8,233 matches
-
lemn sculptat, fiind dedicat Sfintei Familii. Aici se află statuetele Sfântului Iosif, a Sfintei Fecioare Maria și a lui Isus copil, deasupra cărora se află Tatăl și Sfântul Duh. Alături este statueta Sfântului Anton de Padova, mult invocat de credincioșii parohiei. Altarul din dreapta este din lemn sculptat, fiind dedicat Preasfintelor Inimi a lui Isus și a Mariei. Lângă acesta se află statueta Fericitului Ieremia Valahul, primul român beatificat de Biserica Romano-Catolică. Cele trei altare sunt vopsite în culori pe bază de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
din 29 decembrie 1930, în satul Păltinoasa locuiau 432 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 26,63% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
locuiau 432 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 26,63% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Comunitatea catolică din Păltinoasa este inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Comunitatea catolică din Păltinoasa este inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Comunitatea catolică din Păltinoasa este inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
Păltinoasa este inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține de Parohia Cacica (având biserică), iar filiala Capu Codrului aparține de Parohia Gura Humorului (și nu are biserică). În prezent, Biserica romano-catolică din Păltinoasa este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține de Parohia Cacica (având biserică), iar filiala Capu Codrului aparține de Parohia Gura Humorului (și nu are biserică). În prezent, Biserica romano-catolică din Păltinoasa este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele de duminică sau cu prilejul diverselor sărbători religioase.
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține de Parohia Cacica (având biserică), iar filiala Capu Codrului aparține de Parohia Gura Humorului (și nu are biserică). În prezent, Biserica romano-catolică din Păltinoasa este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele de duminică sau cu prilejul diverselor sărbători religioase.
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
În 1863 era construită și prima linie de metrou a Londrei. Zona urbanizată a continuat să crească rapid, întinzându-se înspre Islington, Paddington, Belgravia, Holborn, Finsbury, Soreditch, Southwark și Lambeth. Pe la mijlocul secolului, sistemul de administrare locală învechit, care consta în parohii și sacristii deja antice, se lupta să țină pasul cu creșterea rapidă a numărului de locuitori. În 1885 a fost creat Metropolitan Board of Works (MBW) ca instrument de administrare care să îi asigure Londrei infrastructura adecvată dezvoltării. Una din
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
Republică Elenă]], a colapsului acesteia și a instaurării [[Regimul Metaxas|regimului dictatorial]] al lui [[Ioannis Metaxas]] în 1936. Dușmănia dintre regaliști și liberali s-a răspândit și în rândul diasporei elene, comunitățile elene din străinătate, organizate de multe ori în parohii ortodoxe concurente, favorizând una sau alta dintre partide. În unele cazuri, animozitatea și neîncrederea dintre parohii a supraviețuit până în zile noastre, la mulți ani după ce neînțelegerile politice au dispărut. [[Categorie:Istoria Greciei]] [[Categorie:Politica Greciei]]
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
în 1936. Dușmănia dintre regaliști și liberali s-a răspândit și în rândul diasporei elene, comunitățile elene din străinătate, organizate de multe ori în parohii ortodoxe concurente, favorizând una sau alta dintre partide. În unele cazuri, animozitatea și neîncrederea dintre parohii a supraviețuit până în zile noastre, la mulți ani după ce neînțelegerile politice au dispărut. [[Categorie:Istoria Greciei]] [[Categorie:Politica Greciei]]
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
parte s-a transportat în Cornești și nu se mai știe nimic de ea, iar din a treia parte s-a construit o șură cu grajd în Călinești (folosită pentru foarte scurt timp). Din inițiativa și prin acțiunea instituțiilor locale (Parohia Ortodoxă, Asociația culturală „Tiberiu Utan”, Școala generală) această a treia parte din biserică a fost readusă și ridicată în curtea parohială, ca o reparație istorică și morală, în anul 2005, an în care s-a resfințit biserica de zid și
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
al 18lea a fost casă unor mari familii norvegiene de la acea dată, cea a familiei Aalls, Cappelens, Løvenskiolds, si Deichmans. Deasemenea în acea perioadă, Porsgrunn era considerat centrul cultural al Norvegiei. Pe parte religioasă, Porsgrunn s-a separat de anticile parohii sătești că Eidanger, Solum, si Gjerpen în 1764 să devină prestigioasa cu al său minister. Acesta a fost acordat statutul de oraș limitat în 1807, dar s-a mărit devenind cu statut de oraș în 1842. Legături din Porsgrunn: Autobuz
Porsgrunn () [Corola-website/Science/321583_a_322912]
-
a-i întări strictura de rezistență; 5. ansamblul arhitectural în care este încadrată biserica cuprinde și o clopotniță la fel de veche pe care stau inscripții slavone și care se pare este contemporană cu biserica; 6. biserica a fost parte integrantă a Parohiei Mierlești până în anul 2002, când parohia s-a despărțit în două: Mierlești și Vătășești. Actualmente, biserica deservește un număr de 120 de familii, ea fiind mândria acestora. Alcătuirea fundațiilor este din bolovani de râu la bază și zidărie de piatră
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
5. ansamblul arhitectural în care este încadrată biserica cuprinde și o clopotniță la fel de veche pe care stau inscripții slavone și care se pare este contemporană cu biserica; 6. biserica a fost parte integrantă a Parohiei Mierlești până în anul 2002, când parohia s-a despărțit în două: Mierlești și Vătășești. Actualmente, biserica deservește un număr de 120 de familii, ea fiind mândria acestora. Alcătuirea fundațiilor este din bolovani de râu la bază și zidărie de piatră casetată cu cărămidă, după care urmează
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
Ardealului, unde, până la 1948, majoritatea satelor erau greco-catolice. La 1850, de exemplu, toți locuitorii erau ortodocși (511 erau români și 37 țigani). Dintr-un raport din 1867 aflăm despre starea jalnică a clădirii școlii. În document se arată că „în parohia Barei este Casa de școală edificată din pământ, ca în câmpia [Ardealului], însă prin vărsarea apei pe ploaie, un perete a căzut. Casa s-a început a se ridica în 1864 [...] Leafa învățătorească încă nu e fixată, ci numai cum
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
nu avea dascăl. Deși slujbele religioase au început să fie oficiate în noua biserică începând din 1798, lăcașul de cult a fost târnosit abia în toamna anului 1805, după cum consemnează Condica cronicală a enoriei Călineștii lui Cuparencu, document păstrat în parohia Călineștilor, sub forma unui registru tipizat, având foaia de titlu tipărită, cu mențiunea „Cernăuți 1890”. După unele opinii, dascălul Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu, care a venit în sat în anul 1804, a fost cel care a insistat și
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
Aceștia au fugit în Germania după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, chiar înainte de venirea comuniștilor la putere. După instaurarea regimului comunist, sătenii au dărâmat conacul și au distrus parcul. Printre preoții care au slujit aici sunt de menționat parohii Nicolae Săvescu, Ioan Ștefaniuc (1888-1914) - viitorul arhimandrit mitrofor Inochentie Ștefanelli- și Dimitrie Furtună (1914-1930). Perioada păstoririi parohului Ioan Ștefaniuc a fost una dintre cele mai importante. Printre evenimentele petrecute sub păstorirea sa sunt de menționat: În duminica de 19 iunie
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
Roșu a înlăturat pe bază de documente ipotezele lui Vasile Gherasim, George Călinescu, Augustin Z.N. Pop, Petru Rezuș și Dimitrie Vatamaniuc, susținând ocă Vasile Eminovici a venit din Transilvania în Bucovina pentru a ocupa postul vacant de dascăl la Parohia din Călinești-Cuparencu. De altfel, prima menționare a numelui Eminovici în documentele bisericii este în ""Conscripția asupra tuturor persoanelor din parohia bisericii cu hramul Sf. Îngeri din Călinești și petrecerea lor"", din 6 noiembrie 1806. În acel act se precizează că
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
Dimitrie Vatamaniuc, susținând ocă Vasile Eminovici a venit din Transilvania în Bucovina pentru a ocupa postul vacant de dascăl la Parohia din Călinești-Cuparencu. De altfel, prima menționare a numelui Eminovici în documentele bisericii este în ""Conscripția asupra tuturor persoanelor din parohia bisericii cu hramul Sf. Îngeri din Călinești și petrecerea lor"", din 6 noiembrie 1806. În acel act se precizează că în casa cu numărul 27 locuiesc următorii: „Vasile Eminovici, dascăl; Ioana, soția lui; Agafia, maica lui; Ion, nepotul lui; Elena
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
Georgeta Bogdan”". La construirea edificiului a fost folosită piatra adusă din zidurile Cetății Noi a Romanului, zidită de Ștefan cel Mare (1457-1504) pe malul stâng al râului Siret și aflată la o depărtare de 2 km sud-vest de sat. Cronicile parohiei menționează numele unor slujitori ai acestui lăcaș de cult. În 1816 slujeau la această biserică preoții Vasile și Procopie. Patru ani mai târziu, la aceeași biserică erau trei preoți (Gavril, Gheorghi și Vasile), un diacon (Iacob), doi clisiarhi (Gheorghi și
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală. Intrarea de pe partea de nord a fost întărită cu un turn cu patru etaje iar în vest a fost ridicat un turn adosat fațadei. Conform registrului parohiei evanghelice din anul 1506 se păstrează un înscris în care se spune: ""Johanes Welther (Scholten) anul 106, ein Dominikaner Monch und Baumeister ("un călugar dominican și constructor") ecclesia aedificatur"". În biserică se mai păstrează nealterate următoarele bunuri: un grup statuar
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]