8,110 matches
-
XIX-lea (în colaborare cu Dan Grigorescu), București, 1971; Roemeense Literatuur [Literatura română], în Moderne Encyclopedie der Wereldliteratuur, Haarlem (Olanda), 1980-1984; Paradoxul român, București, 1998; La Modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine, Pitești, 1999; Privind înapoi, modernitatea, tr. Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu, București, 1999; Identitate în ruptură. Mentalități românești postbelice, tr. autorului în colaborare cu Mirela Adăscăliței și Șerban Anghelescu, București, 2000. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne (în colaborare cu Mihai
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
third section I discuss about Romanians image in European public space. The paper relies on exegesis of literature, on dates of empirical researches and information’s Romanian press and from Europe about Romanians which work in Europe. Spațiul public național Modernitatea s-a afirmat și datorită noii viziuni asupra spațiului public. Problemele comunității sau ale societății au devenit teme de dezbatere și astfel s-a depășit cadrul ocult al deciziilor luate de puterea politică sau religioasă. În societatea modernă regimurile politice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în unitatea mononațională pe care pune mâna. Cine și-a pierdut locul când era comunist, și-l salvează travestindu-se în naționalist și iredentist (Sartori,1999, 444-445). S-a ajuns de mult la convingerea despre o evoluție proprie pe calea modernității întrucât experiența istoriei a demonstrat clar importanța contextelor istorice, a valorilor culturale, a spiritualității religioase. Max Weber a demonstrat această idee cu un secol în urmă prin afirmarea rolului eticii protestante în edificarea spiritului capitalist. Principiul individualismului protestant s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1877, ea avea deja sistemul politico-juridic modern constituit, în primul rând în perioada lui Cuza, și apoi prin constituția din 1866. Deși modernă politic, țara cunoaște multe decalaje, contradicții și discrepanțe. Pentru descrierea proceselor de modernizare românească, găsim utilă noțiunea ,,modernitate tendențială”, care desemna dezvoltarea modernă în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință, care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale vechi. Modernitatea tendențială răzbate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cunoaște multe decalaje, contradicții și discrepanțe. Pentru descrierea proceselor de modernizare românească, găsim utilă noțiunea ,,modernitate tendențială”, care desemna dezvoltarea modernă în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință, care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
utilă noțiunea ,,modernitate tendențială”, care desemna dezvoltarea modernă în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință, care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință, care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ca o tendință, care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii (Schifirneț, 2007a). În formarea statului român
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii (Schifirneț, 2007a). În formarea statului român modern au acționat două mari orientări politice: liberalismul atașat tezei evoluției precipitate a societății românești către modernitate și conservatorismul asociat concepției privind evoluția organică românilor în cadrul proceselor de modernizare. Celelalte curente - socialismul, poporanismul, sămănătorismul, țărănismul - au gravitat în jurul celor două doctrine principale. Europenizarea este un proces complex și de durată, mai ales într-o țară ca România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Acestă nouă identitate europeană se va clădi pe realitatea unei Europe polinaționale, polietnice și multicentrice. De aceea ideea de Europa a devenit astăzi incompletă și postoccidentală (Delanty, 2003). Ea a pierdut poziția de model tradițional în instituții și procesele de modernitate ca istorie, etnicitate, geografie, religie și a devenit un discurs pluralist alcătuit din mai multe limbi, modele de civilizație și proiecte politice. Identitatea europeană Conceptul de identitate europeană exprimă mai degrabă ideea de unitate decât identitatea reală (Stråth, 2002). Extinderea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
argumente plauzibile, este cea care face apel la fluxuri migratorii - câștiguri și pierderi de resurse umane, interne și externe - diferite de la o regiune la alta dintre cele considerate. Efectele migrației interne sunt corelative aspectele ipotezelor deja formulate: gradul redus de modernitate a zonei a făcut ca emigrarea temporară, pentru studii, în afara Secuimii - să devină permanentă. În același timp, lipsa de oportunități economice și profesionale din regiune a încurajat emigrarea externă masivă a forței de muncă calificate din zonă, mai ales către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Study of Happiness: United States and International Perspectives”, University of Notre Dame, SUA, octombrie 2006. Disponibilă online pe site-ul University of Notre Dame la URL http://www.nd.edu/~adutt/activities/documents/Veenhoven paper.pdf Vlăsceanu, Lazăr. (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă. Iași: Editura Polirom. Zamfir, Cătălin. (1984). Indicatori și surse de variație a calității vieții. București: Editura Academiei. Zamfir, Cătălin. (1990). Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică. București: Editura Științifică. Zamfir, Cătălin. (1993). Calitatea vieții. În C. Zamfir și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
United States and International Perspectives”, University of Notre Dame, SUA, octombrie 2006. Disponibilă online pe site-ul University of Notre Dame la URL http://www.nd.edu/~adutt/activities/documents/Veenhoven paper.pdf Vlăsceanu, Lazăr. (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă. Iași: Editura Polirom. Zamfir, Cătălin. (1984). Indicatori și surse de variație a calității vieții. București: Editura Academiei. Zamfir, Cătălin. (1990). Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică. București: Editura Științifică. Zamfir, Cătălin. (1993). Calitatea vieții. În C. Zamfir și L. Vlăsceanu (coord
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de drastice ale lui Marino, explicabile prin adresa lor polemică, sunt totuși excesive. Putem constata că unele dintre carențele semnalate sunt pe cale să fie depășite. În ultimii ani au început să apară și lucrări de sinteză, cu viziuni cuprinzătoare asupra modernității românești, elaborate din perspective comparative, dar care nu sunt cunoscute, din păcate, decât în cercuri academice restrânse. Semnalez, în treacăt, două lucrări de asemenea factură, datorate unor autori de prim rang ai școlii sociologice actuale. Am în vedere cartea lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
politice, aspirații ce nu puteau fi înfăptuite fără existența unui organism politico-juridic modern. Dar, slăbiciunea modernizării noastre vine din suportul economic precar și, de aceea, ea a răzbit „greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale” reziduale, fiind o „modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară”, care s-a manifestat „ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii” (p. 206). Discrepanțele și anomaliile procesului de modernizare au devenit atât de vizibile și de supărătoare, încât aspirația agenților sociali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu necesitatea de a înțelege un proces specific de modernizare, diferit de cel produs în spațiul occidental. Această teorie are o valabilitate mai largă, fiind aplicabilă tuturor societăților întârziate, periferiale, aflate în condiția de „dezvoltare dependentă” și de tranziție spre modernitate, fiind orientate de un model realizat deja în societățile dezvoltate. În cuprinsul lucrării există idei și referințe care schițează un program de analiză comparativă a modernizării. În concluzie, consider că lucrarea lui Constantin Schifirneț reprezintă o contribuție științifică deosebită la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
programele lor ideologice”. În consecință, este firesc ca analiza acestui fenomen să acapareze energiile atâtor intelectuali și să constituie o direcție majoră a gândirii moderne românești (p. 203). Deci, ar fi vorba de un fenomen definitoriu pentru tranziția noastră spre modernitate. Dar se recunosc românii în acest fenomen? Ce imagine și-au format românii despre societatea în care trăiesc? O percep ei ca pe o realitate dominată de forme fără fond? Și, întrebarea e, un stigmat poate deveni un brand? Sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
forme fără fond”, noi, românii, de îndată ce o auzim, ne gândim automat la teoria care a consacrat această sintagmă în conștiința publică, care a definit și a investigat, totodată, problema reală a discrepanțelor dintre forme și fond în tranziția noastră spre modernitate. Și atunci, întrebarea ar fi: La cine se referă brandul? La teorie în cauză sau la realitatea socială pe care o descrie/explică teoria? Care este „produsul” românesc ce a devenit un brand? Autorul mizează pe această ambiguitate, pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la realitatea socială românească, marcată de forme fără fond, ca de o maladie cronică, și nu la teoria care explică această maladie. El insistă asupra faptului că teoria în cauză este aplicabilă în orice țară aflată în tranziție rapidă spre modernitate și în relații de dependență față de o metropolă dezvoltată, cum s-au petrecut lucrurile la noi. În ultimele pagini ale cărții, autorul renunță la orice precauții și nuanțe, formulând o sentință dureroasă, ce decurge parcă dintr-un silogism (cioranian) al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care l-ar exprima integral. Înaintea generației de mari critici și scriitori din perioada interbelică, situându-se, apoi, mereu alături de ei, A., „om de baricade” (E. Lovinescu), își susține, prin fronde publicistice și literare, partea lui de contribuție la impunerea modernității în literatura română. Aderând la autonomia esteticului, el se așază, în esență, sub scutul ideilor lui E. Lovinescu. Pledoaria o face într-o manieră ferventă și exclusivistă, ca în Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic. Lucrarea însumează, mai
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
se compilează, se plagiază și se inserează în corpus-ul unei tradiții (transdiscursive) elemente "noi" și străine de spiritul acelei tradiții, după regula asemănării dintre doctrine"6. Această fixare a sa într-o paradigmă premodernă (asta dacă admitem conceptul de modernitate propus de Michel Foucault, conform căruia modernitatea începe abia în secolul al XIX-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în corpus-ul unei tradiții (transdiscursive) elemente "noi" și străine de spiritul acelei tradiții, după regula asemănării dintre doctrine"6. Această fixare a sa într-o paradigmă premodernă (asta dacă admitem conceptul de modernitate propus de Michel Foucault, conform căruia modernitatea începe abia în secolul al XIX-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul... și Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago. Înscriind "compilațiile" de tinerețe ale lui Cantemir în epistema
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
respect neștirbit față de valorile tari ale ortodoxiei, revelate prin intermediul unui sistem de simboluri care funcționează, într-un context favorabil, ca niște teofanii iconografice. De ce o face? Se va vedea, nu din spirit de frondă, nu din iconoclasm, nici din cauza unei modernități cu mult peste cea a cadrului cultural din care provine (deși această detașare nu e de neglijat), ci dintr-o concepție sceptică legată de istoria care se confundă cu propria biografie. II. DIMITRIE CANTEMIR: LITERATURĂ ȘI CUNOAȘTERE Unul dintre marile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de amănunțite și de pertinente ar fi ele. Problema este că nu există la noi o lucrare de anvergură, o sinteză solidă care să catalogheze, să inventarieze și apoi să comenteze un bestiar al artelor plastice medievale și din zorii modernității. Există însă unele tentative care nu intenționează să epuizeze subiectul. Dintre acestea, cea mai bună este lucrarea lui Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23. Lipsită de ambiția "de a întreprinde un inventar exhaustiv al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aceste reacții, mă voi opri asupra uneia care are darul de a sintetiza întreaga tradiție și de a fi sistematică. În plus, ea ne demonstrează că cele două atitudini din Evul Mediu față de animal s-au prelungit cumva până în zorii modernității. În 1755, Condillac va demonstra, într-un celebru Tratat despre animale, că acestea au și suflet, și inteligență, că sunt capabile și de sentimente, că pot deprinde anumite abilități, slujindu-se de memorie etc. Încă din primele rânduri ale lucrării
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]