9,158 matches
-
mai numește el. O străduță Îngustă și pietruită. Pe ambele părți ale străduței sunt mici magazine cu tot felul de obiecte de cult religios. Zidurile clădirilor de pe marginea străduței sunt unite din loc În loc prin arcade pentru a nu se prăbuși și pentru susținere. Iar din loc În loc sunt opririle pe care le-a făcut Domnul când Își ducea Crucea spre Golgota. Pe străduță aceste locuri sunt marcate cu pietrele așezate În semicerc, iar pe zid este indicată a câta oprire
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mântuitorul tău Izvoare curg din Jertfa Mea Nu vine nimeni ca să bea Deschide acum Că anii fug E astăzi dulcele belșug Căci Jugul meu Este ușor Pe lume tu ești călător N-aude nimeni Când pornesc Sub Crucea grea mă prăbușesc Acolo te aștept creștine Vino, Vino azi la Mine! La Cruce Lui Iisus! (Acestea le-am Învățat de la Tatăl meuă Străinul Străin am fost odată Străin și alungat Nici frați n-avem, nici tată Nici Mamă-ndurerată Să-mi mângâie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
spune Să se adune toți din lume În Valea lui Iosafat Unde vor fi Judecați! Dar voi iubiților frați Nu sunteți Întunecați Să vă prindă fără știre Acea ziuă de venire! Dar, mare frică va fi, Când toate se vor prăbuși! Luna, stele or cădea Soarele se-ntuneca Și toate vor fi-ntristate Pentru c-am făcut păcate Dar atunci va fi târziu... Doamne, la Tine azi vin! Hai creștini, să ne-nchinăm Pe Fecioara s-o rugăm În genunchi cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la Santiago de Cuba, Matanzas, Cojimar... S-a pus la punct și un sistem de semnalare a apropierii navelor piraților. În acest context în turnul de la Castillo, de la Real Fuerza s-a instalat un clopot "de alar-mă", care s-a prăbușit în 1580, la 1582 pri-mindu-se din Spania alte două clopote mari (există și azi în Muzeu). Pentru a face față atacurilor piraților, locuitorii au fost obligați să poarte arme, așa după cum am văzut, la apărarea localităților fiind chemați și nativii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cimitir din cartierul Queens. De menționat că la câteva zile după reîntoarcerea lui Luciano în "patrie", embargoul American de produse farmaceutice aplicat Cubei a fost ridicat! La instalarea în Cuba a noilor autorități revoluționare, "Imperiul de la Havana" avea să se prăbușească precum un castel de cărți de joc. Închiderea cazinourilor și apoi, în octombrie 1960, naționalizarea hotelurilor cazinou, ca și măsurile luate contra traficului de droguri, contrabandei, prostituției..., au pus cap "deceniilor de aur" ale mafiei americane în Cuba. Apăruse în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
apărării, marinei, învățământului, autorități de la primărie, poliție, pompieri..., ceea ce a dus la blocarea legăturilor. Pe baza informațiilor, de la Guvern s-au transmis alerte la toate autoritățile din Havana și provincie. Au fost evacuate școli și spitale unul din cele evacuate prăbușindu-se în urma uraganului. La ora 8 dimineața vântul sufla cu 44 metri pe secundă (160 km/oră), iar la ora 9,30 uraganul a intrat în faza sa dezastruoasă, orașul Havana având un aspect de infern: sute de copaci doborâți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
-n seringă. L-am chemat pe Nick, iar el a scos acul și l-a plesnit pe Marvin cu un prosop ud. Și-a revenit parțial și a mormăit ceva. - Cred că-i OK, am zis. Hai s-o tăiem. Prăbușit În patul nefăcut, jegos, cu brațul moale atîrnîndu-i și un firicel de sînge adunîndu-i-se Încet pe umăr, Marvin arăta ca un hoit. Pe cînd coboram, Nick mi-a spus că Marvin Îi ceruse adresa mea. - Ascultă, i-am zis, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de stridii cu un pahar de bere și m-am simțit brusc atît de obosit, că atunci cînd am ieșit din restaurant, picioarele mă lăsau ca și cum m-ar fi secerat cineva din spatele genunchilor. Am luat un taxi și m-am prăbușit pe pat fără să mă descalț. M-am trezit pe la șase seara și m-am dus la Frank’s. După ce-am dat pe gît trei beri, m-am simțit mai bine. Un tip stătea lîngă tonomat și privirile ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
energia și bucuria spontană de a trăi. CÎnd aud pomenindu-se de verdeață sau de marfă, se electrizează ca de la o doză de coca. Țopăie și zic: „Super! Omule, să băgăm mare! Să ne spargem!” Dar după o injecție se prăbușesc Într-un fotoliu ca un bebeluș resemnat, care așteaptă ca viața să-i aducă din nou sticluța. Am descoperit că interesele lor erau foarte limitate. Am observat mai ales că păreau mai puțin interesați de sex decît cei din generația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cari rămâneau. Îți aduci aminte? Ce ruptură la fiecare despărțire! Cum se duceau unii după alții! Eram ca amorțiți și amețiți și trebuia să facem o sforțare ca să ne aducem aminte că nu putea fi catastrofa definitivă în care se prăbușea țara și ai noștri cu dânsa. Azi, după ce am mai trecut prin atâtea încercări, prin emoțiunile înspăimântătoare ale revoluției ruse, ale păcii separate, [ale] ofen sivei din Moldova, suntem relativ liniștiți și încrezători în convingerea că, oricât ar mai ține
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dar ne-a păzit cel puțin de ocupația Moldovei. S-a înfăptuit revoluția rusă și dezastrele ce a tras după ea. Dea Domnul să fie totuși spre binele nostru, chiar de este spre nenorocirea ei, aliata noastră. De se va prăbuși nu ne vom plânge, ne-a fost totdeauna spre pagubă. Ar scăpa Constantinopole, vom redobândi Basarabia, Gurile Dunării și vom înfăptui, într-adevăr, întregirea neamului de la răsărit până la apus, scăpând, totodată, de cea mai amenințătoare primejdie de la est. Am avut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la început, și rușii, mai ales, ne duseseră la dezastrul care pusese o țară pe drumuri. Francezii și englezii ne-au ajutat la urmă ca să ne vindecăm o parte din răni și să ne reculegem. Rușii, până la sfârșit, ne-au prăbușit într-o nenorocire și mai mare, căci a trebuit să subscriem - măcar vremelnic - o pace rușinoasă. Știam însă că încheierea nu era definitivă, că Germania trebuia să fie culcată la pământ, că victoria va fi de partea noastră și așteptam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vorbi? Ar fi neplăcut și pentru dumneata, și pentru ele.“ „Ai dreptate.“ N-a venit, fără însă a ne persecuta în ceva. Acest colonel, în momentul retragerii, văzându-și trupele nesupuse și înfrângându-i ordinele, devastând satele, zise: „Germania se prăbușește“. Apoi, fiind ajuns în drum de un regiment român și nevoit a se preda, a scos un revolver din cizmă și s-a sinucis. Revin însă la sosirea mea la Govora. Pe drum mă bucuram de frumusețea porumbului, a pomilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu vedea nimic, ci făcea spirit cu Pătrășcanu: „Nu trebuie zis noi am făcut războiul, ori noi nu am făcut războiul. Războiul l-am făcut cu toții, dar nu l am hotărât cu toții!“ capitularea bulgarilor. prăbușirea Trei zile mai târziu se prăbușea frontul bulgar, era o adevărată capitulare și, după alte trei zile, [pe] 23 septembrie, Ferdinand abdica. Se descoperise că tratase din 1917 pe furiș cu Antanta, dar Puterile Centrale, ca să nu demoralizeze trupele, o ascundeau și jurnalele publicau chiar în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cel dintâi glonte căzu; în același moment, o exploziune se produse dintr-o bombă aruncată de alți doi indivizi, care se făcură nevăzuți. Asasinul încercă și el să fugă, dar fu prins. Dr. Costinescu și cei dimprejur ridicară pe Duca, prăbușit cu fața pe pământ. Era mort de la primul glonț intrat în ceafă. Pe un cărucior de bagaje fu dus în biroul șefului de gară și se telefonă în toate părțile. Atunci numai, dr. Costi nescu observă că piciorul îi era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să tragă consecințele pentru țară. Din mai 1940 mi-a spus: „Mi-e frică că nu voi muri în granițele României Mari“. Fugea la Predeal, unde, ca derivativ, avea excursiile în munți. Când, în fine, văzu că și granițele se prăbușesc, ceru la 1 iulie audiența la rege, îi spuse ce avea pe inimă și... fu închis 2 luni la Bistrița. Apoi, de acolo, domiciliu forțat la Predeal și în fine, după abdicare, dictatura. Când generalul Antonescu luă puterea dictatorială, toată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de tavan Și mă gândesc că ar putea să cadă. Doar cerul meu este mereu curat, Pentru că-l spăl cu lacrimile mele. Când pe pământ se va trăi decent, În catalog eu voi avea: absent. Când mor oamenii, nu se prăbușește cerul, Doar cade câte o stea. Zăpada se topește lent, De parcă s-ar topi un vis. Îmi cântă pasările seara, Iar noaptea prind și eu să cânt. M-aș revărsa și eu într-un ocean, Dar Dumnezeu n-a vrut
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
te ridici. * Nu orice cădere este fatală; unele sunt chiar profitabile. Cine a căzut o dată, poate cădea și a zecea oară. * Căderile repetate repetă greșelile anterioare. * Mulți se lovesc și fără să cadă. * Una e să cazi, alta să te prăbușești. * Dacă se cade să urci, se cade să și cazi. * Unii urcă pe căderile altora. * Una e să cazi pe pârtia de schi, alta de pe scaunul puterii. * Unele căderi înseamnă pierderea capului; altele - pierderea privilegiilor. * Unii cad în gol, alții
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
camera nu era cea mai bună, tavanul fiind crăpat așa de tare că se vedeau grinzile de lemn vechi și înnegrite, ne și gândeam amândoi, stând în pat și uitându-ne în sus, ce s-ar întâmpla dacă s-ar prăbuși peste noi tavanul, când dormeam. Noroc că totuși nu s-a întâmplat nimic, din păcate Valentin Boța nu mai e cu noi ca să se bucure de viața de pictor naiv și de taberele noastre. Tot într-o tabără de pictură
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
despre pasionalitate, despre ardența unui suflet. Taciturnul, măsuratul, „recele“ Cezar Baltag din viața cea de toate zilele nu-și cenzura, în poezie, clamările patetice: Cu o prăpastie în loc de suflet mă voi ridica și voi începe să alerg tot mai repede, prăbușind o amiază, spulberând cu copitele orele, desfrânat nechezându-le norilor, galopând,galopând, galopând, până tac amintirile... Debutul convențional cu placheta Comuna de aur (1960), repudiat de Baltag în mai multe rânduri și ultima dată în postfața la antologia din B.P.T. (1996
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
manifestarea publică a lui Mircea Iorgulescu, din critica și din jurnalistica sa, adică felul cum ducea o luptă, felul cum își dobora, imperturbabil, adversarii de idei, sufocându-i cu baraje de argumente logice, nicăieri fisurate și imposibil de clintit, și prăbușindu-i până la urmă în ridicol. Acțiunile acestea de lichidare, Mircea Iorgulescu le ducea la capăt cu o extraordinară dexteritate tehnică, spre a vorbi astfel, dar și inspirat, pentru că, dincolo de toate, felul său de-a proceda exprima o vocație. Aceea a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
teolog, călugăr, preot, duhovnic, isihast și martir, părintele și creatorul „Rugului Aprins”, apare incomod și surprinzător mai în toate deciziile lui - inclusiv aceea de a-și fi vândut întreaga avere înainte de a se călugări. Ca și atunci când, înainte de a se prăbuși cu avionul său personal, invocă faptul că un înger, îngerul său, l-a purtat pe palme și l-a lăsat ușor-ușor pe pământ, fără a avea nici cea mai mică zgârietură. Omul slăbiciunilor omenești, dar și al sfințeniei duse până la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
dezvoltat șapte secole mai devreme de discipolul lui Augustin, Paulus Orosius de Braga (Morrison, 2002) . In Sapte Cărți de Istorie contra Păgânilor, Orosius susținea că lumea s-a îmbunătățit în mod constant de la venirea lui Cristos, chiar dacă Imperiul Român se prăbușea. El a inclus la începutul acestei lucrări o curioasă și proeminenta condamnare a eternalismului 10. Aici Orosius susține că "aproape toți oamenii care au avut menirea de a scrie, dintre greci, dar și dintre latini ... doresc orbește să fie adevărat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cu Demiurgul, când profesorul Simion punctează: "o viziune cosmogonică formidabilă în care intră văi haotice, izvoare de lumină, mai multe straturi de stele și ceruri suprapuse, goluri care se nasc de pretutindeni, mișcate, toate, de o sete care "soarbe" și prăbușite într-un adânc asemănător (asociere stranie) cu o oarbă uitare". Comentariul critic privind proza literară a lui Mihai Eminescu este, de asemenea, succint, aprecierile având în vedere epoca în care a fost scrisă, cu unele referiri la modul cum au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vedeam, pipăiam, răscoleam pietrele căzute în vrafuri la pământ și ne ziceam: oare nu-i un vis? Închipuirea noastră se speria când ne gândeam că aceste pietre sunt depozitarele atâtor taine ale trecutului, că atâta amar de lume s-a prăbușit sub dânsele, că iarăși atâta amar de lume le-a privit și le privește de veacuri stăpânind șesul și munții din înălțimea nourilor, fără a-și spune cuvântul. Maiestatea acestui străvechi cuib de viteji, tăcerea misterioasă ce îl învăluia, legendele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]