8,422 matches
-
inuiți din Canada, la grupurile migratoare din tundrele siberiene, populația din pustiurile Sahara, Gobi și Kalahari, inclusiv la pigmeii trăitori prin uriașa deltă amazoniană, ce o foloseau drept incantație în ritualul de prindere a râmelor, care, ieșind din pământ, intrau fericite în meniul favorit al acestor liliputani. Pretutindeni pe Glob, oamenii fredonau de dimineața până seara și chiar în timpul somnului, unica și aceeași melodie care te vrăjea: "Când eram pe Ialomița Mă iubeam cu tanti Mița" Tocmai de aceea convivii noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
luminat la chip, s-a dat un pas înapoi lovindu-și cu bastonul cauciucat tureatca cizmei bine lustruite. Un zâmbet nătâng îi apăruse pe fața lui buhăită prelungindu-se până la gușa fleșcăită, tolănită indecent pe cravata cu buline purpurii. Era fericit! Da! Își adusese aminte. Era o performanță deosebită pentru cutia lui craniană. Uf! Gândindu-se atât de intens, obosise, iar acum râuri de transpirație șiroiau din corpul lui de formă pătrată. Automat, întreaga lui construcție acum deshidratată în urma transpirației abundente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
oferea gratuit și instantaneu bunătățile, bucuriile și fericirea de care nu aveam parte, însă la care năzuiam cu toată ființa noastră în fiecare zi. " Fericit este omul pe care Dumnezeu îl mustră!" (Iov, 5:17) Nu, Doamne! Nu eram deloc fericit. Dimpotrivă: eram foarte amărât. Pentru ce ne chinui și ne persecuți? Pentru ce suportăm privațiuni de tot felul? Cu ce am păcătuit? Tu vezi cum trăim?? Lampa cu petrol numărul 8 intrase demult în șomaj tehnic din cauza lipsei de carburanți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
altceva decât o gură plină de aer, îmbibat cu mirosul de pâine aburindă și de ulei aromat. Și cum știu că toată viața am fost un ticălos și un revoltat, un anarhist neavând nici prieteni și nici admiratori, voi fi fericit să aud pe drumul satului doar scârțâitul roților tras de carul cu boi pe drumul spre veșnicie. "Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet Doar toamna glas să dea Frunzișului veșted." (M. Eminescu) Numai plopii înalți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de înaintare, până s-a oprit de tot. Tata și-a luat rămas bun de la tovarășii lui de suferință care-l priveau cu o anumită invidie, dar în același timp se bucurau sincer pentru el și-l felicitau și-l fericeau că ajunsese, în sfârșit, la Mecca visurilor sale, unde vor înceta pentru totdeauna suferințele de tot felul. Stând un timp îndelungat lungit pe acoperișul vagonului, aproape că uitase să-și mai folosească membrele inferioare; îi înțepeniseră, nemaifiind capabile să execute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
zâmbind îngerește spre noi parcă ne-ar fi spus: Știu că sunteți lângă mine, că mă iubiți din toată inima, că sunteți gata să vă dați viața pentru mine. Și eu vă iubesc mult, mult de tot. Sunt atât de fericit! Și continua să zâmbească îngerește, radiind o stare de adâncă purificare celestă din toată făptura lui gingașă, micuță și neprihănită. Vrăjiți de minunata făptură înfășată în costumașul crinilor albi, simbol al purității absolute, frații Aciocîrlănoaiei au dat glas unei imperioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
France Culture este postul care îmi acompaniază insomniile pasagere. Ora 04.45: nu pot dormi, citesc și ascult respirația nopții, muzica în surdină. Deodată, se aude Ciocârlia, muzica solară, puternică, inconfundabilă. Lacrimi de dor de casă. Sunt trist, obosit, dar fericit în același timp, atât de fericit că am putut trăi acest sentiment de redescoperire a propriei mele identități. Noi achiziții la Marche aux puces, paradisul meu genevez: "Oratoriul de Crăciun" de Bach, și "A Noua" a lui Beethoven, în interpretarea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
acompaniază insomniile pasagere. Ora 04.45: nu pot dormi, citesc și ascult respirația nopții, muzica în surdină. Deodată, se aude Ciocârlia, muzica solară, puternică, inconfundabilă. Lacrimi de dor de casă. Sunt trist, obosit, dar fericit în același timp, atât de fericit că am putut trăi acest sentiment de redescoperire a propriei mele identități. Noi achiziții la Marche aux puces, paradisul meu genevez: "Oratoriul de Crăciun" de Bach, și "A Noua" a lui Beethoven, în interpretarea lui Von Karajan. Un franc elvețian
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pomi fructiferi, arbori seculari) se transformase la rândul ei într-o rezervație de faună și floră de la moartea soțului, survenită pe la jumătatea anilor 80. Am devenit pe neașteptate stăpânul acestui domeniu romantic, în care elementele naturii se combinau atât de fericit. Sarcinile mele constau în a tăia iarba, a strânge frunzele grase ale arțarilor ce acopereau toamna pajiștea cu o platoșă vegetală care refuza să putrezească. Sau trebuia să plantez primăvara mai multe straturi cu mușcate, un ritual pe care Madame
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sfârșitul muncii, sunt tare mândru de opera mea: câteva brazde reavăne ce aduc cu un mormânt proaspat săpat (imagine tristă, dar chiar așa arătau!), populate de plăntuțe firave de salată ce nu cred că vor supraviețui frigului de peste noapte. Sunt fericit. 26 martie 2002 Observația amară a rusului promotor al "occidentalismului", Aleksandr Herzen, la sfârșitul "memoriilor" sale: "După ce am rătăcit printre străini, observându-i de aproape, am încetat să caut în ei pe ai mei și m-am dezvățat nu de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ca și cum s-ar fuma într-o parfumerie de lux din Paris. Nu este prima mea experiență de acest gen pe care o am, dar în seara aceasta am sentimentul reconfortant (oare de ce scriu "reconfortant"?) că în mod evident nu sunt fericiți. După câteva ore, un aer de plictiseală, de lehamite, de uzură a contactului uman domină atmosfera. Adunarea se "sparge" în jur de ora 22, bogații dispar în fum de Porsche și Aston Martin după câteva îmbrățișări grăbite ce țin loc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
faci ceva util. A.R. Dar de ce atâta voluptate a umilinței? A.O. Pentru că ani la rând a fost arogant. Pentru că ani la rând a fost implicat în activități care l-au distras de la realitățile vieții. Pentru prima dată e fericit pentru că se simte util, necesar. Acum se simte mai aproape de el însuși și de soția lui moartă. Trezește-te de dimineață și fă ceva. M-ai întrebat mai devreme despre viața mea în kibbutz. Și acum, deși nu mai sunt
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în învățământ s-a generalizat adevarul-utilitate. Sunt căsătorit. Am două fețe, pe care am reușit să le dau la facultate în Germania, unde s-au căsătorit și au o stare socială foarte bună. Am doi nepoți. Pot afirmă că sunt fericit: am pace sufletească și n-am nemltumiri. Cele relatate mai sus au format/prelucrat pe Gheorghe Tiperciuc așa cum se prezintă; sunt viața (karma) lui 1. Despre colegul nostru Tiperciuc Gheorghe se poate scrie mult mai mult în special prin realizările
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
gângăvitul de materie urgisită și paralitică. Eu nu mai sunt. Am fost cândva. Toți prietenii mei - când vor să-mi arate cât de prieteni mi-au fost și ce contribuție au adus la viața mea - îmi spun cât sunt de fericiți că m-au convins o dată să nu mă mai bat cu morile de vânt, să las dracului morile de apă, să renunț la mulinologie, devenind înțelept, cum cere veacul. Îi cred. Dar sunt ceasuri de noapte când, mute, morile de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ales, ce-aș vrea să fiu? aș răspunde în graiul Mioriței: Acum și Aici, în această nesfârșită primăvară, în această țară, România, Om comunist.“ („Dacă n-aș fi...“, România literară, 18 februarie 1971) „Ceaușescu și poporul, Ceaușescu PCR! Împerecherea aceasta fericită de cuvinte, care ne amintește de Ștefan cel Mare și norodul, de Bălcescu și națiunea, nu e numai o creație lingvistică a poporului român, creatorul tuturor valorilor materiale și spirituale și stăpânul acestora, ci și una politică, expresia legăturii indisolubile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tovarășul nostru, ci și mărturie a unei vieți de militant, a unui om care și-a consacrat întreaga existență poporului pe care l-a iubit și care-i va cinsti cu pietate memoria.“ (Scînteia tineretului, 9 ianuarie 1958) O generație fericită de protocolul sovietic (nota V. I.) „La temelia dragostei și prieteniei noastre stau principiile internaționalismului socialist, solidaritatea oamenilor liberi de pretutindeni, ajutorul frățesc pe care cei mai înaintați pe drumul înfăptuirii comunismului îl dau celor care se mai află la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
omul vede de pe alte poziții perspectivele omului și, după ce a găsit formula fericirii, dorește fericirea tuturor făpturilor conștiente și sensibile și nu râvnește la cotropire, ci la liniștea, progresul și libertatea omenirii.“ (Scînteia, 11 octombrie 1957) Există și o femeie fericită în RPR: Lucia Demetrius (nota V. I.) „...în fața noastră se deschide un câmp larg de activitate. Grija partidului creează cele mai bune condiții pentru ca fiecare femeie să-și dezvolte capacitatea și aptitudinile creatoare, să le pună în slujba cauzei mărețe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
războiului ce se apropia cu pași repezi și pustiitori. Torța partidului a fost, astfel, torța timpului.“ (Contemporanul, 20 decembrie 1974) NICOARĂ Mara „Cuvântul partidului pregătește pentru noi recolte ogoare, Cuvântul partidului în noi furnale crește flori de foc, Oamenii sunt fericiți, când clipesc, Văzduhul se umple de porumbei albi. Cum este plin ochiul Mării Negre de valuri, Este plin ochiul meu de cântece Întru cinstirea celei mai frumoase țări; Republica Socialistă România!“ („Cuvântul partidului“, Vatra, 20 ianuarie 1978) „Primei femei a țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
privind politica ideologică, culturală și artistică creează cadrul propice formării și afirmării personalității umane, pornind de la cerințele unității dintre bunăstarea materială și spirituală a făuritorilor noii orânduiri.“ POPOVICI Titus De la Ștefan cel Mare la Titus Popovici (nota V. I.) „Sunt fericit gândindu-mă că peste un timp alții vor invidia pe cei ce-au trăit acest moment, vor încerca să și-l imagineze, poate cu aceeași pasiune nesatisfăcută a detaliului, cu aceeași dorință de a vedea cerul acelei zile, fețele oamenilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
împotrivești omului? Din toate punctele de vedere, «noua filozofie» este de fapt o veche și demonizată filozofie.“ (Tomis, decembrie 1978) VODĂ CĂPUȘAN Maria „Omul politic și omul de aleasă știință, pilduitoare, activistul nutrit de cele mai frumoase idealuri se îngemănează fericit în personalitatea tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, a cărei operă științifică și de creație în spirit își află ecou pe meridianele lumii, ducând în veacuri faima unui neam, mândri de oamenii săi aleși în fața omenirii întregi.“ („Nobila misiune“, Steaua
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
brav și demn Conducător.“ („Prin inimi de eroi“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) BACIU I., prof. dr. doc., rectorul Institutului de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca „Om politic dârz, revoluționar militant pentru prestigiul și drepturile poporului său, pentru o viață mai liberă și fericită sub raport material și spiritual, condiție fundamentală pentru realizarea idealului umanismului socialist de dezvoltare armonioasă și integrală a personalității, conform cerințelor logice ale naturii umane, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvântările sale programatice și în recomandările făcute cu diferite ocazii, acordă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
poartă, cum sună și strigă, cum vin doi bărbați de la nr. 10 cu două lanterne, cum mă trag afară din groapă, cu sacoșe și cofraj, cum tot ei scormonesc pământul clisos după ochelari, cum îi iau și mi-i pun fericită pe nas așa, plini de noroi, cum abia urc la prietenii mei, cum plâng, fiindcă mi-e milă de mine, cum gem de durere când Anda, pe care de obicei o alint Vulturaș, îmi pansează genunchiul și cum zâmbesc când
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la 17 ani mă mândream foarte mult cu această realizare. În percepția mea, credeam că ceilalți colegi ar trebui să mă aprecieze, eu atunci trăiam cu impresia că lumea în care mă aflam era ca în lumea basmelor: ,,au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, iar ceilalți se bucurau pentru fericirea lor”. Nu-mi dădeam seama eu atunci că singurul sentiment care ,,înflorea” era doar invidia! Nu-mi dădeam seama cum vor evolua lucrurile și unde se va ajunge. Atunci am prins
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
asigura permanent că pentru a ne fi mai bine în viitor, trebuie să ne fie mai rău în prezent. Era refrenul dintotdeauna a bolșevismului care spunea că este nevoie de o generație de sacrificiu pentru ca, apoi, generațiile viitoare să trăiască ,,fericiți în epoca de aur”. Este refrenul oricărui escroc care îți promite luna de pe cer, dar mai întâi trebuie să-i dai tu lui niște bani. Apoi mai vedem. Și populația trebuia liniștită să nu-și dea seama ce se întâmplă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
fel ca și astăzi (cel puțin în România), oamenii așteptau să se întâmple ceva, să apară cineva (Mesia) care să-i scape de sub stăpânirea romană (tagma jefuitorilor din România), să le dea, să le facă viața mai bună ca să fie fericiți. Acel Cineva a venit, dar a venit să le spună esența problemei: anume faptul că în realitate evreii nu erau mai buni decât romanii, că și ei în locul romanilor ar face la fel. Atunci mesajul lui Isus a fost acela
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]