTÎND TRAGEDIA Cei mai buni sînt lipsiți de convingere, iar cei mai răi sînt plini de intensitate pasională. Yeats, 1939 Anii '30 au constituit o perioadă de restriște pentru intelectuali. W. H. Auden a numit-o "Deceniul decăderii". În 1932, Iorga se referea la ea, numind-o "un Sabat al vrăjitoarelor pentru omenire", adăugînd că "nici măcar întunecatul Ev Mediu nu a găsit omenirea într-o stare atît de jalnică cum este cea de acum"1. Iorga și-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de veac. În cele din urmă, însumările tuturor acestor presiuni au dus la dezmembrarea României Mari. Iorga nu a supraviețuit rațiunii existenței sale. Cu cîteva luni înainte de acest dezastru, el sosea luptînd la capătul tragic al propriului său drum. "Deceniul decăderii" a început în România odată cu dispariția treptată a experienței democrate. Atunci cînd Maniu a ajuns la putere, o criză tot mai extinsă arunca umbre tot mai întunecate asupra economiilor vulnerabile și subdezvoltate ale Europei central-estice în general și în special
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fascismului și nazismului aproape pretutindeni. Tendințele fasciste vor deveni în România o forță aproape irezistibilă. Maniu și Mihalache continuau totuși să beneficieze de un sprijin formidabil. Și ca și cum depresiunea și democrația tot mai discreditată n-ar fi fost suficiente, Deceniul decăderii l-a adus înapoi (în iunie 1930) pe omul potrivit: Prințul Carol. Dacă Maniu și Mihalache erau simbolurile integrității, ale constituționalismului, democrației și ale speranței poporului român într-un viitor mai bun, singurul alt simbol public al României, Regele Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga l-a dezaprobat violent) că Prințul Carol semăna cu Frederic cel Mare din perioada tinereții sale3. Am putea medita asupra drumului urmat de dinastia Hohenzollern în România de la primul Carol pînă la cel de al doilea. Era oare această decădere datorată "dulcii decadențe" care predomina la București?4 Existau totuși antecedente. Este vorba despre stagiul lui Carol la Academia Militară de la Potsdam, unde acesta scosese la licitație superbele obiecte de artă populară românească pe care Regina Maria i le trimisese
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Între 1944 și 1951, curțile judecătorești din Franța au condamnat la moarte 6.763 de persoane (3.910 in absentia) pentru trădare și delicte similare. Dintre aceste sentințe, numai 791 au fost executate. Principala pedeapsă aplicată colaboraționiștilor francezi a fost „decăderea din drepturi”, introdusă imediat după eliberarea Parisului pe 26 august 1944 și comentată sardonic de Janet Flanner: „Decăderea din drepturi șdégradation nationaleț Înseamnă să pierzi tot ceea ce francezii consideră agreabil: dreptul de a purta decorații de război, dreptul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
in absentia) pentru trădare și delicte similare. Dintre aceste sentințe, numai 791 au fost executate. Principala pedeapsă aplicată colaboraționiștilor francezi a fost „decăderea din drepturi”, introdusă imediat după eliberarea Parisului pe 26 august 1944 și comentată sardonic de Janet Flanner: „Decăderea din drepturi șdégradation nationaleț Înseamnă să pierzi tot ceea ce francezii consideră agreabil: dreptul de a purta decorații de război, dreptul de a fi avocat, notar, Învățător, judecător sau chiar martor, dreptul de a conduce o editură, un post de radio
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
eșecului și dezintegrării. În Note pentru o definiție a culturii (1948), T.S. Eliot putea afirma „cu destulă Încredere că era noastră este una a declinului, că standardele culturale sunt inferioare celor de acum cincizeci de ani și că dovezile acestei decăderi sunt evidente În toate sferele activității umane”. Din motive similare, Radiodifuziunea Britanică a inaugurat În 1946 Programul Trei la radio: un produs elitist și sofisticat, cu scopul explicit de a stimula și disemina „calitatea”. Deși se adresa segmentului numit În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lume. Pentru că sutele de mii de oameni care trec pe lângă acest sicriu nu vor numai să-i aducă un omagiu celui dispărut; ei vin cu speranța arzătoare și cu hotărârea fermă de a Îngropa o epocă Întreagă. Fărădelegea, arbitrariul și decăderea morală din acei ani rușinoși trebuie Înmormântate pe vecie; iar pericolul pe care Îl constituie adepții maghiari ai guvernării prin forță și ai cultului personalității trebuie Înlăturat pentru totdeauna. Exista o ironie a sorții În simpatia pe care o stârnea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și narațiuni era de rău augur pentru clasele limbute ce le inspiraseră și care au devenit la rândul lor obiectul unei indiferențe umilitoare. În septembrie 1986, Într-un revelator aparté solipsist către un jurnalist francez, sociologul francez Pierre Bourdieu deplângea „decăderea” gânditorului public angajat: „Cât despre mine, cred că dacă mai există astăzi o mare cauză, aceasta este apărarea intelectualilor”4. Jertfa de sine a intelectualilor În fața Istoriei a fost descrisă cândva de Isaiah Berlin drept „oribila soluție germană la povara
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
contemporan asupra obligației statului de a satisface o gamă de revendicări mici și mari, de la dreptul la viață până la dreptul la „corecta informare În publicitate”. Retorica legală a drepturilor individuale a fost propulsată În sfera politicii reale mulțumită coincidenței dintre decăderea marxismului și Conferința pentru Securitate și Cooperare În Europa, inaugurată la Helsinki În același an În care Arhipelagul Gulag vedea lumina tiparului la Paris. Până atunci, intelectualii europeni de stânga evitau subiectul „drepturilor” În lumina criticii făcute de Marx „așa-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
moral, corect și valoros, atunci vom avea și o societate pe măsură, prosperă și ideală. Cei ce conduc trebuie să fie un receptacol al durerilor omenești, în slujba aproapelui, nu aproapele în slujba lor. România de azi este împinsă spre decădere, cuvântul nu mai e cuvânt, legea nu mai e lege, ci un paravan la adăpostul căruia demonii jefuiesc. Cei ce conduc azi destinele neamului nostru creștin sunt o conspirație în slujba unor interese străine de interesele națiunii. Toți cei din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
constituie, printre altele, estetizarea de reflex stilistic a categoriilor negative a temelor naturalismului. David Weir situează diferența în aproximativ aceeiași termeni: "Diferența dintre determinismul naturalist și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii și maladia însăși (...)"29 sau, altfel spus, "Decăderea este decadentă, pe scurt, când artificiul nu este folosit doar pentru a ascunde cât pentru a decora descompunerea"30. Așa cum Moreau coroborează elementele unor mitologii diferite, Holder își stilizează până la hieratism figurile plasându-le în spații abstracte etc.. "Un mijloc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolist rus Mihail Vrubel. Până în 1901, Luchian se află în prim planul vieții culturale, dar și a celei mondene, la care trebuie să fi contribuit și anii petrecuți la Paris și la München. Portretele și autoportretele ilustrează istoria "gloriei și decăderii" lui Luchian sub raportul eului social și nu al eului profund, pentru că începând cu 1901 viața pictorului ia o turnură descendentă, scandată de agravarea bolii sale. Personajul monden se resoarbe pentru a face loc unui artist de o intensă expresivitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rupă cu trecutul și să înnoiască arta, promotorii curentului secesionist "secesiune" înseamnă ruptură sau despărțire răsunătoare s-au îndepărtat de realitate, trecând la fel de fel de reverii, alegorii, fantezii idealizante, care s-au dovedit nefaste pentru artă, fiind un semn al decăderii ei. Pornit de la München în 1892 și răspândindu-se în anii umărători la Viena și Berlin și apoi în întreaga Germanie, secesionismul era pe atunci deosebit de puternic și Băncilă are meritul de a nu se fi lăsat înrâurit decât în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vreo bucată de marmură sau de lut, însuflate de geniul vreunui artist"503. Alexandru Bogdan-Pitești plasează într-o perioadă de decadență, de declin al Occidentului "latinitatea muribundă". Misia ultimului vlăstar al latinității, aflat sub semnul înfloririi pe fundalul ruinist al decăderii culturii europene de gintă latină, ar fi să stingă grandios specia, după o spectaculoasă ecloziune. Sunt ideile epocii, cele pe care le preia Alexandru Bogdan-Pitești pe filiera lui Joséphin Péladan, teoretician flamboiant, misticoido-estetizant al "decadenței latine". În cele din urmă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exercitat de către România numai asupra popoarelor din Balcani. În context decadent, criticul-estet deschide perspectiva supraviețuirii prin cultură a civilizațiilor apuse sau ajunse într-o fază crepusculară. Pentru comparație, apar ca repere decadențele prestigioase ale civilizațiilor grandioase, stinse, având ca model decăderea Imperiului Roman. Utopia estetică a lui Alexandru Bogdan- Pitești are rădăcini mult mai adânci, ea se modelează în atmosfera acestei crepuscularități fin de siècle și, ca orice stingere, este înnobilată fictiv în contextul sensibilității decadente. Acest mesianism bizar, deoarece prevede
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2. Semnat: Escamillo, reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 244. 321 "Dar poate că această supremă decădere, ridicarea domnului Filip Marin față de izgonirea lui Brâncuși, să fie în ordinea lucrurilor normale și ea, stupiditatea având toate drepturile de progenitură", în "Artă și artă", apărut în "Seara", An. IV, nr. 1590, 23 iunie 1914, p. 1. (Tabula rasa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]