7,839 matches
-
de sumane se numeau sumănari. Procesul de fabricare a sumanelor era lung și necesita mai multe operațiuni. După tunderea oilor, lâna rezultată de la acestea trece prin mai multe faze de prelucrare: spălat, uscat, scărmănat și dărăcit, în urma cărora se obține lâna pentru tors și canura (fibre sau resturi de fire de lână rămase în dinții pieptenului), aceasta din urmă fiind folosită la confecționarea plăpumilor. Lână care este făcută caiere este toarsă de gospodine, fiind apoi urzită și țesută la stative corespunzătoare
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
lung și necesita mai multe operațiuni. După tunderea oilor, lâna rezultată de la acestea trece prin mai multe faze de prelucrare: spălat, uscat, scărmănat și dărăcit, în urma cărora se obține lâna pentru tors și canura (fibre sau resturi de fire de lână rămase în dinții pieptenului), aceasta din urmă fiind folosită la confecționarea plăpumilor. Lână care este făcută caiere este toarsă de gospodine, fiind apoi urzită și țesută la stative corespunzătoare pentru a se obține pănura. Pănura este bătută la piuă timp
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
trece prin mai multe faze de prelucrare: spălat, uscat, scărmănat și dărăcit, în urma cărora se obține lâna pentru tors și canura (fibre sau resturi de fire de lână rămase în dinții pieptenului), aceasta din urmă fiind folosită la confecționarea plăpumilor. Lână care este făcută caiere este toarsă de gospodine, fiind apoi urzită și țesută la stative corespunzătoare pentru a se obține pănura. Pănura este bătută la piuă timp de 24 de ore, uneori și mai mult, pentru a se obține o
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din lemn de rășinoase, folosindu-se tehnica amnarelor. Are două compartimente cu intrări separate: unul pentru porci și unul pentru păsări. Daracul din Vama (zona etnografică Câmpulung Moldovenesc) este o construcție monocelulară care adăpostește două dispozitive tradiționale de prelucrare a lânei: o mașină pentru scărmănat și una pentru foșălăitul final. Acestea sunt acționate (prin intermediul unui sistem de transmisie format din roți și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a patra localitate componentă a comunei Fărcașa, Buzești, este cea mai recentă, primele mențiuni scrise despre ea apar în documente în anul 1648. Documente din anul 1828 fac referire la localitatea Buzești sub numele germanizat Busepsstye, în traducere “producători de lână”, probabil de la faptul că vechii locuitori erau în principal crescători de oi și capre, iar principalele venituri proveneau din vânzarea lânii și cașului. Pe teritoriul comunei Fărcașa există câteva edificii culturale demne de amintit. Cel mai important lăcaș de cult
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
anul 1648. Documente din anul 1828 fac referire la localitatea Buzești sub numele germanizat Busepsstye, în traducere “producători de lână”, probabil de la faptul că vechii locuitori erau în principal crescători de oi și capre, iar principalele venituri proveneau din vânzarea lânii și cașului. Pe teritoriul comunei Fărcașa există câteva edificii culturale demne de amintit. Cel mai important lăcaș de cult este Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Buzești. Aceasta datează din anul 1799 și este declarată monument istoric de
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
dintr-o mamă grecoaică și un tată sicilian, de Chirico este fondatorul "La scuola metafisica" în arte. s-a născut la 10 iulie 1888 în orașul portuar Volos din Tessalia (Grecia), localitate de unde - potrivit legendei - argonauții au pornit în căutarea lânii de aur. Tatăl lui era sicilian iar mama lui era greacă .Tatăl lui lucra ca inginer.În 1903, se înscrie la Politehnica din Atena, secția de Belle-Arte, participând la început la cursurile de desen, apoi lucrează și pictură în ulei
Giorgio de Chirico () [Corola-website/Science/310814_a_312143]
-
în 1790, Catavasieriu tipăritu în Blasiu în 1764, Cyriacodromionu tipăritu la Bucuresci 1773, tóte legate bine. Se mai află totu în baserica barbatiloru, una mesa, duo sfeșnice de lemnu, unu scaunu învelitu cu duo invelitóre, una de pansa una de lâna, pe care stă icóna Invierei, duo cruci de lemnu, duo prapore de pănura, unulu cu icónele restignirei și alu invierei, si altulu cu icónele restignirei și alu incoronarei Maicei Precurete prin S[fanta] Treime, tri icóne mari ălora: Isusu Cristosu
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
fost la fel fără creațiile acestei adevărate artiste, care a creat un imperiu pornind de la pasiunea sa pentru frumos. Coco Chanel a reușit să realizeze haine practice, mica rochie neagră, jachetele care poartă și astăzi amprenta sa sau jerseul din lână, confortabil și ușor de purtat, chiar dacă era considerat inițial prea simplu pentru a se potrivi unei vestimentații elegante. Chanel a lansat și numeroase accesorii ce completau creațiile sale : șiraguri de perle, lănțișoare din aur, poșete având curele din lanțuri de
Chanel () [Corola-website/Science/308921_a_310250]
-
nuci de cocos pentru a simula tropăitul cailor. Numele german al filmului. „"Die Ritter der Kokosnuss"”, este chiar bazat pe această glumă, deoarece traducerea "ad litteram" este „Cavalerii nucii de cocos”. Armura de zale purtată de cavaleri era de fapt lână vopsită argintiu, în timp ce numeroasele castele văzute în film erau fie Castelul Doune, filmat din unghiuri diferite, fie modele de carton în orizont - s-a speculat asta atunci când Arthur și cavalerii săi au ajuns la Camelot, toți strigând „"Camelot !"”, pajul lui
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
și preoții români, care erau socotiți cu iobagii și erau datori de a da anual robotă și alte servicii pe seama stăpânilor. La 1594 în ”urbarium” cetăților Șimleu se zice că preoții români sunt datori a da un ciarșaf (lepedeu) de lână (culcitra lanea) la domni. Ei trăiau din lucrul câmpului. Înainte de 1700 de sigur au fost de legea orientală și se dă cu socoteală că fiind puțini și săraci au avut o biserică de lemn, pe care turcii o-au nimicit
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Chimie Industrială. Elaborează și publică peste 60 de lucrări de specialitate în reviste din țară și străinătate, dintre care se pot aminti cele care sunt considerate cele mai importante: Este inventatorul adezivului lavabil pentru industria textilă, a compoziției pentru spălarea lânii brute și a procedeului pentru tratarea fibrelor de viscoză, respectiv de poliamidă. După absolvirea facultății, rămâne pentru doi ani în județul Prahova, mai întâi ca inginer în cadrul Companiei de Producție - Valea Călugărească (1971 - 1972), apoi inginer în cadrul Institutului de Cercetări
Dan Ioan Popescu () [Corola-website/Science/304947_a_306276]
-
se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De asemenea, ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o „dojană severă”. Locuitorii Dornelor încearcă
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
sunt încă în picioare. La începutul secolului al 19-lea, contrabandiștii au fost foarte activi pe coasta Kent. Bande cum ar fi The Aldington Gang au adus băuturi spirtoase, tutun și sare la județ . Au importat produse, cum ar fi lâna , în Franța. [16] În 1889, județul Londra a fost creat și localitățile Deptford, Greenwich, Woolwich, Lee, Eltham, Charlton, Kidbrooke și Lewisham au fost transferate din Kent ,iar în 1900 a fost câștigată zona Penge. Unele dintre părțile Kent-ului sunt
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
datează cu 17 iunie 1429. În sec. XIX și începutul sec. XX devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, obiecte de metal, lână și unt, frânghii, etc. În acea perioadă Lipcani era pe drept cuvânt unul dintre cele mai mari și dezvoltate orașe atât din nordul republicii, cât și din întreaga țară. După cel de al doilea război mondial, Lipcaniul se transformă într-
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a. Casele se
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
simple. Cea mai frecvent întrebuințată lampă era opaițul, un vas de ceramică în care se punea grăsime și un muc de cârpă, care dădea o lumină palidă. Pe lângă obiectele necesare deservirii casnice fiecare familie mai avea obiecte de prelucrare a lânii (dăracul, pieptenii de lână), obiecte de prelucrare a cânepii(melițoiul, ragila și stativele pentru țesut). Acestea din urmă erau necesare deoarece îmbrăcămintea și așternutul se confecționau în condiții casnice. În anul 1770 a fost ridicată prima biserică. Primii gospodari din
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
întrebuințată lampă era opaițul, un vas de ceramică în care se punea grăsime și un muc de cârpă, care dădea o lumină palidă. Pe lângă obiectele necesare deservirii casnice fiecare familie mai avea obiecte de prelucrare a lânii (dăracul, pieptenii de lână), obiecte de prelucrare a cânepii(melițoiul, ragila și stativele pentru țesut). Acestea din urmă erau necesare deoarece îmbrăcămintea și așternutul se confecționau în condiții casnice. În anul 1770 a fost ridicată prima biserică. Primii gospodari din satul Tartaul și-au
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
din totalul șeptelului de animale a satului. Pe al doilea loc se situează bovinele cu aproximativ 30% din totalul șeptelului și apoi porcinele cu aproximativ 20% din total. Ovinele și caprinele reprezintă o sursă sigură în asigurarea populației cu carne, lînă și brînză. Se cresc specii cum sînt: țigaia, țurcana. Bovinele se cresc mai mult pentru lapte, iar porcinele pentru carne și grăsime. Numărul de animale la 1 hectar de pășune este de aproximativ 2 capete. Pe timpul colhozului în Colibași exista
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
făinoase chiar sub ochii clientului, alții s-au specializat în tăbăcirea pieilor, alții în confecționarea căciulilor din piele de iepure, de oaie. Din păcate s-au pierdut vechile tradiții ale gospodarilor și gospodinelor din trecut de a țese covoare din lînă naturală, de a broda, tricota. Doar unele femei mai în vîrstă se mai îndeletnicesc cu asemenea activități, împletind diferite articole vestimentare: bluze, mănuși, ciorapi, toate din lînă de oaie. În ceia ce privește căile de comunicație satul Colibași este un
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
vechile tradiții ale gospodarilor și gospodinelor din trecut de a țese covoare din lînă naturală, de a broda, tricota. Doar unele femei mai în vîrstă se mai îndeletnicesc cu asemenea activități, împletind diferite articole vestimentare: bluze, mănuși, ciorapi, toate din lînă de oaie. În ceia ce privește căile de comunicație satul Colibași este un sat modern în comparație cu unele sate din Republica Moldova. El este situat la intersecția unor șosele naționale. Cei 10 km de șosea îi coferă un aspect urban. Șoseaua care
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
studii și mărturii relevă că foametea a fost organizată de către autoritățile sovietice revenite în teritoriu la 1944. Astfel, se știe că în acei ani țăranii au fost obligați să predea statului sovietic grîu, semințe de floarea-soarelui, fîn, carne, ouă, brînză, lînă, etc. Normele impuse de către regimul bolșevic erau următoarele: gospodăriile țărănești care stăpîneau pînă la 2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kg de cereale, cele care dispuneau de 2-5 hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
dea statului bolșevic, la fiecare hectar: 10 kg semințe de floarea-soarelui, 10 kg de cartofi, 4 kg fîn, pînă la 10 kg carne, pînă la 10 kg lapte, 50 ouă, 250 gr. brînză de la fiecare oaie producătoare, cîte 250 gr lînă de la fiecare oaie și cîte 50 gr. de la fiecare capră. Totodată, statul sovietic achiziționa struguri, legume și fructe. La acestea se mai adaugă impozitul pe imobil. În cazul că gospodăria nu achita aceste prestații, capul familiei, iar uneori chiar întreaga
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]