15,863 matches
-
patriei trebuiau să știe rostul sărbătorii de la 1 Decembrie: atunci "toți românii s-au unit și au format o singură țară, mai mare, mai puternică și mai frumoasă" (Elena Istrate, Toma Mareș, Mihai Mircescu, Educația comunistă, patriotică, revoluționară a șoimilor patriei, Organizația Pionierilor din R.S.R., Consiliul național, București, 1985, p. 78). 377 Cu această sentință debutează un text-model pe acestă temă, Am fost și eu la Alba Iulia și am văzut Unirea cea mare (Dumitru Almaș, Povestiri istorice pentru copii și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
R.S.R., Consiliul național, București, 1985, p. 78). 377 Cu această sentință debutează un text-model pe acestă temă, Am fost și eu la Alba Iulia și am văzut Unirea cea mare (Dumitru Almaș, Povestiri istorice pentru copii și școlari, șoimi ai patriei și pionieri, partea a II-a, 1982, p. 102). 378 Ibidem. 379 Idem, 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, Editura Ion Creangă, Colecția ABC, București, 1978, p.16. 380 Vezi, de exemplu, Ioan Scurtu, Alba Iulia: 1 Decembrie 1918, Editura Sport
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
presidency.ro/ static/ordine/ RAPORT FINAL CPADCR.pdf, accesat la data de 21.03. 2010). 2 Ne referim aici la cunoașterea impusă de regim. Acești copii erau prea mici ca să fie implicați în viața organizațiilor special destinate educării lor politice ("Șoimii Patriei", "Pionierii", Uniunea Tineretului Comunist) și care stimulau cultul familiei Ceaușescu inițiindu-i în toate conformismele publice ale vremii. 3 În acei ani au existat și alte inițiative de chestionare a copiilor pe tema amintirilor din perioada comunistă. S-au selectat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
venea imediat după ce "tovarășul Isticioaia Vasile, pensionar [îi] întâmpin[a] cu pâine, cu sare și plosca cu vin, însoțit de două fete, toți îmbrăcați în costume naționale". De această dată, florile au fost înmânate de un "grup de șoimi ai patriei, pionieri și tineri (câte 10 din fiecare categorie, din care câte 5 fete și 5 băieți)" (vezi G. Crăciun, Iași, 12-14 septembrie 1985: Vizita celui mai iubit fiu al poporului. Ficțiune și adevăr, Editura Noël, Iași, 2006, pp. 102-103). 146
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sufletul lor fiind cele netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le aduc bucuria întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau întâlnirea cu Dumnezeul-Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor în fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea întâlnire cu Domnul vieții. Și astăzi ca și
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cele netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le aduc bucuria întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau întâlnirea cu Dumnezeul-Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor în fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea întâlnire cu Domnul vieții. Și astăzi ca și atunci, cu cât
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
care le aduc bucuria întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau întâlnirea cu Dumnezeul-Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor în fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea întâlnire cu Domnul vieții. Și astăzi ca și atunci, cu cât bunul creștin înaintează în
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau întâlnirea cu Dumnezeul-Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor în fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea întâlnire cu Domnul vieții. Și astăzi ca și atunci, cu cât bunul creștin înaintează în viața duhovnicească, cu atât are trebuință
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
admis printre cetățenii romani. De ce? Pentru că are un geniu ce va face onoare statului: aici demonstrativul se unește cu judiciarul. Oratorul roman îl apără pe Milon dovedind judecătorilor inocența și curajul său, arătînd și folosul ce va dobîndi prin el patria: aici se găsesc reunite judiciarul, demonstrativul și deliberativul" D. Gusti, 1984: 18), pot fi desprinse in vitro, nu și in vivo următoarele tipuri textuale structurale, legate de anumite procese cognitive caractersitice. În lingvistica textuală de sorginte germană (Werlich, inter alii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sură ce deceniul se apropia de sfârșit. Când ea și Grace au găsit refugiul de pe insula pustie au putut să adopte o nouă înfățișare, nu ca un cuplu de femei din Troia, ca să spunem așa, amărâte că li se răpise patria, ci ca niște artiste care își deschideau ochii în fața realităților condiției umane. Înainte de război Marguerite căutase să se convingă pe cale rațională că era încă prea tânără ca să scrie cartea despre Hadrian și Antinous. Călătorise peste tot dar văzuse puțin. America
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sectoarele: în politică, în societatea civilă, în biserică, în cultură. Același F.I.R.I Forumul intelectualilor români din Italia s-a născut tocmai ca urmare a acestei contestații, care se datorează și lipsei de prezențe a instituțiilor statului român, atât în patrie cât și în străinătate. În același timp, cred că este evident pentru toți că, atâta timp cât societatea românească nu se va vindeca de relele sale istorice, mai vechi sau mai noi, atâta timp cât nu vor fi asanate anumite zone mlăștinoase, o să fie
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Marea diferență provine din disfuncționalitatea sistemului italian (autorități, justiție, poliție) și probabil și de la o experință diferită în a coabita cu alții. În Italia, persoanele obișnuite cu mediul infracțional, proveniți din România, au găsit același nivel de permisivitate ca în patrie (de aici provin pozițiile incoerente ale politicienilor, care oscilează între extremism și indiferență, convivența cu poliția, reglementările juridice permisive, golurile din codul penal etc.). Cu toate că există o puternică cultură catolică atât în Italia cât și în Spania reflectată printr-o
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sunt conștienți încă de campania mediatică pusă în practică de mass-media italiană împotriva conaționalilor lor. Și nu este doar atât, dar luând în considerare că în Italia majoritatea românilor au decodoare care le permit să vadă canalele de televiziune din patrie, și cu precădere Realitatea Tv, care este postul cu cea mai mare difuzare în Peninsulă nu este greșit să ipotizăm că "contrainformarea" din România ajunge la românii- italieni direct fără să mai fie nevoie ca aceștia să mai cumpere presa
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
au continuat să meargă pe firul delictelor comise de italieni în România, așa cum începuseră să facă la un moment dat. Sunt convinsă că ar fi ieșit la iveală suficiente episoade relevante care i-ar fi "liniștit" pe italienii rămași în patrie despre câtă "onoare" le aduc conaționalii lor care se ocupă cu activități de tip mafiot în România. Eu cred că dacă cineva generalizează în acest mod, dezvăluie nivelul său slab de educație, superficialitatea și incultura sa". Cum va putea fi
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
viitoare și cine știe poate chiar de xenofobie. Integrarea și apărarea intransigentă a propriilor elemente identitare nu sunt întotdeauna congruente. Acest aspect nu este caracteristic doar românilor. Este eterna problemă cu care ne confruntăm în această perioadă a globalizării, între patria noastră istorică, și noua patrie fără granițe cu care ne confruntăm în zilele noastre și cu care o să ne confruntăm din ce în ce mai mult în viitor. Pe această temă vom da cuvântul profesorului George Pruteanu, un intelectual deosebit, conferențiar universitar în cadrul mai
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
chiar de xenofobie. Integrarea și apărarea intransigentă a propriilor elemente identitare nu sunt întotdeauna congruente. Acest aspect nu este caracteristic doar românilor. Este eterna problemă cu care ne confruntăm în această perioadă a globalizării, între patria noastră istorică, și noua patrie fără granițe cu care ne confruntăm în zilele noastre și cu care o să ne confruntăm din ce în ce mai mult în viitor. Pe această temă vom da cuvântul profesorului George Pruteanu, un intelectual deosebit, conferențiar universitar în cadrul mai multor universități românești cum ar
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
tot ceea ce reprezintă civilizația mea, să aduc în concertul european ceva specific, care să mă deosebească de ceilalți. Așa cum spunea un mare precursor al Europei unite, Charles de Gaulle, Europa unită va fi o Europa a națiunilor, o Europă a patriilor. Și nu o salată. Nu am putea să concepem un spirit italiano-irlandez sau româno-croat. Nu este posibil. Fiecare dintre noi trebuie să își păstreze propria specificitate". Profesorul ne vorbește acum despre globalizare: "Globalizarea tinde să unifice, să aplatizeze conform unui
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Cei care își declară disponibilitatea sunt cei care sunt rezidenți în Italia de mult timp și deci au un grad de integrare crescut. Mulțumită campaniilor de informare realizate de statul român înainte și după intrarea României în Uniune, românii din patrie cunosc foarte bine care sunt drepturile lor ca cetățeni comunitari. Nu același lucru am putea spune despre concetățenii lor care trăiesc în Italia, care aproape nu știu că au drepturi egale cu concetățenii lor italieni. Însă această greșeală este reciprocă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cu cât candidatul lui Năstase la funcția prezidențială, Mircea Geoană a promis în campania pentru alegerile din 2008 pentru Parlamentul României că va acorda 20 000 de euro pentru orice familie românească din "diaspora" care se va întoarce definitiv în patrie. În orice caz, un fapt destul de grav este că niciun candidat, din cei 11 care au participat la alegerile prezidențiale nu s-a deplasat în Italia pe parcursul campaniei electorale. Capitolul 5 Cum se ajunge la noua cetățenie Dar, până la urmă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
În ce privește memorialistica lui Soljenițîn, am abordat-o doar ca sursă de documentare, pentru înțelegerea diferitelor etape din viața scriitorului. Literatura lui Soljenițîn din perioada 1962-1974 a constituit obiectul atenției comentatorilor în câteva etape, generate de contextul politic din URSS. În patria scriitorului, la scurt timp după entuziasmul receptării nuvelei de debut, a urmat o perioadă de restricții, care a culminat cu exilarea lui Soljenițîn. Anul expulzării scriitorului a marcat, în schimb, o receptare entuziastă la nivel mondial. După câțiva ani, interesul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la nivel mondial. După câțiva ani, interesul general pentru opera scriitorului s-a mai diminuat, însă au apărut importante monografii consacrate acestuia (una dintre ele aparține lui Georges Nivat, cel mai consecvent comentator al lui Soljenițîn). Revenirea scriitorului rus în patrie, în anul 1994, a generat aici un val de simpatie, care s-a făcut vizibil și în studiile apărute, multe dintre ele vorbind despre luptătorul, gânditorul și istoricul Soljenițîn, însă prea puține despre creatorul de literatură Soljenițîn. Abia spre sfârșitul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în primele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, a fost aruncat pe țărmul suedez. Pe toată durata războiului, au trăit acolo, însă după război, Suedia i-a trimis în URSS, unde ei au fost arestați pentru trădare de patrie și închiși în lagăre. De aici, urmează "întâmplarea anecdotică" redată de Soljenițîn: În lagăr n-au mai povestit nimic despre Suedia, de frică să nu fie condamnați a doua oară. Dar în Suedia nu știu cum s-a aflat de soarta lor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sau Olga Carlisle 104. Desigur că toate acestea nu au legătură cu arta scriitorului și nu aduc nici un fel de prejudiciu operei sale. După douăzeci de ani petrecuți în exil, Soljenițîn își pregătește întoarcerea în Rusia. Înainte de a sosi în patrie, scriitorul face un ultim tur al Europei, cu ocazia primirii unui premiu la Liechtenstein. În aceste condiții, dă mai multe interviuri, în care își exprimă opinia în legătură cu ceea ce se întâmplă în țara sa. Soljenițîn ajunge în Rusia pe 27 mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
similare, cum sunt cele pe care le vor face deținuții din închisoarea specială Marfino. Înregistrarea convorbirii va fi trimisă în șarașka pentru identificarea după voce a apelantului. Construind decodorul vocii umane, ei vor putea să-l identifice pe "trădătorul" de patrie. Riguroasa arhitectură a romanului se sprijină pe două planuri, care nu se dezvoltă cronologic și se întretaie abia în final, ambele de valoare egală în ce privește încărcătura ideatică. Primul plan (ca apariție în text) are în centru soarta lui Innokenti Volodin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Muza, nu le poate povesti celorlalte fete că fusese abordată de doi bărbați în haine civile care încercaseră să o racoleze ca informatoare. La început îi vorbiseră foarte politicos, apoi începuseră să invoce datoria fiecărui intelectual de a-și sluji patria în toate modurile posibile, iar în final o amenințaseră că nu o vor lăsa să-și susțină teza de aspirantură. Muza nu poate să le povestească decât părinților ei, într-o scrisoare, că urmează să dea un răspuns solicitării. Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]