11,301 matches
-
cu propria perspectivă asupra problemei. Asum acest caracter eterogen al textului în amestecul lui de obiectivitate și participare ca pe un risc necesar pentru a mă apropia de o tematică ce mi se pare interesantă pentru vremea noastră. Capitole sau pasaje din text au apărut în revistele Idei în dialog și Dilema veche, cărora le sînt recunoscătoare pentru ospitalitate. Mulțumesc, de asemenea, Editurii Polirom care, pentru a doua oară, are bunăvoința de a-mi publica o carte. Potențialul vertical al unor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reprezintă un tip subaltern și întrucîtva apăsător de libertate, fiindcă funcționează în raport cu o normă impusă din afara conștiinței, de gen tranșant judiciar, simplificator, ceea ce se potrivește cu o interpretare de proces penal a vieții omului. Cu obișnuitul ei radicalism, într-un pasaj din Caiete, Simone Weil chiar opunea libertatea verticală liberului arbitru, în măsura în care cel din urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Libertatea e asociată, în acest caz, ideii de creștere, de dezvoltare pînă la capăt a posibilităților prezente într-o entitate. Dintre sugestiile etimologice ale lui eleutheoros face parte și sensul de generator, pentru care R.B. Onias 3 aduce ca sprijin pasaje din Iliada (VI, 528) și din Republica lui Platon (562c-d), unde libertatea stă în relație cu faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și sufletul egoist nu vor fi eliminate, ci preschimbate. își vor recîștiga ardenta calitate spirituală cu care fuseseră create. Potrivit Epistolei II Corinteni, 5, 4, pasaj des interpretat de Origen, în cortul acesta suspinăm îngreunați de vreme ce dorim nu să scoatem haina noastră, ci să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghițit de viață [subl. n.]. Aici, universalizarea fiecărei ființe umane nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la condiția instalării în lucrurile finite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în reînvierea omului total, în reconstituirea completă a persoanei. Excludere sau integrare a trupului în întreprinderea spirituală? Libertatea ca separare sau ca înglobare, completitudine? Pentru a marca, în ce privește atitudinea față de trup, noutatea creștină, Peter Brown menționează două utilizări cvasi-contemporane ale pasajului homeric (Iliada, IV, 443) în care Pallas Athena coborîtă lîngă zidurile Troiei acoperă maiestuos întregul spațiu de la cer la pămînt. Plotin (Enneade, 4, 3, 12) acordă această amplitudine maximă sufletului eliberat de trup. Numai sufletul, în dezvoltarea lui negrevată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din 2009, dl Mircea Geoană a răsturnat (pentru foarte scurt timp) avantajul retoric în favoarea social democraților, declarîndu-l pe Patriarhul Daniel modelul de om pentru societatea noastră. Ba a mai și citit, de pe bilețelul furnizat la moment de consilierul său, un pasaj din Sfîntul Ioan Gură de Aur, răzbunînd astfel încurcătura în care fusese pus, cu treisprezece ani în urmă, fondatorul partidului său, dl Ion Iliescu, cînd nu putuse răspunde satisfăcător la întrebarea : Credeți în Dumnezeu? Din păcate, icoanele pe care le-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă, le transfigurează. Un exemplu: în primul mileniu creștin, grosso modo, moartea era concepută ca pasaj spre învierea omului total (trup și suflet), părea o poartă prin care lumina ultimă se lăsa deja întrevăzută. începînd cu secolul al XIV-lea, se înmulțesc în schimb imaginile și discursurile privind nu atît învierea, cît judecarea fiecărui suflet: o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și orice demonstrație nu poate regăsi decît numai ceea ce a presupus la start. în capitolul Lupta lui Iacob cu îngerul din volumul Despre îngeri, Andrei Pleșu face o trecere în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care trebuie să fie neapărat străin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
natură, nici la sinteza lor, obținută de rațiune. Eficace în această conjuncție este tocmai distanța, ruptura calitativă dintre termeni (finit și infinit, relativ și absolut, unu și multiplu, creat și increat). Ea deschide înțelegerii un șir nesfîrșit de porți și pasaje spre Ultim, care rămîne de neatins, dar intens atrăgător, căci stă dincolo de zidul conjuncției opuselor. Dat fiind că se bazează pe paradoxul conjuncției-în distanță, metoda cusană se poate declara în mod legitim un mod incomprehensibil de a cuprinde incomprehensibilul. Ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
punct constituie, simbolic, istmul de legătură cu rădăcina transcendentă. Un adagiu monahal răsăritean declară : monahul este fire întoarsă. Monahul are ca program să răstoarne răsturnarea ființei căzute, să-și pună ființa în ordine dreaptă, în conformitate cu perspectiva cerească. Coomaraswamy citează un pasaj spectaculos din Faptele lui Petru, unde se vorbește despre răsturnarea petrecută la origini și despre necesitatea unei noi răsturnări, recuperatoare. cele 10 sefirot : Toate puterile divine formează o succesiune de planuri și sînt ca un arbore. Rădăcina lui este En-Sof
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos, Tucidide dezgolește mecanismul istoric al forței. Agresorii atenieni ca și melienii fideli spartanilor, cei puternici ca și cei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fost rostit este o iluzie 133. Această distincție între diferitele înțelesuri ale lui este a devenit celebră și a făcut carieră în filosofia de după Kant, în special în filosofia analitică la Frege și Russell. Iată ce scrie Kant într-un pasaj din "Critica rațiunii pure": A fi nu este, evident, un predicat real, adică un concept despre ceva, care s-ar putea adăuga conceptului unui lucru. Ci este numai punerea unui lucru sau a unor determinări în sine. În folosirea logică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este depășită în nici o lume w de către nici o ființă y, David Lewis consideră că trebuie să ne raportăm la: măreția lui x în lumea actuală. O altă versiune a concluziei nu ar aduce după sine un interes teologic 248. În legătură cu pasajul crucial din "Proslogion", Graham Oppy este sceptic în legătură cu construcția "acel ceva decât nimic mai mare nu poate fi gândit". Se întreabă dacă această construcție este coerentă, și mai departe, dacă există un motiv întemeiat pentru a susține că existența în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
jucătorului; - de la "un break în fiecare set..." și pînă la "... prea puternic pentru el" avem un fragment non-ambreiat la perfectul simplu. Schimbarea de plan enunțiativ permite povestirea unui șir de acțiuni care au permis obținerea rezultatului anunțat la începutul articolului; - pasajul non-ambreiat include la rîndul său un pasaj de discurs direct, atribuit lui Santoro, și care aparține planului ambreiat. Găsim aici două elemente care implică o ambreiere temporală: "această săptămînă", "săptămînile care urmează"; - ultima frază a textului, fără verb, conține un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și pînă la "... prea puternic pentru el" avem un fragment non-ambreiat la perfectul simplu. Schimbarea de plan enunțiativ permite povestirea unui șir de acțiuni care au permis obținerea rezultatului anunțat la începutul articolului; - pasajul non-ambreiat include la rîndul său un pasaj de discurs direct, atribuit lui Santoro, și care aparține planului ambreiat. Găsim aici două elemente care implică o ambreiere temporală: "această săptămînă", "săptămînile care urmează"; - ultima frază a textului, fără verb, conține un deictic temporal ("această săptămînă"); el permite ziaristului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
timp, de capitală." L'Équipe, 17 februarie 1997 Aici absența unui element introductiv de discurs direct, altul decît tipografic, pare a fi legată de faptul că totalitatea articolului descrie viața lui Véronique din punctul ei de vedere; este evident că pasajele între ghilimele îi sînt atribuite, fără a fi nevoie să se precizeze de fiecare dată cine este sursa vorbelor raportate. 5. De la absența ghilimelelor la discursul direct liber Discursul direct fără ghilimele În următorul reportaj despre exploatarea copiilor în India
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o strînsă legătură în activitatea discursivă. Pentru o exemplificare finală, ce va servi și de concluzie, vom examina o formulă extrasă din Guide du routard, a cărei analiză necesită asocierea unor problematici diverse. În introducerea generală a volumului Finlanda-Islanda, un pasaj întreg este consacrat principalei opere din literatura finlandeze, Kalevala. Pasajul este constituit din trei paragrafe, care ocupă în total în jur de patruzeci de rînduri. Noi vom pune în bold cîteva cuvinte care ne-au reținut atenția și care deschid
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ce va servi și de concluzie, vom examina o formulă extrasă din Guide du routard, a cărei analiză necesită asocierea unor problematici diverse. În introducerea generală a volumului Finlanda-Islanda, un pasaj întreg este consacrat principalei opere din literatura finlandeze, Kalevala. Pasajul este constituit din trei paragrafe, care ocupă în total în jur de patruzeci de rînduri. Noi vom pune în bold cîteva cuvinte care ne-au reținut atenția și care deschid cel de-al treilea paragraf: Apărut în 1835, într-o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fraza care urmează după "dar" se opune faptului de a spune "on insiste un peu". Greșeala pentru care enunțiatorul se scuză este prezentată drept încălcarea unei legi a discursului, mai precis a uneia din legile "de modalitate" (vezi cap. 2): pasajul consacrat operei Kalevala poate fi considerat prea lung, deci plictisitor. El amenință fațeta pozitivă a enunțiatorului (care apare ca un pisălog, un pedant) și cea a cititorului (convertit în elev); el amenință, de asemenea, fațeta negativă, teritoriul cititorului căruia enunțiatorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Trecînd de la narațiunea didactică fără ambreiori la comentariul modalizator ambreiat în stil vorbit, enunțiatorul operează o recentrare a discursului său. Recentrarea intervine într-un loc strategic din punct de vedere textual: la început de paragraf și la două treimi din pasaj, în momentul în care cititorul riscă să perceapă expunerea didactică ca fiind prea lungă. Pentru a analiza acest detaliu din text, am mobilizat domenii diferite: modalizarea, ambreierea enunțiativă, persoanele, stilul vorbit, numele de produs, scenografia și ethosul, genurile discursive, cititorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
colicative, cu iradiere spre torace, vărsăturile, în absența tranzitului intestinal. Diagnosticul este bănuit când radiografia toracică evidențiază un hemidiafragm mult ascensionat, sau imagini anormale la nivelul acestuia, la un pacient cu antecedente de traumatism toracic sau toracoabdominal (fig. 3.47). Pasajul baritat, examenul CT și examenul toracoscopic sunt esențiale în stabilirea diagnosticului (Freeman, 2001) [5]. Herniile cronice au indicație chirurgicală absolută, datorită complicațiilor grave ce pot apare (Brown, 1985) [2]. Calea de abord recomandată este cea transtoracică, iar obiectivele intervenției sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
religios înalță contemplația sensibilă cu un grad în plus, la contemplație imaginativă: senzația întunericului îi stimulează fantezia la un act de participare la crearea lumii. Căci aceasta e caracteristica acestei contemplații: stimulată de un obiect sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv la episodul istoric sau la momentul transcendent, pe care îl semnifică acel obiect. în cazul nostru, întunericul e obiectul sensibil, iar participarea imaginativă este evocarea momentului primordial din facerea lumii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]