7,631 matches
-
sensului în relația cu Celălalt Pariul acestei foarte concise dar importante cărți intitulată simplu - Antropologia - este anunțat de autorii ei chiar în Introducere. El constă în încercarea de a oferi publicului larg educat ,,cunoștințele comune ale specialiștilor"1,,expunerea principalelor divergențe"2 și ,,eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză ca, pe lângă inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
după altul, și, la urma urmei, îi pregătise personal din punct de vedere filosofic pentru îndeplinirea sarcinii respective". Iorga vedea o "lipsă de politețe țîfnoasă a sufletului care se ascunde în spatele acestui fost elev al Theresianum-ului vienez"87. Dar esența divergenței dintre Maiorescu și Iorga consta într-un conflict între două personalități. În ultimii treizeci de ani, Maiorescu fusese personalitatea dominantă din Universitatea de la București, bucurîndu-se de respectul unanim al masei de studenți, chiar dacă majoritatea lor se considerau socialiști. Maiorescu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Camera aceasta va fi foarte restrînsă!" Lucru de care avea să aibă grijă Argetoianu. El știa cum să falsifice desfășurarea alegerilor prin mai multe mijloace 54. Iorga era acum aliat cu liberalii lui Duca, cu care ulterior a intrat în divergență, formînd așa-numita "Uniune națională". Iorga era sprijinit și de Partidul German, de Partidul Ucrainean și de liga anticuropție "Vlad-Țepeș". Argetoianu a avut grijă să obțină rezultatele dorite. Alegerile au avut loc la începutul lunii iunie. Uniunea Națională a obținut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unilaterală de a suspenda plata reparațiilor din zona americană către Uniunea Sovietică (sau către orice alt stat), remarcând că autoritățile sovietice nu și-au respectat angajamentul de la Potsdam. Două luni mai târziu, britanicii le-au urmat exemplul. Era o primă divergență, dar nu mai mult decât atât. Franța, ca și Uniunea Sovietică, Încă mai pretindea reparații, iar Aliații susțineau În continuare formal acordul din 1946 asupra nivelului industrial (prin care Germania trebuia menținută la un standard de viață care să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Încă de acord. Adevărata ruptură s-a produs În primăvara anului 1947, când cei patru miniștri de Externe s-au Întâlnit la Moscova Între 10 martie și 24 aprilie, Încercând să schițeze un Tratat de pace pentru Germania și Austria. Divergențele erau acum clare. Britanicii și americanii erau hotărâți să sprijine economia germană pentru ca nemții să poată subzista singuri, dar și să contribuie la reconstrucția economiei europene În general. Reprezentanții sovietici urmăreau reluarea plății reparațiilor din zonele occidentale ale Germaniei și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lanț de patroni și clienți interdependenți, care rezolvau fiecare conflict fie prin negociere, fie prin schimbul de poziții și favoruri. Conflictele de muncă erau soluționate mai degrabă prin arbitraj decât prin confruntare, Într-un stat bicefal care Încerca să elimine divergențele incluzând părțile adverse În același sistem de beneficii și recompense. Prosperitatea fără precedent din acești ani a permis Marii Coaliții să netezească dezacordurile și conflictele de interese, cumpărând practic consensul pe care se baza echilibrul țării. Anumite grupuri din societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În același timp), ea a distrus vechiul Partid Laburist, ușurând sarcina celor care Încercau să-l reformeze; Blair nu a făcut decât să culeagă roadele muncii lor. Iar În al treilea rând, după cum am văzut, asprimea ei personală și neacceptarea divergențelor și dezacordurilor au scindat propriul partid, scoțându-l din cursă. Purtat de succesul doamnei Thatcher, Tony Blair moștenea și multe din prejudecățile ei, deși Într-un registru mai puțin sever. Ca și ea, detesta vechiul vocabular politic (În cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regională ce aveau să ușureze suferințele cauzate de dispariția economiei de comandă. Toată lumea urmărea aceste deziderate - și, În orice caz, spuneau majoritatea celor avizați, nu exista alternativă. Diferențele pronunțate dintre politicile publice ale societăților postcomuniste nu se datorau așadar unor divergențe de opinie În privința obiectivului și a drumului pe care aceste țări Îl aveau de urmat. Adevărata problemă consta În modul În care erau folosite resursele. Economiile statelor comuniste erau Într-adevăr deformate și ineficiente, Însă includeau active vaste și potențial
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
amintește că virtuțile Uniunii Europene au defectele lor, iar UE nu li se poate sustrage. Pentru că nu este un stat, UE a reușit să unească 450 de milioane de oameni Într-o singură comunitate articulată vag, cu remarcabil de puține divergențe. Dar, pentru că nu este un stat - Întrucât cetățenii rămân legați În primul rând de țara În care se află, a cărei limbă o vorbesc și ale cărei taxe le plătesc -, UE nu deține un mecanism prin care să determine sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fie privită ca principala amenințare la adresa păcii și securității mondiale. Distincția dintre „vechea Europă” și „noua Europă”, dezgropată În primăvara anului 2003 de secretarul american al Apărării Donald Rumsfeld pentru a-i dezbina pe aliații SUA din Europa, nu explica divergențele de opinie europene și interpreta eronat situația. Polonia era singura țară În care America se bucura de sprijin și respect popular masiv. Restul Europei, fie ea nouă sau veche, nu era deloc de acord cu politica Statelor Unite În Irak și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
House, țigările Kent, uleiurile de motor Pennzoil, legumele congelate Bird’s Eye și echipa de baseball Los Angeles Dodgers. Competiția economică, oricât de strânsă, Însemna În același timp un soi de apropiere. Adevăratul măr al discordiei erau „valorile”, subiectul unei divergențe tot mai aprinse. Cum titra Le Monde, „comunitatea transatlantică de valori se destramă”. Văzută din Europa, America Începea să pară foarte străină (după familiaritatea iluzorie din timpul Războiului Rece). Religiozitatea ferventă a americanilor (ilustrată de președintele În funcție, readus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o temă centrală în istoria literară, deși o carte ca Minuet (Menuet) *2 de F. C. Green, care compară aspecte ale literaturilor franceză și engleză din secolul al XVIII-lea, poate fi edificatoare stabilind nu numai paralele și afinități, dar si divergențe între dezvoltarea literară a unei națiuni și a celeilalte. În practică, termenul de literatură "comparată" a inclus și include încă domenii de 'Studiu și grupuri de probleme destul de diferite. El poate însemna, în primul rând, studiul literaturii orale, și mai
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
acțiune are neapărat o anumită atitudine dar nu și, În mod obligatoriu, o opinie despre aceasta. Atitudini și comportamente. Relația dintre atitudine și comportament este una complexă. Între atitudinile și comportamentele unei persoane pot exista relații de convergență sau de divergență. Relațiile de convergență relevă că anumite atitudini determină anumite comportamente. Atitudinile constituie forța motivațională și direcțională care generează un comportament specific, sunt cauza acestuia. Schimbarea atitudinilor unei persoane ne va determina și modificarea comportamentului acesteia. Dar, În anumite situații, constrânși
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt cauza acestuia. Schimbarea atitudinilor unei persoane ne va determina și modificarea comportamentului acesteia. Dar, În anumite situații, constrânși de Împrejurări, oamenii Întreprind acțiuni, dezvoltă comportamente În discrepanță cu atitudinile lor prealabile, cu convingerile și credințele lor intime. Relațiile de divergență dintre atitudini și comportament trebuie abordate Într-un cadru mai larg, acela al relației de interacțiune Între persoană și situație. Divergența atitudine comportament poate fi generată atât de factori care țin de personalitatea individului cât și de factori situaționali. Trebuie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oamenii Întreprind acțiuni, dezvoltă comportamente În discrepanță cu atitudinile lor prealabile, cu convingerile și credințele lor intime. Relațiile de divergență dintre atitudini și comportament trebuie abordate Într-un cadru mai larg, acela al relației de interacțiune Între persoană și situație. Divergența atitudine comportament poate fi generată atât de factori care țin de personalitatea individului cât și de factori situaționali. Trebuie spus Însă că atitudinile dezirabile social nu sunt atât de profund sedimentate În structura personalității, precum sunt ele de ușor exprimate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea faptele, fenomenele, procesele etc. În sens invers mersului factual al derulării obișnuite a acestora, contrar imaginii familiare. De exemplu Într-o imagine frecvent utilizată de noi pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
României"122. Ministrul de Externe de la Londra l-a sfătuit pe reprezentantul său la București, Le Rougetel, să nu ofere nici un sprijin acțiunilor americane 123. În timpul Conferinței de Pace de la Paris, delegația Bucureștilor a constatat o atmosferă încinsă, datorată numeroaselor divergențe între învinși și învingători, ca și între țările mici, foste aliate ale Germaniei naziste, și marile puteri, deosebiri reale ce izvorau din neconcordanța existentă între situația lor juridică și cea de fapt, și altele. Reuniunile diplomatice au scos în evidență
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cordon sanitaire în Balcani, astfel încît nici o țară sau grup de state să nu mai amenințe Rusia în viitor. În raport se menționa, însă, că planuri privind federații balcanice erau "cîte fire de iarbă", dar nu fusese nici unul finalizat, din cauza divergențelor dintre state 192. Pe 8 noiembrie, secretarul de stat Edward Stettinius a supus atenției departamentului său un referat în care expunea cele șase obiective spre care credea el că trebuie să tindă politica externă americană. Statele Unite trebuiau să acționeze în vederea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și corespondenții. Guvernul sovietic prețuiește mai mult ceea ce simt oamenii"287. Zarurile erau aruncate și cu toate că discuțiile dintre Molotov și Byrnes au continuat, nu au adus nici o îmbunătățire în privința României. Întrunirile de la Londra au continuat pînă pe 2 octombrie și divergențele păreau să se înmulțească de la o zi la alta. Pînă și hotărîrea de pe 11 septembrie privind procedura urmată de Consiliu a fost anulată. Pe 22 septembrie, Molotov a vrut să înlăture Franța și China de la majoritatea discuțiilor, motivînd prin faptul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevederilor tratatului. Articolul 37 stipula că șefii Misiunilor Diplomatice din București ale Statelor Unite, Regatului Unit și Uniunii Sovietice "acționînd la unison" aveau să reprezinte Puterile Aliate în procesul de implementare a acestui tratat. Articolul 38 prevedea procedura de soluționare a divergențelor, inclusiv recursul către Națiunile Unite 365. Plenara și-a suspendat lucrările pe 15 octombrie. Recomandările au fost trimise CME, care s-a întrunit în New York, în intervalul 4 noiembrie - 12 decembrie. Consiliul a aprobat recomandările pentru România cu o majoritate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americane de "eliberare" a acestora de sub regimul comunist erau limitate 474. Deși doctrina Truman și ulterior, planul Marshall păreau să releve faptul că Departamentul de Stat adoptase elementul stopării comunismului din strategia lui Kennan, între autoritățile guvernamentale existau încă destule divergențe privind imposibilitatea eliberării statelor-satelit. Aceste oficialități erau de părere că SUA nu numai că pot opri răspîndirea comunismului, dar pot determina reintrarea în matcă a recentelor cuceriri ale comunismului, mai ales a celor din Europa de Est475. Această concepție a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
listele LI, atunci noile articole ar fi trebuit să le înlocuiască pe cele mai puțin strategice. Departamentul de Comerț prefera mai curînd să adauge noi produse pe liste decît să facă schimb 626. Între cele două departamente mai existau, însă, divergențe semnificative în privința punctului pînă la care puteau merge SUA în strădaniile lor de a determina Europa de Vest să adopte restricțiile americane. Departamentul de Stat era împotriva folosirii oricărui tip de amenințări sau sancțiuni în această direcție. Cel de Comerț voia să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cuvînt decisiv în privința alegerii articolelor interzise pentru export. Deși Marea Britanie și Franța au acceptat să interzică exportul multor bunuri incluse în lista americană 1-A, acestea aveau rețineri cu privire la o serie de articole din lista 1-B. Pentru a mai reduce divergențele, cele trei țări au convenit să pregătească trei categorii de produse pentru export. Prima avea să fie o listă cu bunuri interzise a fi exportate în Blocul Sovietic. A doua urma să includă articolele al căror export trebuia redus din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la adoptarea Noii Viziuni de către americani. Relațiile româno-americane au evoluat de la hărțuielile din 1951 pînă la speranțele de dezvoltare a comerțului din 1953. În prima jumătate a anului 1952, Bucureștiul și Washingtonul au întreținut "relații acceptabile", avînd două puncte de divergență 699. Primul era publicarea, în luna februarie, a unei cărți albe a Ministerului Afacerilor Externe, intitulată Politica agresivă și mașinațiile imperialismului american împotriva Republicii Populare Române. Prin aceasta, Washingtonul era acuzat că luase mărturiile unor "lichele jalnice" și ale unor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]