8,467 matches
-
făcută de "ingineru topografu autorizat de Statu", Emanoil Vincler, cu participarea primarului comunei Bârzești, Alecu I. Frimu, unchiul socialistului I.C. Frimu. Prin urmare, cele două ulițe ale satului sunt drepte și paralele cu DN 15D, Vaslui-Roman. În nordul satului curge pârâul "Hanului" care-și are izvoarele la aproximativ 2 km nord-est. Prima atestare documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
400-500 mm anual. "Vânturile" predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19‰), NV (17‰), S și SE (13,5‰), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă. Rețeau hidrografică este compusă din pârâul Jăravăț, fiind unul dintre rarele ape curgătoare ce curg înspre N. Reprezintă principala resursă regenerabilă. Sunt favorabile agriculturii și creșterii animalelor. Reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constitue o valoare economică prin masa lemnosă
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
comuna Vulturu din județul Vrancea, Muntenia, România. == Istoric și vechime ==. Maluri este o localitate în județul Vrancea, Moldova și Muntenia, România. Din punct de vedere istoric, datează de pe vremea lui Ștefan cel Mare, din aproximativ 1500. Satul este străbătut de pârâul Leica, format în albia râului Siret, al cărui curs a fost deviat pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ulterior în valea părăsita a Șiretului vântul a depus praf și nisip, iar treptat, prin intermediul izvoarelor apă a umplut gaură și astfel
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia Bârladului, albia veche a rămas un curs secundar, ia cu timpul a secat și s-a astupat, dar nu pe tot traseul. Astfel a a luat naștere pârâul Leica.
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
În Poeană, În Râpă, La Budăi, Pe Lac, În Dodan, Pe Vlamnic, La Tochile, Pachet, La Cheatră, Pădurea Buzii, Pe Coastă, Izvorul Smeilor(în zona casei, Severică), Cetatea Smeilor(lângă hotar, pe dealul de răsărit—probabil o râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
La Budăi, Pe Lac, În Dodan, Pe Vlamnic, La Tochile, Pachet, La Cheatră, Pădurea Buzii, Pe Coastă, Izvorul Smeilor(în zona casei, Severică), Cetatea Smeilor(lângă hotar, pe dealul de răsărit—probabil o râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
3.950 de locuitori. Relieful predominant este șesul cu excepția câtorva coline care se întind la vest de satele Lunca Veche, Oțetoaia și Lunca Banului cunoscute de "Chiscul Iepurelui", Pădurea Baștei și Colina "Sacă". Șesul Prutului este brăzdat de apa Prutețului - pârâu în prezent pe cale de dispariție în urma lucrărilor de canalizare efectuate în vederea irigării culturilor agricole din aceste locuri prefolosite la cultura legumelor și zarzavatului. În comuna Lunca Banului din județul Vaslui, a fost inaugurat muzeul satului, intitulat “ La casa bunicii”. Amenajarea
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Mărășeni este așezat pe partea dreaptă a DN 15D, Vaslui-Roman pe o suprafață de 800 ha.incluzând și pământurile oamenilor. Până la începutul secolului XX, în preajma satului era și o pădure(a Statului) de 102 ha. Satul este străbătut de două pârâuri, Mărășeni și Fundoaia, care seacă în anii secetoși. La nord curge pârâul Telejna iar la sud pârâul Ulmului. Clima este cea predominantă în această zonă și anume temperată cu extreme caniculare vara și geroase iarna. Din punct de vedere geo-structural
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
suprafață de 800 ha.incluzând și pământurile oamenilor. Până la începutul secolului XX, în preajma satului era și o pădure(a Statului) de 102 ha. Satul este străbătut de două pârâuri, Mărășeni și Fundoaia, care seacă în anii secetoși. La nord curge pârâul Telejna iar la sud pârâul Ulmului. Clima este cea predominantă în această zonă și anume temperată cu extreme caniculare vara și geroase iarna. Din punct de vedere geo-structural, teritoriul satului este inclus în partea sudică a Platformei Moldovenești, ce reprezintă
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
și pământurile oamenilor. Până la începutul secolului XX, în preajma satului era și o pădure(a Statului) de 102 ha. Satul este străbătut de două pârâuri, Mărășeni și Fundoaia, care seacă în anii secetoși. La nord curge pârâul Telejna iar la sud pârâul Ulmului. Clima este cea predominantă în această zonă și anume temperată cu extreme caniculare vara și geroase iarna. Din punct de vedere geo-structural, teritoriul satului este inclus în partea sudică a Platformei Moldovenești, ce reprezintă o parte a Platformei est-europene
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Gogoiu, Mărăști, Răcoasa (reședința), Varnița și Verdea. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Bacău, în valea râului Șușița, care pe teritoriul comunei strânge apele afluenților Alba, Giurgea, Pârâul lui Găman, Dracea Mică, Dracea Mare, Rânghioaia, Verdea, Freasca, Repejioara, Chinu, Pârâul Văii, Punga, Varnița, Aluna și Lacul cu Șerpi. Este străbătută de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre vest de Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
reședința), Varnița și Verdea. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Bacău, în valea râului Șușița, care pe teritoriul comunei strânge apele afluenților Alba, Giurgea, Pârâul lui Găman, Dracea Mică, Dracea Mare, Rânghioaia, Verdea, Freasca, Repejioara, Chinu, Pârâul Văii, Punga, Varnița, Aluna și Lacul cu Șerpi. Este străbătută de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre vest de Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est de Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
cea mai mare distanță față de reședința comunei, adică 11,5 km Nord-Vest. Satul este așezat într-o depresiune înconjurată de dealurile: Muntenești(330 m.), Motuș, Ruginoasa-Merei și ramificația Ludești-Budăiul.La marginea de sud a satului, din punctul numit "Fântânele", izvorăște pârâul Muntenești care trece și prin satul vecin, Bârzești, după care se varsă în râul Bârlad după un traseu de 7,5 km. Întâmplător, în anul 1951, s-a descoperit pe teritoriul acestui sat un vas de lut cu 775 de
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
să fie desființat de boierul Alecu Sturza a cărui moșie era. Viața satului se continuă din vechime - arheologic și scris până în anul 1844, dată la care ia ființă „târgul” Murgeni, iar satul vechi fiind desființat. Acest sat se întindea de la pârâul Elan în vest, până la mijlocul dealului la est, de o parte și de alta a pârâului Oița. După urmele arheologice satul vechi era destul de întins și populat. Apariția unor proprietari cu numele de „Murgu” în documentele din sec. XV-XVI, a
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
vechime - arheologic și scris până în anul 1844, dată la care ia ființă „târgul” Murgeni, iar satul vechi fiind desființat. Acest sat se întindea de la pârâul Elan în vest, până la mijlocul dealului la est, de o parte și de alta a pârâului Oița. După urmele arheologice satul vechi era destul de întins și populat. Apariția unor proprietari cu numele de „Murgu” în documentele din sec. XV-XVI, a determinat pe Gh. Ghibănescu să considere că denumirea satului Murgeni ar veni de la Murgu, Murgești. Observația
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
mutat în noul târg înființat, unii mai ușor crezând că vor găsi un nou mod de muncă mai ușor prin meșteșuguri și negoț. Aceleași mijloace sunt întrebuințate și pentru strămutarea unei părți din satul Hănăseni cea care se întindea dincolo de pârâul Mihoanea. Practic satul Hănăseni este desființat atunci cu toate că în unele documente figurează până în 1860 dar cu o populație foarte redusă. În 1856 un foc năprasnic pârjolește târgul, ca răspuns la această calamitate naturală în loc să slăbească obligațiile târgoveților dimpotrivă le mărește
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Cercetările arheologice au descoperit urme de locuire pe teritoriul comunei datând din paleolitic. Astfel, în zona numită „valea bujorenilor” s-au descoperit așchii și o lamă de silex din paleoliticului superior iar în zona confluenței pârâului Simila cu râul Bârlad au fost descoperite fragmente din ceramică și unelte, specifice epocii neolitice. De asemenea, la nord de centrul comunei (pe valea Bârladului) s-au găsit urme de locuire din epoca bronzului, fierului și din secolul al IV
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
vechilor ceremoniale. Conducătorii Iordachi guvernează grupuri numeroase de oameni (până la 4.000 de persoane), iar drepturile lor sunt recunoscute de constituția comunei. [modificare] Geografie Tupilați.PNG Regiunea de deal a Tupilați este alcătuită din terenuri edenice acoperite de mangrove. Numeroase pârâuri se varsă aici.În largul pârâului se află numeroase insule, dintre care cea mai mare este Zauadunga. Zona lagunelor de pe țărm are o lățime de aproximativ 40 de kilometri după care urmează o regiune de câmpie, în timp ce partea estică a
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
numeroase de oameni (până la 4.000 de persoane), iar drepturile lor sunt recunoscute de constituția comunei. [modificare] Geografie Tupilați.PNG Regiunea de deal a Tupilați este alcătuită din terenuri edenice acoperite de mangrove. Numeroase pârâuri se varsă aici.În largul pârâului se află numeroase insule, dintre care cea mai mare este Zauadunga. Zona lagunelor de pe țărm are o lățime de aproximativ 40 de kilometri după care urmează o regiune de câmpie, în timp ce partea estică a comunei este ocupată de podișuri și
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
care aceasta le adăpostea au cunoscut o soartă similară. Agricultură se concentrează pe asigurarea nevoilor comunei, dar numeroase produse alimentare, precum și utilaje și obiecte de consum trebuie importante. În comuna există resurse importate de diamante (acestea sunt extrase din apele pârâurilor Tudor și Dragoș sau din minele din Koidaua), rutil (oxid de titan) și bauxita. Economia slăbită și consecințele războiului rece îndelungat dintre susținătorii lui Dragoș și a cei a lui Tudor fac din apropierea de nivelul mediu de trai al altor
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
est de "Valea Boței", denumit astfel de la vechiul drum ce se afla pe culmile lui și care servea în trecut cărăușilor de a transporta cereale la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
denumit astfel de la vechiul drum ce se afla pe culmile lui și care servea în trecut cărăușilor de a transporta cereale la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
și care servea în trecut cărăușilor de a transporta cereale la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt 479 gospodării în care trăiesc 1317 persoane
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
servea în trecut cărăușilor de a transporta cereale la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt 479 gospodării în care trăiesc 1317 persoane. În prezent
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]