7,871 matches
-
pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „”. În turnul Palatului Administrativ din Vaslui
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
decât clasicismul grecesc moștenit din secolul XVIII. Arhitectura gotică era rațională, ordonată, simetrică și finită. În arhitectura europeană apare stilul neogotic, care reia temele principale ale stilului gotic medieval, fiind construite edificii ca Palatul Windsor, Palatul Westminster, Palatul Parlamentului de la Pesta, Palatul Neuschwanstein. În această perioadă se remarcă poeți precum Sir Walter Scott (1771-1832), creatorul romanului istoric. A tradus din literatură germană "Sturm und Drang", iar în 1817 a publicat romanul istoric "Rob Roy". În 1819 a publicat "Ivanhoe", ce avea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
al Legiunii a VI-a Submontana, pe care o conduce până în oct. 1848, după care luptă alături de Avram Iancu și ceilalți revoluționari români. În mai 1849 merge la Abrud pentru a se întâlni cu Ioan Dragoș (deputat de Bihor la Pesta), care încerca să realizeze o înțelegere între revoluționarii maghiari (conduși de Kossuth Lajos) din Ungaria și cei români din Transilvania. Ungurii nu au răspuns mulțumitor revendicărilor revoluționarilor transilvani, astfel că nu s-a ajuns la un acord și luptele au
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
În timpul evenimentelor succedate, cei doi prefecți români au fost uciși din ordinul lui Hatvani. Petru Dobra a fost împușcat. La 10 mai a fost omorât și apoi tăiat în bucăți mediatorul român Ioan Dragoș, deputat de Bihor în parlamentul de la Pesta, de către cetele moților care au recucerit orașul Abrud, care l-au considerat trădător. Iată cum este Petru Dobra caracterizat de Silviu Dragomir:
Petru Dobra () [Corola-website/Science/303523_a_304852]
-
că Johann a fost, puțin timp, elev al Gimnaziului piariștilor din Timișoara, Urmează în continuare Liceul Filosofic din Seghedin, iar în anul 1824 va absolvi Facultatea de Drept la Bratislava. În anul 1828 își va lua diploma de avocat la Pesta. În 1830 se căsătorește cu Josepha Noseda, fiica unui farmacist din Timișoara, cu care va avea cinci copii, însă doar fiica cea mare, Isabella, va supraviețui. Își pierde soția în anul 1850 și se va recăsători în 1852 cu fiica
Johann Nepomuk Preyer () [Corola-website/Science/303540_a_304869]
-
a primit rangul de consilier Privat, și 1860 a fost numit Secretar al Curții. În anul 1862 a fost transferat la Budapesta în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație. Din 1863-1869 a fost președinte al Tabula Regia în Pesta. În 1869 a și deschis un birou de avocatură în oraș. A ieșit după un serviciu de 22 de ani, pe motive politice. Juristul a luptat în cursul unei perioade de aproape 30 de ani pentru drepturile naționale ale românilor
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
lângă Moscopole în Balcani. Naum Șaguna, tatăl lui Andrei Șaguna, a trecut în 1814 la catolicism. În 1817 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a început școala la Mișcolț. În 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piariști din Pesta. Între 1826-1829, urmează filozofia și dreptul la Buda. În 1829 pleacă la Vârșeț unde urmează teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugărește și ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
lege aprobată de Parlamentul de la Budapesta la data de 17 septembrie 1872 și promulgată de Împăratul Francisc Iosif I, la data de 12 octombrie 1872. Universitatea din Cluj a fost cea de-a doua universitate de stat (după Universitatea din Pesta) din Regatul Ungariei, parte a Imperiului Austro-Ungar. În anul universitar 1906-1907 Grigore Moldovan a fost rector al universității. În 1919, după sfârșitul Primului Război Mondial și Unirea Transilvaniei cu România, cea mai mare parte a personalului maghiar din această universitate s-a
Universitatea din Cluj () [Corola-website/Science/304196_a_305525]
-
ceapa constituia un element important din alimentația de bază. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la răspândirea cepei „cepula“ în Europa centrală. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosită și ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep să cultive diferite variante de ceapă ca și culoare, formă și gust. După metoda de cultivare, există "ceapa de vară" și "ceapa de iarnă" . Ceapa de vară este semănată primăvara timpuriu și recoltată
Ceapă () [Corola-website/Science/303902_a_305231]
-
locul actual al Budei, care în 376 d.Hr. a fost cucerită de vandali. Au urmat valurile de migratori printre care avarii și slavii ce au stăpânit aceste locuri până în secolul al IX-lea când s-au stabilit ungurii. Distrugerea Pestei de tătari (1241) a determinat pe regele Bella al IV-lea să repopuleze orașul cu coloniști germani și de alte naționalități și să înființeze orașul Buda pe celălalt mal al Dunării. În 1361, Buda a devenit capitala țării, iar Pesta
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Pestei de tătari (1241) a determinat pe regele Bella al IV-lea să repopuleze orașul cu coloniști germani și de alte naționalități și să înființeze orașul Buda pe celălalt mal al Dunării. În 1361, Buda a devenit capitala țării, iar Pesta a rămas doar centru comercial. Ofensiva otomană a sultanului Soliman Magnificul a dus la cucerirea celor două orașe, mai întâi Pesta (1526) și apoi Buda(1541). Când au fost eliberate de Liga Creștină, în frunte cu Imperiul Habsburgic (1686), aceste
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
naționalități și să înființeze orașul Buda pe celălalt mal al Dunării. În 1361, Buda a devenit capitala țării, iar Pesta a rămas doar centru comercial. Ofensiva otomană a sultanului Soliman Magnificul a dus la cucerirea celor două orașe, mai întâi Pesta (1526) și apoi Buda(1541). Când au fost eliberate de Liga Creștină, în frunte cu Imperiul Habsburgic (1686), aceste orașe erau în ruine. Poziția strategică pe Dunăre a contribuit la revigorarea lor rapidă la începutul secolului al XIX-lea. După
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Cu o populație de peste două milioane de locuitori, Budapesta este astăzi un important centru industrial (siderurgic, construcții de mașini, industrie chimică, industrie ușoară etc.), politic și cultural. Orașul este format din două părți: Buda, situată pe malul vestic al Dunării și Pesta, pe malul estic. Construită pe un teren terasat, Buda deține importante relicve ale fostei ocupații turcești. Colinele Budei sunt dominate de fostul Palat Regal (secolul al XIV-lea) care a cunoscut o mare înflorire sub regele Matei Corvin (1458-1490), a
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
necropolă. Ne plimbăm pe fortificațiile impunătoare, martore a îndelungatelor asedii de-a lungul timpului, dar și a dramelor din interior. Dintre numeroasele turnuri impresionează și astăzi Bastionul Pescarilor de unde se poate admira panorama orașului și amețitoarele valuri ale Dunării. În Pesta poposim mai mult timp în fața Palatului Parlamentului (1896), o adevărată bijuterie arhitectonică în stil neogotic, o superbă efigie a capitalei maghiare, demnă de cele mai frumoase edificii europene. Trecem pe lângă renumitul for academic Academia de Științe, pe lângă sobrul Palat de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
mișcarea de trezire națională care a generat revoluțiile de la 1848. A fost membru al societății secrete Frăția, din cercul lui C. A. Rosetti, împreună cu care a plecat în emigrație după înfrângerea revoluției de la 1848, spre a reveni mai apoi la Pesta. În anul 1845, este inițiat, în Franța, în Loja "Trandafirul Perfectei Tăceri", apoi în 1846 a fost ales Maestru de Ceremonii, iar în 1847 a primit gradul de Maestru în aceeași lojă din capitala Franței. Constantin Daniel Rosenthal studiază și
Constantin Daniel Rosenthal () [Corola-website/Science/303938_a_305267]
-
englezilor și francezilor pe țărmurile nord-estice ale Americii de Nord, fiind efectuate la latitudini prea nordice, în care navigația era stânjenită sau blocată de ghețuri, nu au putut duce la găsirea caii maritime spre India prin nord-vest. În schimb, datorită bogăției în peste și în animale cu blană și a posibilităților de negoț cu populația localnică, a luat naștere, începând din sec. XVII primele colonii engleze și franceze de pe țărmurile estice ale Americii de Nord. Calea maritimă spre nord-est a fost căutată de englezi și
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
având un gust foarte diferit, cu iz slab de iarbă proaspăt tăiată. Rețetele cu specific mediteraneean și asiatic folosesc în mod frecvent busuiocul. În cazul bucătăriei mediteraneene, aroma este completată de roșii. Busuiocul este unul dintre ingredientele principale ale sosului pesto, o specialitate italiană din ulei și plante aromate, provenind din orașul Genova. Celelalte două ingrediente sunt uleiul de măsline și semințele de pin. Cele mai folosite specialități de busuioc mediteraneean sunt „Genovese”, „Volănașe purpurii”, „Mamut”, „Scorțișoară”, „Lămâie”, „Glob”, și „Albastru
Busuioc () [Corola-website/Science/304459_a_305788]
-
o manifestare care exaltă și neagă în același timp". Romanele autorului francez propun un conținut problematic ("Străinul"), formule narative noi (structuri epice inserate într-un monolog - "Căderea") și sensuri alegorice dezvoltate într-un permanent plan secund al scriiturii (simbolul răului - "pesta"). Meursault, protagonistul primului roman publicat, "Străinul", ucide un om în timpul unei încăierări. Cum a ucide "din cauza soarelui" nu poate fi o motivație acceptată nici de apărare, nici de acuzare, el asistă în timpul procesului la deformarea realității de către ambele părți, care
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
teologia, filozofia și medicina la seminarul iezuit de la Louvain, iar în 1599 devine profesor. În următorii ani călătorește prin Elveția, Italia, Franța și Anglia pentru a studia mai amănunțit medicina. În 1605 se reîntoarce și, în perioada marii epidemii de pestă, activează ca medic în Amsterdam. În anul următor se stabilește la moșia natală, Vilvoorde ca medic. Aici va petrece tot restul vieții, ocupându-se și cu celebrele sale experiențe și cercetări în domeniul chimiei și medicinei. În 1609 se căsătorește
Jan Baptista van Helmont () [Corola-website/Science/312522_a_313851]
-
Ecser (în ) este un sat în districtul Vecsés, județul Pesta, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Ecser se află la sud-est de Budapesta, în apropierea Aeroportului Internațional Ferihegy. Comune învecinate: Vecsés, Üllő, Maglód, respectiv Budapesta (sectorul 17). Autostrada M0 (în construcție) va trece pe lângă comună. Conform recensământului din
Ecser, Pesta () [Corola-website/Science/312529_a_313858]
-
200 PS (147 kW) și un 3.2 VR6 engine (pentru prima dată) cu 250 PS (184 kW). Sistemul Quattro și cutie de transmisie S-Tronic semiautomată a fost introdus ca opțiune (quattro este standard pentru V6) pentru toate modelele cu peste . O nouă caroserie cu cinci uși, numită și Sportback, a fost prezentată în iunie 2004. Spre deosebire de varianta anterioară, noua A3 Sportback este cu 8 cm mai lungă decât varianta cu 3 uși, și are un interior îmbunătățit pentru ocupanții locurilor
Audi A3 () [Corola-website/Science/312064_a_313393]
-
Mureș, unde a obținut un post de profesor de matematică la Colegiul Reformat din Târgu Mureș, care în prezent îi poartă numele. Aici și-a petrecut peste cinci decenii din viață. În 1825 devine membru al Academiei de Științe din Pesta. a fost un talent multiplu: cunoștea mai multe limbi străine (latină, greacă, ebraică), era pasionat de pictură, muzică, literatură și în special de matematică. Din punct de vedere al concepțiilor filozofice, Bolyai era la început ateu, ca apoi să manifeste
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
înscrie pentru examen la Satu Mare, cu ajutorul unui prieten de familie. De la Satu Mare se întoarce pe jos, iar timp de șase săptămâni călătorește prin Baia Sprie, Dej, Gherla, Cluj, Turda, Abrud. În anul 1869 se înscrie la Facultatea de drept de la Pesta, împotriva voinței părinților, care au dorit să se angajeze "scrietor la vreun notar" pentru a fi aproape de ei. Aici, întâmpină greutăți de ordin financiar nereușind să găsească un mod de a se întreține, astfel este nevoit să accepte invitația deschisă
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
se întreține, astfel este nevoit să accepte invitația deschisă a colegului său Gheorghe Șerb de a lua masa în casa tatălui acestuia, care era magistrat, iar în casa acestuia a luat contact cu problemele politicii naționale ale românilor. Studenția la Pesta este, însă, de scurtă durată, perioada de patru luni a petrecut-o "mai mult prin cafenele," deoarece profesorii de la Universitate, de origine germană, care vorbeau prost maghiara nu i-au inspirat încredere. După ce cade bolnav pe stradă și este tratat
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
(n. 20 ianuarie 1839, Comloșu Mare, Comitatul Torontal - d. 2 iunie 1872, Comloșu Mare, Comitatul Torontal, Imperiul Austro-Ungar) a fost un poet, publicist și traducător român. a fost redactor și colaborator la ziarele românești din Arad, Viena, Pesta, Oradea, București și prim-redactor la revista "Familia". Iulian Grozescu s-a născut în satul bănățean de câmpie Comloșu Mare, în familia numeroasă a preotului Ioan Grozescu, originar din Livezi de lângă Craiova. A urmat studiile liceale la Timișoara, Arad și
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]