8,332 matches
-
cu aspirații spre purități. Aude timpul respirând într-o atmosferă de legendă, de frumos și magie, de clar-obscur în care fecioarele sfinte, prea feminine, privesc din somn cu ochii închiși pe zări. Finețea culorilor, puritatea formelor, lumina delicată, miraculosul creștin inserat cu subtilitate amintește de pictura neoimpresioniștilor. Linia și culoarea lui Andrițoiu dau efecte morale: Presimt zăpezi și prevestesc un alb/ frumos ca de molitvă tipărită/ Madonă albă, pogorând din cer/ ea o să vină, trebuie să vină!/ Cu stele mari și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de sacrificii, amintind de Ana Meșterului Manole. Există versuri în care poetul pleacă, de la motive folclorice sau livrești, pretexte pentru a ne demonstra o existență bogată, zădărnicită însă, mereu, de un timp care trece prea repede, ca un corp străin, inserat într-o mare și frumoasă perfecțiune. Până când ne-am fost iubit munților, munților dragi/ de ani ne-am acoperit/ ca de paltini, ca de fagi". Se schițează un dialog cu absolutul în care poetul își recunoaște neputința și spaima în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nucleu de bază în volumul intitulat "Poeme". Elemente de meditație apar în câteva poeme de factură alegorică,precum "Ar fi mai bine", unde copacul este idealul poetului, moartea acestuia constituia un fel de inexistență marcată prin formă (Rilke moartea se inserează în viață): N-ar fi mai bine să-i spunem de-acum primăverii viitoare,/ văzduh să nu mai împartă/ Pentru coroana ta moartă/ vânturile albastre să le retragă/ Din căpățâna asta bolnavă,/ Să le înăbușe, cuvânt de cuvânt,/ Stelele depuse
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin foc și sabie, răscoalelor țărănești li se dau dimensiuni mitice: "Domnule, Iancule mare/ aud bătăi de tipare/ pe lemnul de spânzurătoare/ cum să-nțeleg vuietul oarecare de unelte lucrătoare/ că doar morții nu mai fac ciubare". Pe alocuri poetul inserează formule de colind popular: "Steaua sus răsare/ Ca o taină mare/ Trei crai de la răsărit/ Spre stea au călătorit/ Cloșca vine cu aurul/ Crișan poate s-aducă arme,/ Horea stă de vorbă cu balaurul/ și poate să-l adoarmă". Păcatul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
copii prea cântători/ al căror trist și roz apus/ apune de mai multe ori./ El însuși fagure confuz purtând tranșeele-surori/ de lângă groapa lui Isus." În "Fiți veseli", poem macedonskian, își oficiază propria înmormântare, cu ideea că moartea este inclusă, se inserează în existență. ("Ca o răscoală a gropilor"). Din mișcarea lor intimă poemele reiau ideea sacrificiului cu sens de exemplaritate. "Trimisul" este un Nastratin barbian: "Dar au căzut cu toții, spre dânsul, în genunchi/ în timp ce sta cu capul, plecat pe acel trunchi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
proprii și față de sensurile pe care vor să le impună primii? Istoria este deseori tulburată de oameni care au sacrificat existențe, atrăgându-le în vârtejul sensului pe care au dorit să-l dea vieții lor. În varianta aceasta răul este inserat deseori pe o perspectivă metafizică tare; adică într-o periculoasă vecinătate a binelui. Travaliul discontinuu la ceva (o carte, spre exemplu) permite ca acesta să capete o tușă personală; ideile sunt nuanțate de contextul creat de existența cotidiană. Să ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ea, în orice perioadă istorică, o doză de virtual; să ne amintim legendele și poveștile. Doar două variabile au făcut diferența: cantitatea și accentul. Să judecăm prezentul din perspectiva acestor coordonate! * Posibilitatea oamenilor de a se înțelege între ei este inserată pe faptul că se nasc cu o modalitate comună de descifrare a lumii. Generalul este fundamentat în transcendental (într-un înțeles extins al corporeității, ce include și modalitățile acesteia de inserție în mediu). Purtăm cu noi un bagaj de mentalități
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
include și modalitățile acesteia de inserție în mediu). Purtăm cu noi un bagaj de mentalități de care muncim să ne dezbărăm pentru a deveni științifici. Ele își au originea în limbaj, în cultură sau în modul în care ne-am inserat în lume. Probabil că succesul științei va fi deplin în momentul în care vom avea numai mentalități științifice. Dar asta ar însemna ca lumea să fie populată numai de ingineri. De la idealul traiului într-o lume a îngerilor am trecut
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ceea ce există își capătă chipul pentru noi)! Poate că fără orgoliul de a avea un statut aparte printre creaturi, omul nu s-ar mai fi orientat către știință. În fond, în spatele oricărui demers științific stă ascunsă credința în puterile omului, inserată la rândul ei pe o altă credință. * Dar dacă evoluția nu este decât un răspuns plauzibil dat setei noastre de explicații? * Genetica pune la baza sentimentelor ce însoțesc relațiile de rudenie faptul că în rudele noastre avem copii ale propriilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
la nivelul societății din afara zidurilor sale, drept indicator al eforturilor deținutului de a se reintegra în societate. Acesta este terenul de acțiune al sistemului de recompense. Dacă unele recompense au scopul să îmbunătățească situația individului în interiorul granițelor instituției, fiind deci inserate în logica de funcționare a instituției (ele sunt, de altfel, „tradiționale” în sistemul nostru legal), permisiunea de ieșire din penitenciar este principalul instrument prin care se realizează legătura dintre cele două lumi. Această recompensă constituie excepția punctuală de la caracterul delimitator
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Poezia este scrisă probabil sub influența revistelor progresiste «Romînia muncitoare» scoasă de I. C. Frimu, «Viața socială» și «Facla» lui N. D. Cocea”. Inutil să mai precizez că la București n-a plecat nimeni cu o coroană.) Sub poezie, ziarul a inserat anunțul referitor la ședința cenaclului literar „N. Bălcescu” din acea zi. în programul ei figurau: un referat al profesorului Mihai Andrei despre „Teoria leninistă a reflectării și fantezia artistică” și „lecturi din lucrările scrise îm cinstea Decadei culturii RSFSR”. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ușor de memorat, versurile ,,Și plouă, și ninge-/ Și ninge, și plouă” au fost folosite ca titlu al unui articol despre poet, de Horia Roman (,,Adevărul”, 51, nr. 16, 12 februarie 1937, p. 1). Iar V. Copilu Cheatră le-a inserat într-o ,,Bacoviană” publicată în ,,Claviaturi”, 2, nr. 4, 1943, p. 12. 5. Opere, 2, ESPLA, 1960, p. 525. 6. Opere, p. 324. 7. V. „Despre limbă și stil”, în Dosarul Bacovia, II, Ed. Agora, 2004, p. 229-232. 8. Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înfățișate în documentul constituțional; altele care sunt stipulate într-un document pot să nu fie aplicate. Pe de altă parte, documentul poate specifica și reguli care nu prea au a face cu organizarea de ansamblu a statului și care sunt inserate doar pentru că majoritatea documentelor constituționale sunt relativ dificil de modificat. Tipuri de principii constituționale Principiile constituționale variază considerabil. Așa cum s-a arătat mai devreme, "constituționalismul" se referă la o formă de guvernare bazată pe restricții. La sfârșitul secolului al XVIII
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe cale de a deveni legitime, deși încă se ignoră posibilul declin ulterior al acestei legitimități. Avem suficiente informații privind sistemele de partide și caracteristicile acestora, dar și în privința efectului acestora asupra vieții guvernamentale (Downs, 1957). Modul în care partidele sunt inserate în sistemele politice este acum recunoscut: trebuie să înțelegem mai bine însă de ce această inserție pare să se diminueze, în multe țări. Birocrația și forțele armate Au fost de asemenea întreprinse studii importante privind birocrația și forțele armate. Condițiile care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să dea sens și mai ales să vindece ființa de frigul incertitudinilor: Pe un munte de sare/ îmi fac rugăciunea/ pentru tine,/ deși mustrarea zorilor/ e tot mai aproape.// în ziua sabatului,/ cuvintele,/ ca niște vorbitoare statui ale frigului,/ vor insera pe altarul vindecării noastre" (Pe muntele de sare). Sau: " E întuneric;/ tu încă mai privești foile/ pline de/ graiul nopților,/ ce sapă/ huma ființelor noastre.// Am dat la o parte peretele zilei/ și am văzut sânii tăi/ sprijinind amazoanele;/ în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a ține însuși demersul său. Acest demers este reprezentat (și o prezintă efectiv) de o succesiune sau de o combinație de imagini. Dar nici această succesiune, nici această combinație nu se sustrag unei anumite forme de ordonare organică. Ele sînt inserate într-un sistem, se înscriu într-o "sintaxă", pentru a relua formula lui Claude Lévi-Strauss: cu alte cuvinte, elementele ce construiesc povestirea sînt grupate în serii identice, sînt structurate în asociații permanente. Astfel, motivul Salvatorului, al conducătorului providențial apare întotdeauna
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
propriile slăbiciuni, suferind din pricina puținelor lucruri ce i se oferă. Dar Franța nu poate fi luată "bucată cu bucată", trebuie apucată în întregul ei. Fiecare din părțile componente nu poate fi înțeleasă decît în relație cu întregul în care se inserează ca parte constitutivă a unei armonii globale, care spune totul despre întreg. Provinciile franceze trebuie văzute într-o deplină complementaritate. Ceea ce una din ele păstrează ca individualitate n-are valoare și nici sens decît în măsura în care vine să completeze, să corecteze
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se va face cu opțiunea EXCLUSIVE pentru a putea mo difica. În fereastra STRUCTURE, poziționarea cursorului se face apăsând tasta <TAB> pentru deplasare înainte sau <SHIFT> + <TAB> pentru deplasare înapoi, în zona ce cu prinde descrierea structurii, unde vrem să inserăm un nou câmp. În partea dreaptă a ferestrei vor fi active opțiunile IN SERT, DELETE (adăgare/ștergere). Se apasă tasta <INSERT> sau butonul cu opțiunea INSERT și va fi afișată următoarea linie: Câmpurile ce urmează vor fi împinse cu un
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
bazei de date în documentul Word se face astfel: • se poziționează cursorul în locul din document unde se do rește inserarea câmpului; pe bara de instrumente pentru interclasare din opțiunea pop-up Insert Merge Field se alege numele câmpului pe care îl inserăm; • activând opțiunea View Merged Data (vizualizarea datelor care au fuzionat), putem vedea efectiv valoarea câmpului selectat pentru inserare. Butoanele pentru deplasare la înce putul / sfârșitul fișierului sau secvențial înainte / înapoi, vor muta pointerul de fișier pe înregistrarea corespunzătoare, afișând noua
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
VALUES (valoare 1, valoare 2,...]) sau INSERT INTO tabel FROM ARRAY nume masiv | FROM MEMVAR unde: • INSERT INTO tabel - specifică numele tabelului în care se adaugă o nouă înregistrare. • (nume câmp 1[,nume câmp 2,...]) - specifică numele câm purilor din din noua înregistrare în care vor fi inserate valori. • VALUES (valoare 1, valoare 2,...]) - specifică valorile câm purilor care vor fi inserate în noua înregistrare. • FROM ARRAY nume masiv - specifică numele masivului din care vor fi inserate datele în noua înregistrare. • FROM MEMVAR - conținutul variabilelor va fi inserat în câmpurile care
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
unde: • INSERT INTO tabel - specifică numele tabelului în care se adaugă o nouă înregistrare. • (nume câmp 1[,nume câmp 2,...]) - specifică numele câm purilor din din noua înregistrare în care vor fi inserate valori. • VALUES (valoare 1, valoare 2,...]) - specifică valorile câm purilor care vor fi inserate în noua înregistrare. • FROM ARRAY nume masiv - specifică numele masivului din care vor fi inserate datele în noua înregistrare. • FROM MEMVAR - conținutul variabilelor va fi inserat în câmpurile care au același nume cu variabilele. 5. Comanda CREATE CURSOR - SQL crează un
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
nume câmp 1[,nume câmp 2,...]) - specifică numele câm purilor din din noua înregistrare în care vor fi inserate valori. • VALUES (valoare 1, valoare 2,...]) - specifică valorile câm purilor care vor fi inserate în noua înregistrare. • FROM ARRAY nume masiv - specifică numele masivului din care vor fi inserate datele în noua înregistrare. • FROM MEMVAR - conținutul variabilelor va fi inserat în câmpurile care au același nume cu variabilele. 5. Comanda CREATE CURSOR - SQL crează un tabel tempo rar. Fiecare câmp din tabelul temporar este definit cu nume, tip, precizie
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
care vor fi inserate valori. • VALUES (valoare 1, valoare 2,...]) - specifică valorile câm purilor care vor fi inserate în noua înregistrare. • FROM ARRAY nume masiv - specifică numele masivului din care vor fi inserate datele în noua înregistrare. • FROM MEMVAR - conținutul variabilelor va fi inserat în câmpurile care au același nume cu variabilele. 5. Comanda CREATE CURSOR - SQL crează un tabel tempo rar. Fiecare câmp din tabelul temporar este definit cu nume, tip, precizie, număr zecimale, valoare null și reguli de integri tate referențială. Aceste
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe), nu vom neglija orientarea argumentativă a secvențelor descriptive, cheia raporturilor acestora cu discursul în care sînt inserate. O îndelungată tradiție a analizat pînă acum diversele aspecte ale narativității. Vom arăta că o caracterizare lingvistică și textuală a secvențelor descriptive este astăzi posibilă și este chiar în măsură să ne ajute să înțelegem detaliile anumitor funcții definite în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exemplar viu. J. Verne, p. 162 "Ficționalizarea" cunoștințelor demonstrează faptul că, la J. Verne, este posibilă transformarea timpurilor narative (perfect simplu și imperfect) în prezentul discursului științific și că, în scriitură, se face o trecere continuă de la secvențe descriptive specifice, inserate în narațiune, la secvențe generice, cu caracter clar explicativ: (29) Pe oglinda apei se forma o boltă lină de plante marine, ce fac parte din această exuberantă familie de alge, din care cunoaștem mai mult de două mii de specii. Vedeam
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]