8,109 matches
-
Comisiei ANEXA I Lista prevăzută în art. 3 alin. (2) Țara Tone Belize 49 762 Camerun 163 016 Capul Verde 20 Côte d'Ivoire 169 272 Dominica 36 173 Grenada 2 222 Jamaica 83 432 Madagascar 0 Somalia 60 000 Santa Lucia 92 951 Saint Vincent și Grenadinele 40 611 Surinam 28 469 ANEXA II Lista prevăzută în art. 4 Țara Factorul de calcul Belize 4, 16 Camerun 1, 16 Capul Verde 0, 60 Côte d'Ivoire 0, 95 Dominica 8, 02 Grenada
jrc4295as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89460_a_90247]
-
ANEXA II Lista prevăzută în art. 4 Țara Factorul de calcul Belize 4, 16 Camerun 1, 16 Capul Verde 0, 60 Côte d'Ivoire 0, 95 Dominica 8, 02 Grenada 0, 31 Jamaica 0, 93 Madagascar 0 Somalia 1, 0 Santa Lucia 8, 17 Saint Vincent și Grenadinele 7, 27 Surinam 1, 99 1 JO L 108, 27.04.1999, p. 2. 2 JO L 210, 28.07.1998, p. 28.
jrc4295as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89460_a_90247]
-
Anexa III Anexa IV ANEXA II Lista țărilor terțe menționate în art. 16 alin. (2) lit. (d), care cere ca produsele să fie importate înainte ca fondurile să fie transferate sub formă de plată Algeria Malawi Burundi Malta Guineea Ecuatorială St.Lucia Kenya Senegal Lesotho Tanzania ANEXA III 1. Exportator (nume și adresa completă în statul membru) CERTIFICAT DE LIVRARE MĂRFURI PE NAVE ȘI AERONAVE DIN TERȚE ȚĂRI 2.Antrepozit de produse alimentare (nume și adresă completă în țara terță) Notă: Acest
jrc4205as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89369_a_90156]
-
Libia, Malta, Maroc, Tunisia și Turcia, - în Africa: Africa de Sud, Gambia, Ghana, Guineea, Kenya, Sudan, Swaziland și Zimbabwe, - în America Centrală și de Sud și în Caraibe: Bahamas, Belize, Chile, Columbia, Costă Rica, Cuba, Ecuador, Honduras, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Peru, Republica Dominicana, Santa Lucia, El Salvador, Surinam și Venezuela. Articolul 2 Se declară că zonele următoare sunt recunoscute ca fiind îndemne de toate sușele de Xanthomonas campestris patogene citricului: - în Argentina: Catamarca, Jujuy, Salța și Tucumán, - în Australia: New South Wales, Queensland, South Australia și
jrc3524as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88683_a_89470]
-
5713 DAGENHAVEN PTY LTD LARISSA E QLD 5735 ALAN KENNETH MAY ADVANTAGE QLD 6119 COLIN GEORGE & ANTHONY MICHAEL WRIGHT EVENING STAR QLD 6138 ALAN CLIVE TRICCKEY ANTINE QLD 6180 ROSS KEITH & ELIZABETH ANN SMITH MARIA C QLD 6181 GARRY MICHAEL & LUCIA EDITH SCHIFFKE SHIMER JEAN QLD 6182 PETER MICHAEL KERR CYLETON QLD 6192 MERVYN ROY, MAUREEN EILEEN, GARY ROY & MARK WILLIAM SEMPF BAY RAIDER QLD 6193 ROY KLEINSCHMIDT & SONS PTY LTD VAHALLA QLD 6197 STEPHEN JOSEPH BUSBY PAULA QLD 6198 NEIL
jrc3257as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88414_a_89201]
-
NEIL GORDON HICK PACIFIC BOUNTY QLD 6221 PETER J STUART GOLDEN MOON QLD 6273 ROLAND HUGHIE BOWMAN DAWSONIA QLD 6352 RICHARD LYON RAMAGE QLD 6353 JOHN LAWRENCE WILSON WILLOW III QLD 6354 MARNIKOL PTY LTD NIKOL-P22 SĂ 6368 GARRY MICHAEL & LUCIA EDITH SCHIFFKE EDWEENA ÎI QLD 6398 RONBRIDGE PTY LTD OCEAN WILD QLD 6442 HESHDALE PTY LTD STARDANCER QLD 6458 HENCHMAN FISHING COMPANY PTY LTD BRAHMAN QLD Total: 269 (1) JO L 268, 24.09.1991, p. 15. (2) JO L
jrc3257as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88414_a_89201]
-
Ltd Mwanza A-PP-208 Nile Perch Fisheries Ltd Mwanza A-PP-209 Tanzania Fish Processors Ltd Mwanza A-PP-210 Mwanza Fishing Industries Ltd Mwanza A-PP-211 Victoria Fisheries Ltd Mwanza A-PP-214 Selthmar Ocean Products Ltd Kilwa Masoko A-PP-215 Omega Fish Ltd Mwanza A-PP-217 M/S Lucia Abdulle Omari Dar es Salaam II. LISTA NAVELOR FRIGORIFICE Număr Denumirea (Proprietar) Port A-102 MFV ARUSHA (Heltanco Ltd) Dar es Salaam A-103 MFV ODYSSEAS (Heltanco Ltd) Dar es Salaam A-106 MFV BANUSO II (Den-Tan Resources Ltd) Dar
jrc3577as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88736_a_89523]
-
Tanzania, Republica Unită Togo Tunisia Uganda Zambia Zimbabwe Antigua și Barbuda Argentina Bahamas Barbados Belize Bolivia Brazilia Canada Chile Columbia Costa Rica Cuba Dominica Republica Dominicană Ecuador El Salvador Grenada Guatemala Guyana Haiti Honduras Jamaica Mexic Nicaragua Panama Paraguay Peru Sf. Cristofor și Nevis Sf. Lucia Sf. Vincent și Grenadine Surinam Trinidad-Tobago Statele Unite ale Americii Uruguay Venezuela Afganistan Bahrain Bangladesh Bhutan Brunei Darussalam Cambodgia China Timorul de Est India Indonezia Iran (Republica Islamică) Irak Israel Japonia Iordania Kazahstan Coreea, Republica Democrată Populară Coreea, Republica Kuweit Kirghistan Republica Democrată
jrc3635as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88794_a_89581]
-
din 1986 privind cacaua (prelungit) la 22 iunie 1993. - Sumă nulă, neglijabilă sau inferioară unității folosite. ANEXA C Țări producătoare care exportă exclusiv sau parțial cacao fină (cu aromă nobilă) Costa Rica Dominica Ecuador Grenada Indonezia Jamaica Madagascar Panama Papua Noua Guinee Saint Lucia Saint Vincent și the Grenadines Samoa Sao Tome și Principe Sri Lanka Suriname Trinidad și Tobago Venezuela 1 JO L 52, 23.2.1994, p. 25.
jrc3590as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88749_a_89536]
-
KP (724) Coreea (Republică Democratică Populară Deseori denumită Coreea de Nord KR (728) Coreea (Republică) Deseori denumită Coreea de Sud KW (636) Kuweit KY (463) Insulele Cayman KZ (079) Kazahstan LA (684) Laos (Republică Democratică Populară) Deseori denumit Laos LB (604) Liban LC (465) St. Lucia LI (037) Liechtenstein LK (669) Sri Lanka LR (268) Liberia LS (395) Lesotho LT (055) Lituania LU (018) Luxemburg LV (054) Letonia LY (216) Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă Deseori denumită Libia MĂ (204) Maroc MD (074) Moldova (Republică) MG (370
jrc5400as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90570_a_91357]
-
una dintre următoarele țări terțe: (a) Costa Rica (b) Guatemala (c) Honduras, inclusiv Insulele Swan (d) El Salvador (e) Nicaragua (f) Sf. Kitts și Nevis (g) Bahamas (h) Republica Dominicană (i) Antigua și Barbuda (j) Dominica (k) Insulele Virgine britanice și Montserrat (l) Jamaica (m) Saint Lucia (n) Saint Vincent, inclusiv Insulele Grenadine de Nord (o) Barbados (p) Trinidad și Tobago (q) Belize (r) Grenada, inclusiv Insulele Grenadine de Sud (s) Aruba (t) Antilele olandeze (Curacao, Bonaire, Sf. Eustatius, Saba și partea sudică a Sf. Martin) (u) Guyana (v) Insulele Virgine
jrc4757as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89923_a_90710]
-
Coreeană) Deseori denumită Corea de Nord KR 728 Corea (Republică) Deseori denumită Corea de Sud KW 636 Kuweit KY 463 Insulele Cayman KZ 079 Kazakhstan LA 684 Republică Populară Democratică Laos Deseori menționată că Laos LB 604 Liban LC 465 St Lucia LI 037 Liechtenstein LK 669 Sri Lanka LR 268 Liberia LS 395 Lesotho LT 055 Lituania LU 018 Luxemburg LV 054 Letonia LY 216 Jamahiria Arabă Libiană Deseori denumită Libia MĂ 204 Maroc MD 074 Moldova (Republică) MG 370 Madagascar MH
jrc4798as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89965_a_90752]
-
muncă și, implicit, de putere, se poate realiza o hartă complexă a societății românești de după 1989, munca rămâne o temă puțin explorată de autorii contemporani. În Cei de mâine (piesă laureată a Premiului de Stat, distincție care o înscrie pe Lucia Demetrius în mișcarea proletcultistă a perioadei), autoarea analizează transformările fabricii Flacăra Roșie, pe fundalul relațiilor contorsionate dintre părinți și copii, și al ascensiunii noilor generații crescute în creșele și grădinițele fabricii. Petre Damian, directorul fabricii vrea să folosească materialul de
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
ca materialul să fie utilizat pentru mărirea căminului, deoarece acesta devine neîncăpător pentru copiii muncitorilor. Conflictul dintre ei se suprapune peste conflictul dintre Petre și fiul lui, Mihuț, căruia îi reproșează că nu e ceea ce vor părinții lui să fie. Lucia Demetrius extinde lumea fabricii în viața cotidiană a familiei și expune concepții diferite despre muncă și rolul ei catalizator în societate. [caption id="attachment 594" align="aligncenter" width="510"] Laurențiu Ridichie, Fără titlu, 2013[/caption] Femeile muncitoare Mihai Davidoglu explorează tematica
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
in the 50s and 60s centers on the image of the worker and on the new geography of labor in factories, enterprises and mines. The worker and work undertaken in often precarious conditions represent the themes of playwrights such as Lucia Demetrius, Mihai Davidoglu, Ion D. Sârbu, Maria Banuș etc., playwrights for whom the theatre functions as a means to mobilize class consciousness and create contexts in solidarity with the realities of the times. The workers in the plays of the
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
trasează liniile de forță ale destinului femeii în absența femeii, sunt teme care reconfigurează relieful spectacolelor actuale. Spectacole-luări de poziție, cum ar fi Divas (cu Imola Kézdi, Csilla Albert, Zsuzsanna Vass și Missy, regia Ferenc Sinkó), <b>Parallel</b> (cu Lucia Mărneanu și kata bodoki-halmen, text colectiv, regia Leta Popescu și Ferenc Sink<em>ó</em>), <b>Habemus Bebe</b> (cu Dana Voicu, Lala Mișosniky și Carmen Florescu, text Elena Vlădăreanu, regia Robert Bălan), <b>Del Duma: Vorbește-le despre mine
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
Voicu, Lala Mișosniky și Carmen Florescu, text Elena Vlădăreanu, regia Robert Bălan), <b>Del Duma: Vorbește-le despre mine!</b> (cu Mihaela Drăgan, text Mihaela Drăgan, regia Liana Ceterchi), <b>9 din 10</b> (cu Oana Hodade, Oana Mardare și Lucia Mărneanu, text colectiv, scris pe baza improvizațiilor actrițelor de către Ana Cucu Popescu, regia Leta Popescu), au în prim-plan reflecții asupra rolurilor și nevoilor personale și sociale ale femeii, scindate între multiple presiuni și așteptări. Toate aceste spectacole, cu estetici
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
interiorul echipei de lucru, alegerea de a juca într-un spectacol nu pentru că trebuie, ci pentru că te interesează să joci ceva anume și nu altceva - toate astea înseamnă un mod de lucru pe care l-aș practica oricând cu poftă” (Lucia Mărneanu). Tipul de elaborare a spectacolului subminează autoritatea autorului unic și produce colectivități de autori, autori multipli care contribuie cu propriul univers de cunoaștere și experiență la procesul de elaborare a spectacolului, care este un proces de subiectivare radical și
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
devine un fel de „atestat de confirmare” a perfecțiunii dezirabile, a formei-șablon în care cine nu intră nu există. Trupurile execută mișcări de înstrăinare de propria lor corporalitate mecanizată, care le reduc la un cumul de gesturi repetitive, obsedante, dureroase. Lucia Mărneanu și Kata Bodoki-Halmen sar coarda, fac flotări, ridică haltere, sar coarda, fac flotări, ridică haltere, iar și iar, într-un ritm care se accelerează treptat. Fețele lor se strâng și se dilată, corpurile lor respiră oboseală, picioarele amețesc, brațele
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
a spectacolului este structurată în jurul performării „bricolajului de gen”, în care trupul devine o construcție pluriformă și, în același timp, transformă. După ce se joacă la perete cu o minge de fotbal, kata bodoki-halmen își pune un pisoar pe cap, iar Lucia Mărneanu trage de sâni ca și cum ar vrea să și-i desprindă de trup, până când ajungem să vedem un piept fără „semne distinctive”. Un piept „neutru”. Mingea de fotbal este semnul vizual de masculinizare corporală extrem de puternic personalizat, tot așa cum „ștergerea
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
și le însușește fără să-i aparțină, de fapt, cu adevărat. În cea de-a treia parte a spectacolului sunt performate ficțiuni identitare construite sub ochii noștri, în același proces de devenire continuă care de-rigidizează orice șablon de gen. Lucia Mărneanu e un stand-up comedian, iar kata bodoki-halmen performează în stilul drag king. Fiecare dintre ele își inventează o biografie proprie pentru a afirma și submina în același timp stereotipuri și jocuri de rol, pentru a deconstrui bancuri cu lesbiene
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
Interviu cu Lucia Mărneanu Lucia Mărneanu este actriță, absolventă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A jucat în one-woman-show-ul 10 studii de iubire cu „i” mic. O puteți (re)vedea în performance-ul Parallel care se joacă pe 1 și pe 2 noiembrie în cadrul Festivalului
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
Interviu cu Lucia Mărneanu Lucia Mărneanu este actriță, absolventă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A jucat în one-woman-show-ul 10 studii de iubire cu „i” mic. O puteți (re)vedea în performance-ul Parallel care se joacă pe 1 și pe 2 noiembrie în cadrul Festivalului Național de
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
în colaborare cu spațiul Reactor, centru de cercetare și experiment. E un spectacol tip <i>devised</i>, regizat de Leta Popescu. Scenariul, coordonat de dramaturgul Ana Cucu Popescu, e colectiv, și a fost scris pe baza improvizațiilor actrițelor (Oana Hodade, Lucia Mărneanu, Oana Mardare). Am vrut să facem un spectacol despre cărtile motivaționale, pentru că scrierile astea au în sine o structură dramatică; exact ca niște actori, cititorii primesc realmente indicații, instrucțiuni de utilizare a vieții - ori asta, odată tradus scenic, e
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
au răspuns la câteva întrebări 3 dintre membrii Reciproca.</i> [caption id="attachment 1782" align="aligncenter" width="610"] Logo Asociatia Reciproca[/caption] Vorbiți-mi puțin despre Asociația Reciproca. Cum a apărut? Leta: Reciproca a aparut atunci când membrii fondatori (eu, Lorand Maxim, Lucia Mărneanu și Radu Bogdan) și-au încheiat cei trei ani de facultate. Pentru noi ideea de a face o asociație a venit natural. Adică ce era să facem altceva? Nimeni nu voia să intre în niciun sistem și toți voiam
Noi facem ce știm mai bine: desenăm, protestăm, acționăm () [Corola-website/Science/295816_a_297145]