7,663 matches
-
profesorilor și părinților conștientizează nevoia de educație a părinților, faptul că unele comportamente ale părinților pot fi favorizabile prin dialog cu școala.” Educația copiilor în familia contemporană nu se mai poate face empiric, după modelul exclusiv al tradiției, sau din instinct, ca act de competență afectivă. Dacă aspirăm cu adevărat la o societate emancipată material, social și spiritual, rolurile parentale trebuie să fie și ele conștiente, raționale și calificate.
Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
Dunărea; putorilor (...)». Nu mă sperie cuvintele și nu sunt pentru stilul expurgat. O vorbă grea spusă la vremea cuvenită poate defini excelent o situație. Vreau să atrag atenția asupra unui principiu. Clasa muncitoare e înclinată înspre vorbirea sobră, dintr-un instinct sigur că imensitatea țelurilor ei nu poate fi exprimată în limbajul familiar (...). De aceea niciodată vorbirea lui Maftei nu mi s-a părut mai realistă și mai frumoasă decât atunci când face imagini severe, renunțând la formalități (...): «Ai încercat vreodată să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dar neizbutit, spre a-și însuși în adâncime metoda realistă, spre a se apropia de ceea ce e cu adevărat omenesc în om. Trebuie spus că în această perioadă naturalismul nu mai poate fi găsit în manifestările lui vizibile: interesul pentru instinct, pentru irațional. Naturalismul cu care mulți dintre scriitori au avut de dat înainte de 23 august o luptă grea, atacă acum, sub alte veșminte și înfățișări, părțile realiste din creația lor. De aceea multe opere din perioada respectivă au o înfățișare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Luke se strînge mai tare În jurul meu. — E cea mai mare aventură În care am pornit. — E incredibil cum acționează natura. Îmi mușc buza, pentru a-mi stăpîni emoțiile ce-mi dau ghes. — Dintr-odată, mi s-au trezit toate instinctele materne. Pur și simplu simt... că vreau să-i ofer copilașului nostru absolut totul! — Bambino! zice taximetristul, oprind lîngă bordură. Ridic privirea de la ecografii și văd cea mai fenomenală și nou-nouță fațadă de magazin. E zugrăvită În culoarea untului, copertina
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cele citite. Chestia e că nu e o idee prea bună să urmezi orbește sfaturile din cărți. Zice chiar și În introducere, „Nu trebuie să urmați chiar toate sfaturile. Fiecare copil e altfel și trebuie să vă lăsați ghidată de instinctele dumneavoastră.“ Instinctele mele Îmi spun să iau o gecuță din piele de vacă. Mă grăbesc la stativele cu Îmbrăcăminte și citesc etichetele: „Nou-născut“, „Copil foarte mic“. De unde să știu dacă o să am un copil firav sau solid? Duc automat mîna
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Chestia e că nu e o idee prea bună să urmezi orbește sfaturile din cărți. Zice chiar și În introducere, „Nu trebuie să urmați chiar toate sfaturile. Fiecare copil e altfel și trebuie să vă lăsați ghidată de instinctele dumneavoastră.“ Instinctele mele Îmi spun să iau o gecuță din piele de vacă. Mă grăbesc la stativele cu Îmbrăcăminte și citesc etichetele: „Nou-născut“, „Copil foarte mic“. De unde să știu dacă o să am un copil firav sau solid? Duc automat mîna la burtă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu mă holbez la ele, chiar și În toiul unei certe cu soțul meu. Discuție. Nu ceartă. — Luke, fii atent, spun În clipa În care ne mișcăm iar. În cartea mea scrie că femeia gravidă trebuie să-și urmeze Întotdeauna instinctele. Ei bine, instinctele mele Îmi spun, cît se poate de ferm, „Du-te la Venetia Carter“. E glasul Firii și trebuie să-l ascult! Luke nu zice nimic. Nu-mi dau seama dacă e Încruntat din cauza faptului că se află
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la ele, chiar și În toiul unei certe cu soțul meu. Discuție. Nu ceartă. — Luke, fii atent, spun În clipa În care ne mișcăm iar. În cartea mea scrie că femeia gravidă trebuie să-și urmeze Întotdeauna instinctele. Ei bine, instinctele mele Îmi spun, cît se poate de ferm, „Du-te la Venetia Carter“. E glasul Firii și trebuie să-l ascult! Luke nu zice nimic. Nu-mi dau seama dacă e Încruntat din cauza faptului că se află la volan sau
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
te duci deja, n-are rost să mai pierzi timpul pe aici. Eu trebuie să mai recapitulez cîteva chestii cu Venetia. Nu-mi vine să mă urnesc cu nici un chip. Nu vreau să-l las singur aici cu ea. Toate instinctele Îmi spun, pe toate canalele, să nu plec. Dar, dacă am să spun asta, el o să creadă că sînt posesivă și suspicioasă și iar o să ne certăm ca chiorii. — Bine, ok, zic Într-un final. Mă duc. — Ai grijă să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai pot continua, și abia reușesc să respir. — Oricum, pur și simplu vreau să știu ce se Întîmplă. — E normal, spune Dave Sharpness, notînd. De ce să mai acceptați starea asta de nesiguranță și suferință? — Exact, Încuviințez din cap. — Vreți răspunsuri. Instinctele dumneavoastră vă spun că e ceva care nu e În regulă, dar nu vă dați seama exact ce anume. — Aveți dreptate! Doamne, omul ăsta mă Întelege perfect. Tot ce doriți e să aveți proba fotografică a acestei aventuri ilicite. — Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
decît o conspirație a doctorilor. Mă examinează atent. — Îți vine să mături sau să faci curat În frigider? Frigiderul meu e curat! zic, un pic jignită. — N-am vrut să spun asta, găgăuță ce ești! spune Suze. E vorba de instinctul de a-ți pregăti cuibul. De exemplu, Înainte de nașterea gemenilor, pe mine m-a apucat din senin mania de a-i călca cămășile lui Tarkie. Iar pe Lulu mereu o apucă să dea cu aspiratorul prin toată casa. — Cu aspiratorul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din România și că, probabil, vom reuși să-l luminăm acceptabil și pe cel comunist prin așteptatul Raport al Comisiei Tismăneanu. După aceea, poate vom coborî ceva mai serios și în trecuturile noastre mai îndepărtate! Dorin Popa: Poate dintr-un instinct de protecție, ai numit doi autori importanți: Vladimir Tismăneanu și Lucian Boia, care, amândoi, pe paliere diferite, încearcă și reușesc să "demetaforizeze", dacă îmi permiți un asemenea termen, mentalul românesc. În dizertația cu care am absolvit masteratul, Mediatizarea politologiei în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
trebuie să trăim din ceva, iar a trăi din ceea ce știi să faci și îți place să faci e preferabil oricăror altor forme de a-ți câștiga existența, cred că în cazul lui Emil Hurezeanu funcționează și un fel de instinct pedagogic. Cum, bănuiesc, nu-i place exagerat de mult presa noastră, merge din loc în loc și încearcă să o mai schimbe! Din același motiv și reportajele-interviu amintite ar putea fi utilizate în orice școală de jurnalism cu mult folos. Episodul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a urâtului și de conștiința degradării sufletești și fizice a omului. Umanitatea imaginată de prozatoare, maladivă și la propriu și la figurat, se mișcă într-un univers închis, în cicluri care se desfac și se refac, sub incidența permanentă a instinctului de proprietate și, pe o treaptă mai înaltă, a consecinței lui, instinctul ierarhiei sociale, declanșator al unor atitudini foarte diferite, de la trufia primitivă până la snobismul cel mai rafinat. Romanele familiei Hallipa nu relatează mecanismul unei evoluții epice și nu deschid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
imaginată de prozatoare, maladivă și la propriu și la figurat, se mișcă într-un univers închis, în cicluri care se desfac și se refac, sub incidența permanentă a instinctului de proprietate și, pe o treaptă mai înaltă, a consecinței lui, instinctul ierarhiei sociale, declanșator al unor atitudini foarte diferite, de la trufia primitivă până la snobismul cel mai rafinat. Romanele familiei Hallipa nu relatează mecanismul unei evoluții epice și nu deschid o zare pentru ipostaze omenești ulterioare; ele sugerează prin simboluri obiective eroziunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
E. LOVINESCU D-na Papadat-Bengescu a creat o ideologie feminină. Noțiuni ce se exclud, apropieri neîngăduite - dacă posibilitatea și legitimitatea împreunării lor o căutăm pe suprafețele liniștite ale logicii obișnuite. Sunt însă și altfel de logici; există o logică a instinctului, există una a pasiunii. Bănuim un determinism al furtunei, închipuim o cauzalitate a valului. [...] O Casandră dublată de o analistă. D-na Papadat-Bengescu pornește oricând de la una din numeroasele contingențe ele vieții. Un gest, o privire, nemișcarea chiar, îi dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
roata existenței, la sanctuar, la atitudinea și poziția omului, față de INVIZIBIL, având o conotație feminină, ca refugiu corespunzând diverselor nivele ale psihicului: exteriorul mâinii este masca, acoperișul capul și (spiritul, controlul conștiinței), etajele interioare ale mâinii (nivelul inconștientului și al instinctului). IMAGINILE DIN PALMĂ! Centru al existenței simbolice, mâna din planul real trimite la mamă, la suflet. ù. Mâna astrologică, în raport cu sistemul zodiacului, are aceeași indicație numerică, mâna astrologică unu - Berbec (Marte, viața); mâna astrologică doi - Taur (câștiguri, Venus); mâna astrologică
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
degete groase fără suplețe, degetul mare, policarul întors în sus. Este mâna curentă, linii puține, palma largă, degete și unghii scurte, buricele degetelor plate, dar arată OAMENI BUNI ȘI GENEROȘI. Mâna practică, spatulată, este întâlnită la majoritatea oamenilor dominați de instincte, ce prețuiesc abundența și eleganța în confort. Oamenii cu mâna spatulată sunt încrezători în ei înșiși, înzestrați cu o inteligență suplă, dominați de aspectele practice ale vieții, activi, întreprinzători, mai mult spirituali decât tandri. Mâna practică se cunoaște după cea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
prezintă variante: cu palma de o mărime potrivită, cu degetul mare, policarul mai mic — privește frumosul în formă; mâna largă, groasă și scurtă, cu pusul mare, denotă spirit de grandoare, prețuirea bogăției cu succese datorate șansei. Mâna artistică este subordonată instinctului, fără ca rațiunea să fie pentru ea altceva decât frumusețea ideilor și lucrurilor. Forma va domina fondul. Individul cu mâna artistică va prefera ceea ce place. El nu concepe adevărul decât cu frumusețe de destindere, noutate, libertate; arată uneori OAMENI CU LIPSĂ
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de jos e rotunjită, este un materialist. Cei care au degete subțiri și tari sunt severi; cei care au degete ca niște picături de apă, au simț tactil. Și cele trei falange ale fiecărui deget au atribuții și calități particulare: instinctul vital - prima falangă; gândirea logică - a doua falangă; voința - a treia falangă; degetul arătător: voluptate și artă - prima falangă; glorie - a doua falangă; spiritualitate - a treia falangă; degetul mijlociu: ambiție - prima falangă; fantezie - a doua falangă; concentrare - a treia falangă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pentru moarte (a trăi fiecare zi din viață, ca și când ar fi ultima). ANIMALELE SPERIE, NU AU MÂINI, MÂINILE STAU LA BAZA UMANITĂȚII Albinele arată prin dans unde se află flori și polen, lupii simt unde se găsește prada, totul aparține instinctului; doar oamenii știu că pot fugi cu picioarele, că acestea sunt membre, pe care animalele le au în număr diferit, că cele două picioare umane se deosebesc și se aseamănă cu mâinile și că sunt altfel decât ale altor ființe
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
trecutul", care are drept "cauză" imediată "prezentul", care prezent secretă inevitabil un viitor pe care vrem cu toții să-l știm. Întrebarea copilului când ascultă un basm "și? și?" exprimă tocmai acest adevăr cunoscut tuturor și care e de fapt un instinct al minții omenești de a pune ordine în experiență. Încurcăturile încep cu Modernismul, moment care pune ordinea / acesibilitatea (în limbaj, în cronologie, în comunicarea însăși) sub semnul întrebării. Pre-moderniștii comunicau ce gândeau și puneau mare preț pe această comunicare, fiindcă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
multele irealități paralele din gândurile ei. Versurile ei sunt un triumf repetat asupra suferinței, o îmblânzire a ireversibilului, dar și o afirmare a forței. Este vorba de forța fragilității, de readucerea la ființă a trecutului, de puterea memoriei și de instinctul supraviețuirii, toate esențiale existenței umane. Curajul poetic al lui Mimi Khalvati de a se confrunta cu marile teme existențiale vine tocmai din faptul că el zidește inima poetei în fiecare poem. Deși s-a născut la Teheran și poartă un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poetului este, "Era prea bună pentru viața asta". Un cuțit o înjunghie în cele din urmă. A doua zi cineva lipește alt afiș. Poate cei care au batjocorit marea, cerul și tinerețea vor fi mulțumiți: "Acum citim Luptați împotriva cancerului". Instinctul de a distruge e pus față în față cu distrugerea finală a celui vinovat. Eroul lui Larkin în al treilea volum e un om fără nevastă, copii ori iubire, care refuză trecutul și viitorul. Larkin se uită de sus la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ta să creezi un nou gen literar, un hibrid între proză, poezie și dramă? Hibridizarea e marea descoperire a Fluxului Conștiinței, dar ea s-a manifestat fără opreliști mai ales de la 1950 încoace. Recurgi la ea cu premeditare ori din instinct? PA. Nu mă preocupă foarte tare chestiunea genurilor. Așa cum nu ne așteptăm ca un compozitor să scrie doar simfonii ori doar opere, și scriitorul trebuie să exploreze liber toate modurile de a scrie care există. Menționezi hibridul născut din amestecul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]