8,698 matches
-
este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbărețul veacului acestuia? (1 Corinteni 1,20). Nu vom comenta fundalul atît de dens și tensionat al acestor interogații din Întîia epistolă a lui Pavel către Corinteni, acolo unde referințele sînt la trei ipostaze spirituale care, parțial, interferează: înțeleptul, cărturarul și vorbărețul (Valeriu Anania, în traducerea pe care a făcut-o Bibliei, folosește vocabula întrebător pentru ultimul dintre termeni). Formulăm însă, de pe acum, un adevăr cu valoare axiomatică, o suită de convingeri pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și ai universalului, se vor autositua deasupra puterii și a organizării sociale (este ceea ce Benda va numi le clerc), în schimb alții își vor oferi inteligența noului stăpîn, poporul, aventurîndu-se în lupta politică, în edificarea culturii (în Rusia țaristă, această ipostază a intelectualului va genera populismul, va coaliza din ce în ce mai mult intelligentsia și va asigura succesul marxismului în sec. XX). Morin sugera că această dihotomie între clericatură și populism era, într-un fel, reflexul alteia mai vechi peste care se suprapunea, și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
după mult timp, că formularea celui ce a debutat în cultură română cu un provocator volum de critică intitulat Nu era departe de a încapsula în ea un gînd axiomatic. Și asta cu atît mai mult cu cît, în varii ipostaze vremelnice, oamenii de cultură au convertit, aproape instant, pe solidar în solitar, ca să invocăm un aparent joc lingvistic sugerat de Albert Camus. Și tot o răsturnare de sensuri avea să releve alianța firească sau contra naturii pe care figura emblematică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
depăși acea mereu invocată inerție din Duminica Orbului sau entuziasmul jovial al gratuitei schimbări la față. Puterea corpului și corpul puterii O istorie cu totul insolită s-a petrecut cu corpul uman din antichitate și pînă azi, în postistorie, de la ipostaza estetică pe care o ilustra așa-numitul Efeb (lat. ephebes, gr. ephebos) și pînă la pluralitatea (inter)disciplinară a lecțiilor de anatomie sau a privirilor (in)discrete din vremea noastră, încercări al căror șir a rămas, deocamdată, deschis. Din antichitatea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pragul veacului trecut, să devină tot mai accentuată atitudinea de a cunoaște mai adînc și a îngriji mai bine corpul. Așa se face că interesul pentru corp a sporit mult de-a lungul secolului XX. Antoine Prost vorbea de varii ipostaze precum cele ale corpului reabilitat, prosper sau amenințat 171, preocupările evoluînd de la grija pentru înfățișarea fizică și pînă la asigurarea sănătății prin proiecte de politică publică. E drept că nu va trece multă vreme pînă cînd corpul va deveni nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în Biopolitică și medicină socială. Așa încît, cum observă și Viorella Manolache, în acord cu fenomenologul francez, bioistoria, potențată de medicină, poate agrava criza acesteia și transformă sănătatea în obiect de consum, corpul pătrunzînd astfel pe piață într-o dublă ipostază: "prin contribuții salariale și prin procesul disfuncțional al consumului de sănătate". Partea poate cea mai originală, care dă cu adevărat greutate demersului întreprins de Viorella Manolache, prin punerea la lucru a multora dintre prealabilele acumulate în prima jumătate a cărții
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
erozivă a timpului. Varia (Racursiuri) Un cărturar autentic. Așa a fost și va rămîne, pentru mine, silueta intelectuală a lui Romul Munteanu, omul care a lăsat o urmă incontestabilă în cultură română. Nu vreau să mi-l amintesc în acea ipostază cînd spunea, cu atîta amărăciune, că ar fi "ieșit din scenă ca un personaj mediocru" (vezi mărturisirile făcute lui George Arion într-o convorbire redată în România literară, nr. 7-2003). Era în perioada cînd trăia cu intensitate o experiență borgesiană
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
invocată ca principiu liberal se aplică celor eliberați de activitățile de hrănire și îngrijire 6. Șansa instituirii egalității de gen în societatea românească postcomunistă depinde de afirmarea femeii- subiect 7, ca valoare nucleu în procesul de reconstrucție identitară și ca ipostază concretă în care femeile își conștientizează și își exercită rolul de subiect al cunoașterii și al istoriei. În acest sens, egalitatea de gen se concretizează în valorizarea egală a rolurilor și atributelor feminine și masculine, în flexibilizarea și transgresarea granițelor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Beacon Press, Boston, 1975. Lohkamp-Himmighofen, Marlène & Christiane Dienel., "Reconciliation Policies from a Comparative Perspective", în Linda Hantrais (coord.), Gendered Policies in Europe - Reconciling Employment and Family Life, Macmillan Press, London, St. Martin's Press, New York, 2000, pp. 49-67. Mărgărit, Raluca, "Ipostaze ale întreprinderii socialiste în anii '80. Studiu de caz: Combinatul Siderurgic Călărași", Studia Politica, vol. XI, no 2/2011, pp. 286-308. Mezei, Smaranda, "L'odissée de la famille roumaine", Revue française des affaires sociales, nr. 2/1991, pp. 129-142. Miroiu, Mihaela
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fost înrolate în Armata Roșie 32. • Muncitor în spatele frontului, femeile ocupând locurile rămase vacante prin plecarea bărbaților pe front, ajungând în 1943 la 57 % din mâna de lucru neagricolă 33. Responsabilitatea și patriotismul de care au dat dovadă în aceste ipostaze au generat o vizibilă transgresare a poziției femeilor în societatea sovietică, ele fiind acceptate în timpul războiului ca egale ale bărbatului, fără însă ca această egalitate să ducă și la o reevaluare a rolului lor politic și economic 34. Chiar dacă prin
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și importanța soției. "Ceremonialul celebrării Elenei Ceaușescu își are începuturile pe data de 7 ianuarie 1979, când aceasta împlinește vârsta de 60 de ani de viață și 40 de activitate revoluționară [...]"8. În presa de partid este prezentată sub două ipostaze: "militantă de frunte a partidului nostru" și "eminent om de știință"9, de unde și principala ei responsabilitate, cea a coordonării sectorului cercetării și tehnologiei. Ea are deci un rol limitat, care nu pune nicicum în pericol importanța covârșitoare a autorității
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mai irosi timpul la cratiță, croșetând, călcând sau crescând copiii! Femeia, egala bărbatului, va dărui tot timpul ei partidului devenind, conform doctrinei, tovarășa de viața și de muncă a consortului ei21. Departe de a se fi ajuns la această teoretică ipostază a femeii, după cum arată autorii preocupați de viața femeii în perioada comunistă; din contră, tripla povară pare să fi fost mai apăsătoare decât oricând 22! De asemenea, analiza discursului referitor la identitatea feminină în documente oficiale arată locul și rolul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cu excepția țărilor nordice, dau un răspuns încă incert la subiectul inegalităților de gen din sfera vieții publice și private (inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca de îngrijire). Constatarea acestei realități problematice a determinat ca munca domestică, privită ca ipostază a muncii de îngrijire prestate în interiorul familiei, în principal de către femei, să devină un câmp de cercetare referențial, cu importante mize economice, politice și sociale. Astfel, munca de îngrijire devine o temă centrală în cadrul dezbaterilor actuale cu privire la restructurarea sistemelor de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care sunt exemplele de bune practici înregistrate până în prezent, în diferite spații geografice și culturale, sunt doar câteva dintre întrebările cercetărilor derulate pe această temă, în ultimii ani9. Vorbind despre asimetriile/dezechilibrele între femei și bărbați în raport cu munca, în toate ipostazele acesteia (remunerată și neremunerată; productivă și reproductivă sau domestică), aducem, așadar, în discuție aspecte controversate cu privire la raportul între sfera vieții publice și sfera vieții private, considerate multă vreme zone de demarcație ale celor două genuri. Separația rigidă a celor două
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Employment and Family Life, Macmillan Press, London, St. Martin's Press, New York, 2000, pp. 49-67. 13 Georgeta Ghebrea, Marina Tătărâm, Ioana Crețoiu, Enlargement, Gender and Governance: Analysing female visibility in Romania, Editura Meridiane, București, 2004, p. 31. 14 Raluca Mărgărit, "Ipostaze ale întreprinderii socialiste în anii '80. Studiu de caz: Combinatul Siderurgic Călărași", în Studia Politica, vol. XI, no2/2011, pp. 286-308. 15 Legea nr.10/1972 - Codul Muncii, din 25.11.1972, emitent Marea Adunare Națională (publicată în Buletinul Oficial
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mai semnificative ale limbajului psihiatric românesc, deși În psihiatrie limbajul constituie un element capital incontestabil; În domeniul psihologiei normale și patologice lingvistica, prin terminologia și evoluția sa, este expresivă În mod particular. Cele mai multe structuri psihiatrice, sănătoase sau morbide și diverse ipostaze aferente pot fi desprinse Încă din literatura veche. Ele au evoluat, firesc, odată cu evoluția limbajului, dar sinteza lor a contribuit la formarea terminologiei psihiatrice. Mă refer, cu precădere la aceste aspecte, așa cum se prezintă ele În Țările românești: Un termen
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
era pentru moldoveni identică cu sufletul: inimă real, sau chiar ca o licență literară: „Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au Împăcat cu craiul leșesc” și „cu ce inimă și cu ce sfat au făcut acea casă” (Neculce). Cealaltă ipostază a pishozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, puțin diferențiată. Probabil că descrierea stării de excitație a ambasadorului Feriol (reprodusă mai sus) era o excitație maniacală. „Frecventa mișcare a ochilor săi, din agitația capului său, din ușurința gesticulațiunilor sale” etc. Criza
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
a timpului, un produs și un exponent al epocii și nu-i decât o noutate stilistică, nu una de fond, când afirm că acest personaj s-a instalat atât de temeinic În structura socioantropologică actuală Încât Îl Întâlnim În toate ipostazele vieții, În veghe și somn, În vis și chiar În boala sufletului. E un fel de a spune, dar nu o derogare de la adevăr, că trăsăturile caracteristice omului de tip nou modifică schizofrenia și melancolia actuală, Întreține nevrozele sau le
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Pentru a putea să realizeze toate acestea, profesorul trebuie să Își reorienteze locul și rolul său În cadrul acestui model cooperativ și interactiv de desfășurare a lecției. În primul rând, trebuie să-și exercite rolul de planificare a activității, În această ipostază urmând să elaboreze un plan În cele mai mici detalii. Un alt rol este acela de observare, care exprimă modalitatea prin care profesorul apreciază eficiența procesului didactic, scopul observării fiind notarea comportamentului elevilor. Rolul de intervenție Îi permite profesorului să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
a le ști pe toate, chiar și în domeniul său. Tot ce poate el e să transmită entuziasmul pentru învățare. El însuși învață permanent, și ce este învățarea dacă nu schimbare de comportament? Ori pentru a nu încremeni într-o ipostază, este esențial să parcurgi empatic nenumărate experiențe pe care alții cu capacități sintetice deosebite le-au formulat și pentru tine. Nu înseamnă că dacă nu ai descoperit tu noi nuanțe ale realității, nu ți le poți apropria. Prin învățare înveți
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care încearcă să-și mobileze intelectul la vremea tinereții gustă din teribilele conflicte cognitive ca dintr-o pâine a vieții. Orice inițiere ar trebui să se facă sub asistența competentă a unui mentor care să relativizeze teoriile cognitive ca pe ipostaze ale spiritului și nu ca pe întrupări ale adevărului. Când mentorul nu se arată deloc sau nu e pe măsura învățăcelului, inițierea e trudnică, sfâșietoare și problematică. Tinerețea, descoperă Kazantzakis după ce aceasta va fi apus, este vremea ceții. La tinerețe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un dedicat familist. Exultă că va avea ocazia săși slujească patria: „În sfârșit! Revoluția îl chema pe front!... Acest categoric ordin de mobilizare îi aduse pe chipul său o expresie de fericire, parcă respira aerul liber al frontului!” (p.96) Ipostazele însă în care îl aruncă războiul sunt profund umilitoare. Nimeni nu-i acordă atenție. Este ignorat și îndepărtat din toate listele. El, intelectualul rafinat, pasionat de studiu și dispus să filtreze înțelesurile lumii prin subtilitățile interpretative ale marilor autori, este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
măcar pentru o perioadă. Și totul pornește din faptul că, la un moment dat, din plictiseală sau din curiozitate, ai ascultat un nebun.” Oricât ar cocheta el cu nebunia, e doar un sensibil și un lucid, chiar dacă face dovada atâtor ipostaze când e ridicol și bun de nimic. Învață totuși „cu hărnicie lucrurile necesare vieții.” Cu timpul, am învățat să pricep ce trebuie să fac pentru a mă adapta, am reușit să pricep că un surâs rușinos are mult mai puține
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
devine strict necesară, mai ales într-o astfel de situație preelectorală. Să vedem acum modul în care se comportă intelectualul ca personaj electoral, care acceptă, într-un fel sau altul, toate exigențele partizanatului. El ni se înfățișează într-o triplă ipostază: de candidat, propagandist și simplu alegător. Să luăm, pe rând, fiecare din aceste activități. Avem toate motivele să credem că pe listele viitoare de candidați la Cameră și Senat va figura un număr destul de mare de intelectuali. Va fi un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
accesibil, le dă autoritatea semnăturii. El contribuie, în același timp, la elaborarea programelor politice, textelor doctrinare, platformelor. Cea a Convenției Democratice, de pildă, este de o ținută intelectuală manifestă, ilustrată și prin abundența de termeni tehnici. Dar și în această ipostază, în definitiv de al doilea plan, apar unele dificultăți. Adevăratul intelectual acceptă cu greu să primească ordine, să scrie la comandă, să fie tratat ca un simplu articlier, gazetar oarecare, salariat sau plătit cu bucata etc. în principiu, el scrie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]