8,599 matches
-
hormoni principali, tiroxina și tironina, care: Cei doi hormoni sunt depozitați în foliculi, unde sunt legați de o proteină, formând tiroglobulinele. Pentru elaborarea hormonilor e nevoie de iod, care este furnizat prin alimentație. De asemenea, tiroida produce calcitonina, antagonist al hormonului paratiroidian, ce scade pragul calcemiei și stimulează osteogeneza. Glanda este alcătuită din foliculi sferici și canale producătoare de tiroxină, înconjurate de țesut conjunctiv lax. Foliculii sunt tapisați de un epiteliu unistratificat, plat sau prismatic înalt; cavitatea foliculară e plină de
Glandă tiroidă () [Corola-website/Science/311161_a_312490]
-
calcemiei și stimulează osteogeneza. Glanda este alcătuită din foliculi sferici și canale producătoare de tiroxină, înconjurate de țesut conjunctiv lax. Foliculii sunt tapisați de un epiteliu unistratificat, plat sau prismatic înalt; cavitatea foliculară e plină de coloid omogen (ea conține hormonul tiroxina). Între foliculi, în țesutul conjunctiv se află grupe de celule clare - celulele C parafoliculare, producătoare de calcitonină. Frigul și întunericul stimulează tiroida; căldura și lumina o inhibă. Glanda crește în volum la pubertate și la naștere și diminuă cu
Glandă tiroidă () [Corola-website/Science/311161_a_312490]
-
ale nivelului energetic, au intoleranță la frig sau căldură, variații ale tonusului muscular, labilitate emoțională sau probleme cu greutatea corporală. Afecțiunile tirodei se manifestă prin modificări calitative sau cantitative ale secreției hormonale, mărirea tiroidei (gușă) sau ambele. Secreția insuficientă de hormoni tiroidieni este denumită hipotiroidie sau mixedem, însotită de scăderea consumului caloric (hipometabolism). Secreția excesivă de hormoni tiroidieni determină hipertiroidie sau tireotoxicoză și hipermetabolism. Mărirea glandei tiroide (gușa) poate fi generalizată sau focală: pot trăda o afecțiune a tiroidei], "Demoiselle.ro
Glandă tiroidă () [Corola-website/Science/311161_a_312490]
-
probleme cu greutatea corporală. Afecțiunile tirodei se manifestă prin modificări calitative sau cantitative ale secreției hormonale, mărirea tiroidei (gușă) sau ambele. Secreția insuficientă de hormoni tiroidieni este denumită hipotiroidie sau mixedem, însotită de scăderea consumului caloric (hipometabolism). Secreția excesivă de hormoni tiroidieni determină hipertiroidie sau tireotoxicoză și hipermetabolism. Mărirea glandei tiroide (gușa) poate fi generalizată sau focală: pot trăda o afecțiune a tiroidei], "Demoiselle.ro "
Glandă tiroidă () [Corola-website/Science/311161_a_312490]
-
ul (ovarium în limba latină) - glanda sexuală feminină - este organ pereche - cu o dublă funcție secretoare: externă și internă. Astfel, este organul producător al ovulelor și, în același timp glandă endocrină, care, prin hormonii produși (estrogenii și progesteronul) determină caracterele sexuale secundare și joacă un rol deosebit în realizarea tipului constituțional feminin. Forma ovarului este ovoidală, cu axul mare vertical, având două fețe (medială și laterală), două margini (liberă și mezoovariană), anterioară, legată prin
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
de foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive sau involutive, ca și de corpi galbeni simultan cu excepția de corpi albicans (focare cicatriciale), toate aceste elemente fiind incluse în stroma ovariană, care este conjunctivofibroasă. Celulele pereților foliculilor produc foliculina (estradiolul) - unul din hormonii sexuali feminini. Dezvoltarea ovocitelor începe din luna a doua a vieții embrionare, când din epiteliul germinativ, ce acoperă viitorul ovar, în adâncul lui încolțesc, iar apoi se desprind acumulări sferice de celule - foliculii primordiali ("folliculi ovarici primarii") -, în interiorul cărora se
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
ruperea foliculului matur și eliminarea ovulului din interiorul lui, pereții foliculului colabează, cavitatea lui se umple cu sânge și celule de o culoare gălbuie luând naștere corpul galben ("corpus luteum"), care funcționează ca o glandă endocrină temporară, secretând în sânge hormonul progesteron. Evoluția acestui corp galben este diferită după cum ovulul a fost sau nu fecundat. În cazul în care ovulul a fost fecundat, corpul galben ia o mare dezvoltare, constituind corpul galben de sarcină sau gestativ, în caz contrar evoluția sa
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
este esențială în realizarea ciclului sexual al femeii, alături de hipotalamus și hipofiză printr-un lanț complex de interacțiuni: hipotalamusul acționând asupra hipofizei, aceasta asupra ovarului, iar ovarul asupra mucoasei uterine și altor structuri. În acest ciclu distingem următoarele faze: Funcția hormonului foliculostimulator (FSH) este de a stimula creșterea foliculului ovarian. FSH stimulează mitoza celulelor granuloase și transformarea stromei înconjurătoare într-un strat de celule tecale. Spre deosebire de FSH, hormonul luteinizant (LH) are o acțiune mult mai variată. El acționează sinergic cu FSH
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
asupra mucoasei uterine și altor structuri. În acest ciclu distingem următoarele faze: Funcția hormonului foliculostimulator (FSH) este de a stimula creșterea foliculului ovarian. FSH stimulează mitoza celulelor granuloase și transformarea stromei înconjurătoare într-un strat de celule tecale. Spre deosebire de FSH, hormonul luteinizant (LH) are o acțiune mult mai variată. El acționează sinergic cu FSH în producerea maturației foliculare și a secreției de estrogeni. Cel mai important estrogen secretat de ovar este estradiolul. Este secretată și estrona însă activitatea biologică a acesteia
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
Progestinele. Denumirea de progestină s-a dat inițial extractului brut de corp galben, care poate pregăti și menține un endometru secretor în ultima jumătate a ciclului de reproducere și în timpul sarcinii. Progesteronul este principiul cel mai activ al acestor extracte. Hormonii care au o activitate progestativă sunt denumiți progestine sau gestagene. Acțiunile biologice ale progesteronului și ale altor gestagene sunt: În cursul ciclului de reproducere și în primul trimestru al sarcinii, progesteronul este secretat aproape exclusiv de corpul galben. În ultimele
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
vegetale și protecției plantelor și animalelor împotriva bolilor și agenților patogeni. În organismele vegetale și animale sunt identificate cca. 80 de elemente, dintre care 75 % sunt microelemente. ele se clasifică în trei grupe: Microelementele intră în componența unor enzime, vitamine, hormoni și pigmenți. Astfel se află zincul în carboxilază, cuprul în tirozinază, iodul în tiroxină, cobaltul în vitamina B etc. Microelementele servesc drept catalizatori în metabolismul plantelor și animalelor. Ele măresc activitatea enzimelor, accelerează procesele biochimice în organism, stimulează sinteza amidonului
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
plastice au clorul, fierul. Iodul. Unele din substanțele minerale se găsesc în organism într-un circuit, influențându-se reciproc, ca de exemplu sodiul și potasiul care au funcții antagoniste în transmiterea impulsului nervos, Alte substanțe minerale sunt părți a unor hormoni, ca de exemplu iodul care face parte din hormonul tirodei. Sunt de asemenea substanțe minerale care sunt dizolvați ca electroliți sub formă de cationi sau anioni asigurând o funcție de tampon în neutralitatea electrolitică și menținerea între anumite limite a presiunii
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
se găsesc în organism într-un circuit, influențându-se reciproc, ca de exemplu sodiul și potasiul care au funcții antagoniste în transmiterea impulsului nervos, Alte substanțe minerale sunt părți a unor hormoni, ca de exemplu iodul care face parte din hormonul tirodei. Sunt de asemenea substanțe minerale care sunt dizolvați ca electroliți sub formă de cationi sau anioni asigurând o funcție de tampon în neutralitatea electrolitică și menținerea între anumite limite a presiunii osmotice. Substanțele minerale se găsesc sub formă de legături
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
ul este o parte a encefalului (creierul mare) de natură nervoasă. El secretă două tipuri de hormoni ce sunt depozitați în hipofiză. ul (din limba greacă = sub talamus) este o regiune a creierului mamiferelor (de dimensiunea unei alune) localizat sub talamus, fiind o arie importantă a regiunii centrale a diencefalului, având importanță în procese metabolice și alte
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
de dimensiunea unei alune) localizat sub talamus, fiind o arie importantă a regiunii centrale a diencefalului, având importanță în procese metabolice și alte activități anatomice. Hipotalamusul leagă sistemul nervos de sistemul endocrin sintetizând neurohormonilor, fiind necesar în controlarea secreției de hormoni a glandei pituitare (hipofiza), printre ele eliberarea hormonului gonadotropină. Neuronii ce secretă GnRH sunt legați de sistemul limbic care ajută la controlarea emoțiilor și a activității sexuale. Hipotalamusul controlează deasemenea temperatură corporală, foamea și setea. În viața intrauterină hipofiza se
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
o arie importantă a regiunii centrale a diencefalului, având importanță în procese metabolice și alte activități anatomice. Hipotalamusul leagă sistemul nervos de sistemul endocrin sintetizând neurohormonilor, fiind necesar în controlarea secreției de hormoni a glandei pituitare (hipofiza), printre ele eliberarea hormonului gonadotropină. Neuronii ce secretă GnRH sunt legați de sistemul limbic care ajută la controlarea emoțiilor și a activității sexuale. Hipotalamusul controlează deasemenea temperatură corporală, foamea și setea. În viața intrauterină hipofiza se dezvoltă în interiorul hipotalamusului, acestea având o legătură foarte
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
Glandele suprarenale, numite și adrenale, sunt glande cu secreție internă (aparțin sistemului endocrin), situate la mamifere la polul superior al celor doi rinichi, „ca o căciulă”. Ca activitate, suprarenalele sunt importante prin secretarea hormonilor corticosteroizi și catecolaminelor (adrenalină și noradrenalină), fiind responsabile de reglarea stărilor de stres, a rezistenței la infecții și substanțe antigenice, a metabolismului și a sexualității (echilibrul dintre hormonii androgeni, masculini și estrogeni, feminini determină sexul animalului, ca aspect și ca
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
doi rinichi, „ca o căciulă”. Ca activitate, suprarenalele sunt importante prin secretarea hormonilor corticosteroizi și catecolaminelor (adrenalină și noradrenalină), fiind responsabile de reglarea stărilor de stres, a rezistenței la infecții și substanțe antigenice, a metabolismului și a sexualității (echilibrul dintre hormonii androgeni, masculini și estrogeni, feminini determină sexul animalului, ca aspect și ca activitate sexuală). Situate -- anatomic -- în partea posterioară a abdomenului, la polul anterio-superior al celor doi rinichi „ca o căciulă”, glandele suprarenale (adrenale) sunt învelite într-o capsulă adipoasă
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
plexul renal. Histologic, ele sunt alcătuite din două zone cu structuri histologice și roluri fiziologice diferite: Medulosuprarenala (miezul, măduva, medulla) reprezintă zona centrală a glandei și este inconjurată de zona corticală. Celulele cromafine (chromaffin cells), principala sursă de catecolamine, secretă hormonii: adrenalina (epinefrina) și noradrelina (norepinefrina). Acești hormoni hidrosolubili, derivați din aminoacidul tirozină acționează sinergic cu sistemul nervos simpatic. Ele sunt și principala sursă de dopamină. Zona corticală (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezintă zona periferică a glandei ale cărei celule (aparțin de
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
două zone cu structuri histologice și roluri fiziologice diferite: Medulosuprarenala (miezul, măduva, medulla) reprezintă zona centrală a glandei și este inconjurată de zona corticală. Celulele cromafine (chromaffin cells), principala sursă de catecolamine, secretă hormonii: adrenalina (epinefrina) și noradrelina (norepinefrina). Acești hormoni hidrosolubili, derivați din aminoacidul tirozină acționează sinergic cu sistemul nervos simpatic. Ele sunt și principala sursă de dopamină. Zona corticală (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezintă zona periferică a glandei ale cărei celule (aparțin de axa hipotalamică - pituitară - adrenală) sintetizează cortizolul (în
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
corticosuprarenala) reprezintă zona periferică a glandei ale cărei celule (aparțin de axa hipotalamică - pituitară - adrenală) sintetizează cortizolul (în condiții „normale” de viață ele secretă echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).. Alte celule din zona corticală secretă hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe bază de colesterol) următori: Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretați de glanda pituitară și hipotalamus și de sistemul renin-angiotensin. Glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
hipotalamică - pituitară - adrenală) sintetizează cortizolul (în condiții „normale” de viață ele secretă echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi).. Alte celule din zona corticală secretă hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe bază de colesterol) următori: Cortexul este regulat de hormonii neuroendocrinici secretați de glanda pituitară și hipotalamus și de sistemul renin-angiotensin. Glandele suprarenale, împreună cu glanda tiroidă sunt cele mai drenate organe din corp, ca aprovizionare sanguină pe gram de țesut -- fiecare glandă suprarenală este irigată de peste 60 de arteriole. Vascularizarea
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
prin porii de apă (acvaporina 1)AQP1. La sfârșitul tubului, încă 10% din apă este reabsorbită printr-un por de apă similar, (acvaporina 2)AQP2. Separat de aceștia , ionii de sodiu,potasiu și clor sunt de asemenea resorbiți în sânge. Hormonul antidiuretic (vasopresina) stimulează transportul AQP2 spre membranele celulelor din pereții tubului și prin urmare crește reabsorpția apei din urină. Oamenii cu deficiențe ale acestui hormon pot fi afectați de o boală infecțioasă numită diabet insipid cu o producție urinară zilnică
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
Separat de aceștia , ionii de sodiu,potasiu și clor sunt de asemenea resorbiți în sânge. Hormonul antidiuretic (vasopresina) stimulează transportul AQP2 spre membranele celulelor din pereții tubului și prin urmare crește reabsorpția apei din urină. Oamenii cu deficiențe ale acestui hormon pot fi afectați de o boală infecțioasă numită diabet insipid cu o producție urinară zilnică de 10-15 litri. Primul fizician-chimist german Wilhem Ostwald (Premiul Nobel pentru chimie 1909) a propus în 1890 teoria conform căreia semnalele electrice măsurate în țesutul
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
eliminată în exterior prin uretră care se termină în organele sexuale externe. Procesul de secreție urinară este numită diureză, care are loc prin dializă renală. Diureza este influențată de volemie (volumul sanguin) de presiunea sângelui ca și de acțiunea unor hormoni sau a unor substanțe diuretice ca și cofeina sau etanolul care intesifică diureza. Un adult sănătos urinează în jur de 1,5-2 l/zi. Unele boli afectează semnificativ acest volum. De exemplu, o persoană care suferă de diabet insipid poate
Urină () [Corola-website/Science/309730_a_311059]