8,360 matches
-
de la Păltiniș”, Constantin Noica, la aniversarea a 75 de ani de viață. Variată și incitantă este și secțiunea rezervată istoriei literare. Se pot afla câteva păreri ale lui V. Voiculescu despre poezie, dintr-o scrisoare a acestuia către Ion Pillat. Inedite: Ștefan Roll, Tudor Mușatescu, Simion Stolnicu. În 1983 Stancu Ilin publică un text inedit al lui Liviu Rebreanu (un discurs ținut în 1941 pe scena Teatrului Național din București, în care e omagiată personalitatea lui O. Goga) sau reproduce câteva
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
incitantă este și secțiunea rezervată istoriei literare. Se pot afla câteva păreri ale lui V. Voiculescu despre poezie, dintr-o scrisoare a acestuia către Ion Pillat. Inedite: Ștefan Roll, Tudor Mușatescu, Simion Stolnicu. În 1983 Stancu Ilin publică un text inedit al lui Liviu Rebreanu (un discurs ținut în 1941 pe scena Teatrului Național din București, în care e omagiată personalitatea lui O. Goga) sau reproduce câteva dintre opiniile lui Marin Preda despre „obsedantul deceniu”. E de reținut tot aici și
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
ALMANAH „ROMÂNIA LITERARĂ”, publicație apărută la București între 1984 și 1990. Primul volum - sub genericul Aventuri ale memoriei și fanteziei - cuprinde o antologie de povestiri „cu un caracter mai puțin obișnuit”, în majoritate texte inedite pentru cititorul român, traduse din autori străini, completate, însă, cu alte șase povestiri originale din literatura noastră, scrise anume pentru acest almanah de Haralamb Zincă, Ioan Suciu, Eugen Teodoru, Petre Vârlan, Ion Ochinciuc și Pan Izverna. Cele mai multe tălmăciri aparțin lui
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
de Ion Hobana, Paul B. Marian, Florian Potra și Andrei Bantaș. Numărul din anul 1987, pus sub genericul Realitate - fantastic - utopie, cuprinde „o posibilă sinteză a ipostazelor imaginarului de-a lungul timpului”. Textele cu caracter eseistic alternează cu prozele scurte, inedite. Traduc acum Rodica Lascu-Pop, Doina Opriță, Doru Brana și colaborează, printre alții, Nicolae Iliescu, Lucian Hanu, Alin Teodorescu, Geo Bogza și Radu Prodan. În anul 1988 este abordată problema modei, văzută ca o oglindă a istoriei civilizației. Comentariile, purtând semnăturile
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
pentru zona dramaturgiei, prin mărturiile lui E. Lovinescu, Victor Ion Popa, ale Hortensiei Papadat-Bengescu, G. Ciprian, Mihail Sorbul, N. Barbu ș.a. Pot fi citite aici și Impresiile din Paris ale Matildei Cugler-Poni. Ștefan S. Gorovei scoate la lumină un eseu inedit de Vasile Lovinescu. În anul următor, pot fi citite o „confesiune” a lui Emil Cioran ori medalioane Constantin Hurmuzachi și Petru Poni, propuse de Liviu Papuc și Rodica Anghel. Elisabeta Isanos evocă figura Magdei Isanos. Din volumul anului 1988 sunt
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
Constantin Ciopraga, Adrian Cocârță, Cristian Arhip, Constantin Călin, Titus Vâjeu. În numărul pe 1989 sunt publicate Alte amintiri de la „Convorbiri literare” din ultima perioadă bucureșteană. Victor Bârlădeanu continuă seria întâlnirilor memorabile (de data aceasta, cu M. Sadoveanu). Foarte interesante sunt ineditele provenite din fondul Leca Morariu și semnate de I. Agârbiceanu, Vasile Bogrea, Jean Boutière, Th. Capidan, N. Cartojan și Traian Chelariu. Și sumarul istorico-literar al anului 1990 este relativ bogat. Al. Zub scrie studiul Eminescu: o viziune organică, I. Galan
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
gloriei (1994), primul volum al unei calde și ample evocări a lui Eftimie Murgu și a timpului său. Deși privesc epoci diferite, romanele au în comun dorința autorului de a reînvia specificul unor vremuri apuse, convocând mijloace variate, de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția autorului de a articula, cu mijloace
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
de teama „perchezițiilor, rechizițiilor, inchizițiilor” de tot felul -, încercând a surprinde dinamica, penibilă adesea și dificil de stăpânit, a stărilor de spirit. Apreciate de istorici, mai târziu, ca un izvor de primă mână relativ la regimul militar de ocupație, descoperind secvențe inedite din „rezistența” capitalei, notele situau, nu mai puțin tranșant, oameni și atitudini progermane, chiar dacă A. tinde să judece cu o anume detașare: dezavuând „nesăbuința” unor „rătăciți” ori categorisind la rece tipuri de colaboraționiști. Uneori critica poate fi și acerbă (ca
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
da. Care lucru pricina cercetării, apoi și gâncevii între doaă monarhii fu: fietecarea socotind că chip ca acela șie supus a fi s-ar cuvini"3. Iată-l, prin urmare, obiect al disputei. Cătălina Velculescu pune în legătură această situare inedită cu o gravură dintr-o ediție de secol al XV-lea a fabulelor lui Esop, în care era înfățișată exact această situație.4 Liliacul reprezenta, ca într-o fabulă a lui Esop, netradusă în cele două culegeri care au apărut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tăiat Răul și toate părțile lui au fost date la șacali". În plus, ei merg pe lângă oameni"16. Nu, lui Cantemir nu îi mai folosea un simbol puțin influent, importat dintr-o cultură îndepărtată; dimpotrivă, îi făcea trebuință o figură inedită, exotică, care să facă un bun cuplu cu Lupul. Altfel spus, un șacal convertit la înțelepciune și la echilibru. Prin urmare, el nu alege decât masca din cunoscutele fabule care au circulat atât de mult în Orient și o întoarce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 8 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt, "Studiu asupra naturii monarhiilor. Un document inedit al lui D. Cantemir", în "Studii. Revistă de istorie și filosofie", Anul 4, ianuarie-martie 1951, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, p. 221. 9 Ibidem. 10 Ioana Em. Petrescu, Configurații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 90-91. 11 Ibidem. 1 Lewis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 284 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt, "Studiu asupra naturii monarhiilor. Un document inedit al lui D. Cantemir", în "Studii. Revistă de istorie și filosofie", Anul 4, ianuarie-martie 1951, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, p. 221. 285 Ibidem. 286 Ioana Em. Petrescu, Configurații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 90-91. 287 Ibidem. 288 Lewis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care trăiesc o aventură într-un loc străin, ființe diferite de noi sau înzestrate cu facultăți deosebite (telepate, capabile de telekinezie sau precogniție), ba chiar diverse tipuri de extratereștri, diferiți unii de ceilalți prin formă sau comportament. Articularea unor contexte inedite (post-cataclismic pe o viitoare Terra, pe alte planete, în lumi paralele) în jurul acestor personaje oferă posibilități combinatorii foarte numeroase. Dacă adăugăm hibridarea temelor, un joc de-a tonurile și stilurile narative, se observă că SF-ul poate fi bogat în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sub influența diferitelor zaharuri injectate în vena portă (Ann. Biol., Paris, vol. I, pg. 228, 1911) reprezintă primul dintre mai multe cercetări dedicate acestui subiect. În volumul IV al „Tratatului de Medicină”, publicat în 1930, se menționează că: „Cercetări experimentale inedite ale unuia dintre noi par să indice că produsul secreției interne a pancreasului joacă un rol important în fixarea glicogenului din sângele venei porte, sub forma glicogenului în ficat.” Urmează apoi o sinteză a celor mai concludente date, care susțin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
eroul" acționa ca un vulgarizator sau ca un inventator. Din perspectiva cunoașterii raționale - pe care o fetișizează saint-simonismul - aceste gesturi aveau o valoare similară. Dacă difuza o știință deja existentă sau dacă o descoperea, dacă publica un set de documente inedite referitoare la istoria patriei sau dacă transmitea o cunoaștere istorică dată: toate dovedeau o capacitate de înțelegere și de "anticipație" suficientă pentru a califica genialitatea. Cei care știu legile după care se conduce lumea, neamul și națiunea pot prezice viitorul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și să își orienteze căutările, sunt exact ceea ce ne trebuie. Nu neapărat ca să răspundem, cât ca să ne amintim din când în când și alte maniere de a pune întrebările în literatură. Bibliografie selectivă Ediții Aaron, V. et alii, Scrieri literare inedite (1820-1845), ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981. Alecsandri, Vasile, Opere, III, Poezii populare, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Editura Academiei, București, 1978. Alecsandri, Vasile, Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mare a românilor spre a face verșuri, carea și pruncii mai tineri, despre lucrurile cele vrednice de luare aminte, ce cu neprevedere se întâmplă, deosebite verșuri cu lesnire scornind și cântând o adeverează", în V. Aaron et alii, Scrieri literare inedite (1820-1845), ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981, p. 18. 9 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980, p. 63: "Trebue a se-cerceta și a-se-îmvăța limb
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pedepsi la întâmplare venind cu vreo cazma și îți trăgeau una în cap de ți-l despica la fel ca pe un pepene verde și câte alte accidente se puteau petrece. C. I.: Mărturia dumneavoastră este într-un anume sens inedită pentru că mi-ați vorbit și despre momente de relaxare pe care le-ați trăit în detenție. Îmi spuneați de acel moment miraculos de pe șlep când ați fost fermecați de vederea unei femei frumoase. S. Ț.: Ei, asta s-a petrecut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
folositoare și trebuința aplicării lor, a iniția pe elevi în cunoașterea plantelor și animalelor vătămătoare spre a ști să se ferească de ele și a le stârpi" (Din Analele Academiei Române, tomul 5, 1873, p. 111¬114). Scoțând la iveală „documente inedite privind școlile din fostul județ Fălciu la 1867 - 1870, Costin Clit, publică în revista Elanul de la Giurcani, în nr. 62 din aprilie 2007, lista și numărul elevilor din școlile comunelor rurale, din care rezultă că în 27 comune existau școli
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sa identitate confesională, dorința de a înțelege evoluția unei comunități minoritare, precum și capacitatea de a-și susține propriul demers m-au convins. Astăzi, ne aflăm, și o spun cu satisfacție, în fața unei lucrări solide și valoroase atât prin fondurile documentare inedite puse în circulația științifică, cât și prin analiza pertinentă, detașată, realizată de dl. Ghercă. Presa catolică din România în prima parte a secolului al XX-lea este o carte totodată cuprinzătoare și integratoare a unor realități multiple din perioada enunțată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
importantă prin reconstituirea pe care o realizează și care respectă toate rigorile științifice impuse unui cercetător în domeniul istoriei. Există merite generale și punctuale indiscutabile ale lucrării, dintre care evidențiez faptul că: a. Autorul abordează un subiect în mare măsură inedit în istoriografia română, cu dorința, clar exprimată, nu doar de a adăugi cunoașterea istorică prin menționarea și descrierea tipăriturilor catolice din România primei jumătăți a secolului al XX-lea, ci și de a înțelege evoluția unei comunități minoritare din perspectivă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest obiectiv, dl. Iulian Ghercă a fost conștient de precaritatea surselor primare și secundare. Cercetarea realizată s-a bazat astfel pe identificarea unor fonduri de arhivă, în țară și mai ales la Vatican / Roma, privitoare la subiect. Documentele consultate, cele mai multe inedite (și care ocupă de altfel o mare parte a listei bibliografice de la finalul lucrării), provin de la diverse instituții deținătoare de arhivă, cum ar fi: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Iași, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
urmă instituție, cu fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania, merită menționată sub raportul cercetării, în condițiile în care multe din arhivele publicațiilor catolice din România au dispărut după 1944, rătăcite sau dispărute în condiții istorice vitrege. Se adaugă documentelor inedite sau editate (și acestea văzute într-o manieră pe care o apropiem de exhaustivitate), o impresionantă listă de periodice catolice, în limba română, dar și germană sau italiană. O mențiune trebuie făcută iarăși pentru oficiosul Vaticanului, Observatore romano, ca și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de a crește obiectivitatea și de a aduce în fața cititorilor certitudinea analizei echilibrate a problemei dezbătute în prezentul volum. Lucrarea de față este structurată în trei capitole cu mai multe subcapitole și un volum separat de anexe, ce conține documente inedite și fotografii. Primul capitol Biserica Catolică și mijloacele moderne de comunicare socială este împărțit la rândul său în trei subcapitole: Biserica Catolică și mass-media. Rolul presei în cadrul Bisericii; Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
națională dobândită după Primul Război Mondial. Tema unității naționale și a regalității 949 au fost vectorii principali ai tuturor publicațiilor catolice românești, iar pentru cele unite, au constituit elementele de bază, fiind un deziderat și o preocupare fundamentală. Un aspect inedit pentru o publicație catolică din România a fost faptul că cei ce lucrau la acest ziar erau laici și nu preoți, inclusiv directorul și conducătorul său, Theodorian Carada. Ei erau în mare parte greco-catolici, fapt ce a determinat o oarecare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]